Codul original al Bibliei (XL)

Împărăţia lui Satana cade pentru că este o casă împărţită

În Evanghelii, Iisus a vorbit despre căderea împărăţiei lui Satana şi despre cum s-ar întâmpla acest lucru dacă Satana ar fi divizat. El a asemănat-o cu o casă dezbinată împotriva ei însăşi

Orice împărăţie, dezbinându-se în sine, se pustieşte şi casă peste casă cade.

ORICE ÎMPĂRĂŢIE DEZBINÂNDU-SE ÎN SINE 172 x 14
Lc. 11, 17: πασα βασίλεια εφ εαυτην διαμερισθεισα”‘

CASĂ PESTE CASĂ 172 x 4
Lc. 11, 18: οικος επι οικον”‘

Orice împărăţie care se dezbină în sine se pustieşte, orice cetate sau casă care se dezbină în sine nu va dăinui.

CASĂ CARE SE DEZBINĂ 172 x 4
Mt. 12, 25: οικία μερισθεισα'”

Şi dacă satana s-a dezbinat în sine, cum va mai sta împărăţia lui?

S-A DEZBINAT ÎN SINE 1720
Lc. 11, 18: εφ εαυτόν διεμερισθη”

Sabia care desparte

Probabil cel mai faimos verset din Noul Testament despre împărţire este următorul.

Căci cuvântul lui Dumnezeu e viu şi lucrător şi mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri, şi pătrunde până la despărţitura sufletului şi duhului, dintre încheieturi şi măduvă, şi destoinic este să judece simţirile şi cugetările inimii.

Acest pasaj conţine numeroase valori de 86 în fraze care descriu Cuvântul lui Dumnezeu şi împart în bucăţi. Iată exemplul spectaculos: sabia care desparte.

SABIE CU DOUĂ TĂIŞURI 172 x 9
Evr. 4, 12: μαχαιραν δίστομον’

Pasajul mai spune: „Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu”. Valoarea sa este aceeaşi cu cea a sabiei cu două tăişuri.

CĂCI CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU 172 x 9
Ο γαρ λογος θεου’

VIU 860 (172 x 5)
Ζων'”

În mâna Lui cea dreaptă avea şapte stele; şi din gura Lui ieşea o sabie ascuţită cu două tăişuri.

IEŞEA O SABIE ASCUŢITĂ 172 x 11
Apoc. 1, 16: δίστομος οξεία εκπορευόμενη’

Pocăieşte-te deci, iar de nu, vin la tine curând şi voi face cu ei război, cu sabia gurii Mele.

SABIA 172 x 6
Apoc. 2, 16: τη ρομφαία”

Şi a ieşit alt cal, roşu ca focul; şi celui ce şedea pe el i s-a dat să ia pacea de pe pământ, ca oamenii să se junghie între ei; şi o sabie mare i s-a dat.

MARE 86
Apoc. 6, 4: μεγάλη’

Iar din gura Lui ieşea sabie ascuţită, ca să lovească neamurile cu ea.

IEŞEA O SABIE 1720
Apoc. 19, 15: εκπορευεται ρομφαία”

Eram gata să închei această porţiune când mi-a venit gândul. Dar Vechiul Testament? Iată prima menţiune despre o sabie în Biblie, în doar trei cuvinte în ebraică. Scopul acestei săbii în flăcări a fost să-i separe pe Adam şi Eva de a avea acces la pomul vieţii.

Şi izgonind pe Adam, l-a aşezat în preajma grădinii celei din Eden şi a pus heruvimi şi sabie de flacără vâlvâitoare, să păzească drumul către pomul vieţii.

SABIE DE FLACĂRĂ VÂLVÂIETOARE 172 x 7
Fac. 3, 24: להט החרב מתהפכת

SABIA DE FLACĂRĂ 86 x 3
להט החרב ׳

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Codul original al Bibliei (XXXIX)

[În acest scurt articol vor fi prezentate două exemple de separare, a grâului de pleavă și a peștilor buni de cei răi. Tema separării este legată de modelul numărului 172.]

Grâul şi pleava sunt separate

A treia apariţie a lui Dumnezeu care desparte are loc în pasajul în care Iisus vorbeşte despre separarea grâului de pleavă.

El are lopata în mână şi va curăţa aria Sa şi va aduna grâul în jitniţă, iar pleava o va arde cu foc nestins.

VA CURĂŢA ARIA 172
Mt. 3, 12: διακαθαριει’

VA ARDE CU FOC 172 x 9
Mt. 3, 12: κατακαυσει πυρι

Absolut nimic nu poate fi mai semnificativ decât faptul că verbul grecesc care înseamnă „a curăţa temeinic” (διακαθαρίζω) are valoarea 172. Grâul şi pleava au fost separate una de alta prin treierat.

Am făcut o verificare rapidă pentru a vedea dacă există alte versete în Noul Testament care se referă la împărţirea sau despărţirea grâului. Acest pasaj în care Iisus îi vorbeşte lui Simon Petru, mi-a atras imediat atenţia.

Şi a zis Domnul: Simone, Simone, iată satana v-a cerut să vă cearnă ca pe grâu.

SĂ VĂ CEARNĂ 172 x 11
Lc. 22, 31: υμας του σινιασαι’

Peştii buni şi răi sunt despărţiţi pe țărm

Grâul şi pleava sunt separate prin treierat. Există un alt loc în Noul Testament unde altceva este împărţit – pe malul mării.

Asemenea este iarăşi împărăţia cerurilor cu un năvod aruncat în mare şi care adună tot felul de peşti. Iar când s-a umplut, l-au tras pescarii la mal şi, şezând, au ales în vase pe cei buni, iar pe cei răi i-au aruncat afară.

PE ŢĂRM 172 x 3
Mt. 13, 48: επη τον αιγταλον”

ŢĂRM 172
αιγιαλον”‘

Şi la fel ca neghina, peştii răi sunt separaţi şi aruncaţi.

PE CEI RĂI AFARĂ 172 x 9
τα σαπρα εξω

Aşa va fi la sfârşitul veacului: vor ieşi îngerii şi vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor drepţi.

ŞI VA DESPĂRŢI PE CEI RĂI DIN MIJLOCUL 172 x 24
Mt. 13, 49: και αφοριουσιν τους πονηρούς εκ μέσου”

PE CEI RĂI DIN MIJLOCUL 1720
πονηρούς εκ μέσου”

[Aș vrea să rețineți că topica cuvintelor în limba greacă diferă de topica cuvintelor în limba română. ]

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , | Lasă un comentariu

Codul original al Bibliei (XXXVIII)

Modelul din Noul Testament

Acum atenţia noastră se îndreaptă către Noul Testament grecesc. Există trei referinţe în Noul Testament la trecerea Mării Roşii, niciuna dintre acestea nu se referă în mod specific sau nu menţionează că Dumnezeu a separat apele. Cartea Faptele Apostolilor conţine această frază referitoare la Moise. Iată o ilustrare bună a utilizării celei mai fundamentale a numărului 86 în teomatică.

Acesta i-a scos afară, făcând minuni şi semne în ţara Egiptului şi în Marea Roşie şi în pustie.

ŞI ÎN 86
Fapte 7, 36: και εν

ÎN MAREA ROŞIE 86 x 13
εν ερυθρά θαλασσή’

Numele Moise avea valoarea 172 x 2, sau 344 în ebraică. Ghiciţi care este valoarea numerică pentru numele Moise în greacă?

MOISE 1720 (344 x 5)
Fapte 7, 37: ο Μωυσης”

Al doilea pasaj care conţine o posibilă potrivire este în I Corinteni.

Şi vreau să ştiţi, fraţilor, că părinţii noştri au fost toţi sub nor şi toţi au trecut prin mare.

TOŢI PRIN MARE 86 x 3 x 7
I Cor. 10, 1: παντες δια της θαλασσής”

Cele de mai sus nu sunt doar un multiplu de 86 x 3, ci şi de 7. Numărul 7 este recunoscut universal de oamenii de ştiinţă din Biblie drept „numărul completării” în Scriptură.

Acest factor secundar de 7, am observat, apare de obicei atunci când textul se referă la un număr complet de ceva. Exemplul de mai sus îi descrie pe toţi cei care au trecut prin mare.

Înapoi la tema separării

Acest proiect al 86/172 va ieşi literalmente în evidenţă în Noul Testament când vor fi privite fraze scurte şi specifice despre Dumnezeu care desparte orice şi totul. Aici vom examina în principal rezultatele valorii de 172. Practic, totul a ajuns la 172 cu doar câţiva dau rezultatul de 86 (sau multipli impari).
Există cel puţin şase cazuri specifice în care este menţionată separarea divină.
• Oile sunt separate de capre.
• Se separă grâul de neghină.
• Grâul şi pleava sunt separate.
• Peştii buni şi răi se despart pe mal.
• Împărăţia lui Satana cade pentru că este o casă împărţită.
• Sabia desparte şi separă.
• Cei drepţi sunt despărţiţi de păcătoşi.
• Iisus este separat de Tatăl Său Ceresc pe cruce, iar hainele Lui sunt împărţite. Catapeteasma templului este rupt în jumătate

Oile sunt separate de capre

Judecata care are loc în faţa Judecătorului Hristos se află într-un pasaj binecunoscut din Matei.

Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile, şi El le va despărţi unul de altul, aşa cum desparte păstorul oile de capre.

UNUL DE ALTUL 172 x 12
Mt. 25, 32: απ αλληων”

Ultima parte a versetului de mai sus spune că „El îi va despărţi unul de altul, aşa cum păstorul desparte oile de capre”.

PĂSTORUL DESPARTE 172 x 12
ο ποιμην αφοριζει’

Singura parte a acestui pasaj care vorbeşte în mod specific despre separarea dintre oi şi capre este versetul 41.

Atunci le va spune şi celor din stânga. Depărtaţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul veşnic, pregătit pentru diavol şi îngerii lui.

Cuvântul „Mine” din expresia „depărtaţi-vă de la Mine” se află în cazul genetic în greacă şi ar fi putut fi tradus „depărtaţi-vă de la ale Mele”. Aici indică acţiunea despărţirii de Hristos. Acesta este doar un exemplu al modului în care designul 172 este încorporat în structura de design a cuvintelor.

DE LA MINE 172 x 3
Mt. 25, 41: εμου’

Grâul separat de neghină

Modelul lui 172 din acest pasaj este uluitor.

Altă pildă le-a pus lor înainte, zicând: Asemenea este împărăţia cerurilor omului care a semănat sămânţă bună în ţarina sa. Dar pe când oamenii dormeau, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină printre grâu şi s-a dus. Iar dacă a crescut paiul şi a făcut rod, atunci s-a arătat şi neghina. (Μatei 13, 24-26)

NEGHINĂ 86
ζιζανια

„Neghina” se va potrivi cu acest model, deoarece neghina în sine va fi separată de grâu. Iată acum prima menţiune despre procesul de separare.

Venind slugile stăpânului casei, i-au zis: Doamne, n-ai semănat tu, oare, sămânţă bună în ţarina ta? De unde dar are neghină? Iar el le-a răspuns: Un om vrăjmaş a făcut aceasta. Slugile i-au zis: Voieşti deci să ne ducem şi s-o plivim? (Matei 13, 27-28)

Ultima frază în greacă spune: „Voieşti deci să ne ducem şi s-o plivim?”.

VOIEŞTI SĂ O PLIVIM 172 x 15
Mt. 13, 28: θελεις συλλεξωμεν αυτα’

SĂ O PLIVIM 86 x 27
Mt. 13, 28: συλλεξωμεν αυτα

El însă a zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, să smulgeţi odată cu ea şi grâul.

PLIVIREA NEGINEI 172 x 8
συλλεγοντες ζιζάνιά'”

Lăsaţi să crească împreună şi grâul şi neghina, până la seceriş, şi la vremea secerişului voi zice secerătorilor: Pliviţi întâi neghina.

ŞI ÎN 86
και εν

TIMPUL RECOLITĂRII VOI SPUNE 1720 x 2
καιρω του θερισμού ερω

La seceriş, grâul şi neghina trebuiau adunate, legate şi separate.

Pliviţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul adunaţi-l în jitniţa mea.

PLIVIŢI 172 x 6
συλλεξατε’

LEGAŢI 172 x 3
δησατε”

Acum această poveste se termină brusc, dar mai târziu în capitol, ucenicii vin la Iisus şi Îi cer să explice pilda neghinei câmpului.

El, răspunzând, le-a zis: Cel ce seamănă sămânţa cea bună este Fiul Omului. Ţarina este lumea; sămânţa cea bună sunt fiii împărăţiei; iar neghina sunt fiii celui rău. Duşmanul care a semănat-o este diavolul; secerişul este sfârşitul lumii, iar secerătorii sunt îngerii. Şi, după cum se alege neghina şi se arde în foc, aşa va fi la sfârşitul veacului. (Matei 13, 37-40)

AŞA CUM SE ALEGE NEGHINA 172 x 11
Mt. 13, 40: ουν συλλεγεται τα ζιζάνιά’

Şi, după cum se alege neghina şi se arde în foc, aşa va fi la sfârşitul veacului.

AŞA VA FI LA SFÂRŞITUL VEACULUI 172 x 26
Mt. 13, 40: ούτως εσται εν συντελεια αιωνος’

VA FI 172 x 3
εσται

Revenind la versetul de mai sus, uită-te la aceste cuvinte.

SECERIŞUL [este] ÎMPLINIREA 86 x 19
θερισμός συντειλεια’

Trimite-va Fiul Omului pe îngerii Săi, vor culege din împărăţia Lui toate smintelile şi pe cei ce fac fărădelegea.

VOR CULEGE TOATE SMINTELILE 86 x 29
Mt. 13, 41: συλλεξουσιν παντα τα σκανδαλα’

TOATE 86 x 5
παντα”

Acest lucru se întâmplă cu cele două cuvinte greceşti cele mai specifice.

VOR CULEGE SMINTELILE 172 x 12
συλλεξουσιν τα σκανδαλα’

Şi-i vor arunca pe ei în cuptorul cu foc; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în împărăţia Tatălui lor. Cel ce are urechi de auzit să audă. (Matei 13, 42-43)

VOR ARUNCA PE EI ÎN CUPTORUL DE FOC 1720 x 2
Mt. 13, 42: βαλουσιν αυτους εις κάμινον πυρος

Un alt pasaj trebuie prezentat în legătură cu această temă. Se găseşte în Apocalipsa.

Şi încă un înger a ieşit din altar, având putere asupra focului, şi a strigat cu glas mare celui care avea cuţitaşul ascuţit, zicând: Trimite cuţitaşul tău cel ascuţit şi culege ciorchinii viei pământului, căci s-au copt.

ŞI CULEGEŢI CIORCHINII 172 x 13
Apoc. 14, 18: και τριγησον βοτρυσας’

Şi îngerul a aruncat, pe pământ, cuţitaşul lui şi a cules via pământului şi strugurii i-a aruncat în teascul cel mare al mâniei lui Dumnezeu.

ŞI A CULES VIA 172 x 8
και ετρυγησεν άμπελον”

Să revenim la versetul şaisprezece din această poveste.

Şi Cel ce şedea pe nor a aruncat pe pământ secera lui şi pământul a fost secerat.

A FOST SEPARAT 172 x 2
Apoc. 14:16: εθεριοθη”

Din pasajul de mai sus din Apocalipsa, am arătat o fracţiune din modelul 86/172 care este prezent.

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Codul original al Bibliei (XXXVII)

Referinţe din alte părţi ale Bibliei

Există câteva referiri în Vechiul Testament la despărţirea Mării Roşii. După ce spionii s-au întors la Iosua de la explorarea pământului făgăduit, au spus ce au aflat de la unul dintre locuitorii păgâni ai Palestinei.

Ştiu că Domnul v-a dat vouă pământul acesta, căci frica voastră a căzut asupra noastră şi toţi locuitorii pământului acestuia au frică de voi, pentru că am auzit noi cum a secat Domnul Dumnezeu înaintea voastră Marea Roşie, când aţi ieşit din Egipt.

Uită-te la valoarea următoarelor cuvinte:

AM AUZIT CUM S-A USCAT 1720
Ios. 2, 10: כי שמענו את אשר הוביש`

Nimic nu poate fi mai clar şi mai simplu decât următorul fragment. Versetul spune de fapt în ebraică: „Am auzit cum Domnul a uscat apele Mării Roşii”.

CUM A SECAT APELE MĂRII 1720
את אשר וביש את מי ים

Următoarea trăsătură are aceeaşi valoare ca cuvintele „prin puterea braţului Tău”, din Ieş. 15, 16.

DOMNUL A USCAT 172 x 2
וביש יהוה

A SECAT APELE 86 x 9
וביש את המי

APE 90
מים

Psalmul 78, 23 conţine cea mai explicită trăsătură.

El a împărţit marea şi i-a lăsat să treacă prin ea şi a făcut ca apele să stea ca un zid.

A ÎMPĂRȚIT 172
Ps. 78, 13: בקע

A FĂCUT SĂ STEA APELE CA 86 x 3
יצב מים כמו

Ceea ce este interesant la exemplul de mai sus este valoarea 86 x 3. Uită-te la următoarele exemple, tot din Psalmi, unde ambele caracteristici sunt de asemenea 86 x 3.

Cel ce a despărţit Marea Roşie în două; că în veac este mila Lui.

A DESPĂRTIT MAREA 86 x 3
Ps. 136, 13: גזר ים״

JUMATĂŢI 86 x 3
גזרים״

Iată încă un verset din Psalmi.

Tu ai despărţit, cu puterea Ta, marea; Tu ai zdrobit capetele balaurilor din apă.

TU AI DESPĂRŢIT 86 x 3 x 5
Ps. 74, 13: אתה פוררת״

DESPĂRŢIT MAREA CU PUTEREA TA 172 x 6
פרררת בעזך ים׳״

Ultimul nostru exemplu vine din nou din Psalmi. Domnul a mustrat marea şi asta a făcut-o să se despartă.

El a certat Marea Roşie şi a secat-o şi i-a condus pe ei prin adâncul mării ca prin pustiu.

ŞI A CERTAT MAREA 172 x 2
Ps. 106, 9: ויגער בים״

[Există și alte exemple pe care le putem aduce din Vechiul Testament, dar ne oprim aici pentru a nu obosi prea mult cititorul. Important este să observați modelul numerelor 86 și 172. Ele se regăsesc atât îîn Vechiul Testament, cât și în Noul testament.]

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , , | Un comentariu

Codul original al Bibliei (XXXVI)

[Continuăm de unde am rămas ieri cu exemplele din cartea Ieșirea despre trecerea fiilor lui Isral prin Marea Roșie.]

[Pe parcursul articolului veți găsi cuvinte în limba ebraică, însă nu vă faceți griji. Puteți trece peste ele. Cuvintele în ebraică reprezintă traducerea cuvintelor scrise cu litere mari. Aceste cuvinte au fost date pentruc ei care doresc să aprofundeze studiul teomaticii pe textul original.]

Ieşirea oferă relatarea binecunoscută a modului în care Israel a traversat Marea Roşie după ce a fost urmărit de armata lui Faraon. În timp ce israeliţii stăteau lângă ţărm, strigând la Dumnezeu pentru ajutor, Domnul ia spus lui Moise să ridice mâna peste mare. Când a făcut-o, Dumnezeu a împărţit şi a despărţit apele şi israeliţii au mers prin mijlocul mării pe pământ uscat. Egiptenii care urmăreau s-au înecat ulterior când apele s-au prăbuşit peste ei.

Fiecare pasaj din întreaga Biblie care vorbeşte despre acest miracol al despărţirii apelor a fost examinat cu atenţie. Preocuparea noastră aici este să examinăm cele mai explicite cuvinte posibile care descriu separarea reală a apelor.

Iar Moise şi-a întins mâna sa asupra mării şi a alungat Domnul marea toată noaptea cu vânt puternic de la răsărit şi s-a făcut marea uscat, că s-au despărţit apele.

ÎNAPOI MAREA 172 x 3
Ieş. 14, 21: יולד את ים

A TRANSFORMAT MAREA ÎN 86 x 5
ישם ים ל

Acum să ne uităm la versetul complet.

şi a alungat Domnul marea toată noaptea cu vânt puternic de la răsărit şi s-a făcut marea uscat, că s-au despărţit apele.

Iată cuvântul ebraic pentru „împărţit” sau „separat”.

ÎMPĂRŢIT 172
Ieş. 14, 21: בקע

Compară Ps. 78, 13

Şi apele erau pentru ei un zid la dreapta şi la stânga lor.

APELE AU FOST PENTRU EI 172
Ieş. 14, 22: המים להם״

PENTRU EI UN PERETE LA DREAPTA ŞI LA STÂNGA 86 x 9
להם חמה מימינם ומשמאלם׳

Cele nouă cuvinte din română de mai sus provin din patru cuvinte ebraice.
Acum uite ce se întâmplă când Moise îşi întinde din nou mâna. Apele care au fost separate (172) revin la locul lor (172) – aceleaşi numere sunt încă prezente în text.

Şi şi-a întins Moise mâna asupra mării şi spre ziuă s-a întors apa la locul ei.

MAREA S-A ÎNAPOIT LA LOCUL SAU 860 (172 x 5)
Ieş. 14, 27: ישב ים לאיתנו׳

Iar apele s-au tras la loc şi au acoperit carele şi călăreţii întregii oştiri a lui Faraon, care intrase după Israeliţi în mare, şi nu a rămas nici unul dintre ei… şi au văzut fiii lui Israel pe Egipteni morţi pe malurile mării.

APELE S-AU REVĂRSAT ŞI AU ACOPERIT 172 x 3
Ieş. 14, 28: ישבו המים ויכסו׳

Iar cântecul de laudă care a urmat pe care l-au cântat copiii lui Israel este un exemplu dintre multe despre felul în care acest tipar trece pe tot parcursul relatării.

Să cântăm Domnului, căci cu slavă S-a preaslăvit! Pe cal şi pe călăreţ în mare i-a aruncat! Tăria mea şi mărirea mea este Domnul.

TĂRIA 86
Ieş. 15, 2: עזי׳

Prin puterea lui Dumnezeu s-au despărţit apele. Rezultatul despărţirii apelor a fost că armata lui Faraon a fost înecată în mare. Exemplul următor este foarte semnificativ.

Domnul este viteaz în luptă; Domnul este numele Lui. Carele lui Faraon şi oştirea lui în mare le-a aruncat; Pe căpeteniile cele de seamă ale lui, Marea Roşie le-a înecat.

ÎNECAT 86
Ieş. 15, 4: טבעו׳

Iată următoarea menţiune specifică a apelor care sunt separate.

Cu mulţimea slavei Tale ai surpat pe cei potrivnici. Trimis-ai mânia Ta Şi i-a mistuit ca pe nişte paie. La suflarea nărilor Tale s-a despărţit apa, Strânsu-s-au la un loc apele ca un perete şi s-au închegat valurile în inima mării.

Următoarele cuvinte din română provin din doar şase cuvinte ebraice care descriu în mod explicit şi complet separarea apelor.

STRÂNSU-S-AU LA UN LOC APELE CA UN PERETE 860 (172 x 5)
Ieş. 15, 8: נערמו מים נצבו כמו נד נזלים׳

CA UN PERETE 86 x 3
כמו נד נזלים’

Cuvântul ebraic „îngrămădit” are o valoare de 366 sau 122 x 3. Există o întreagă structură de 122 în teomatică în legătură cu Dumnezeu care colectează şi adună ape – toate bazate pe numărul 122.

La suflarea nărilor Tale s-a despărţit apa, Strânsu-s-au la un loc apele ca un perete Şi s-au închegat valurile în inima mării.

S-AU ÎNCHEGAT VALURILE ÎN INIMA MĂRII 172 x 6
קפאו תהמת

Caracteristica de mai sus este puternică. Cuvântul ebraic pentru „îngheţat” înseamnă „a se micşora” şi „a se îngroşa”. Exact asta s-a întâmplat când Dumnezeu a separat apele. Cuvântul „congelat” este un alt termen direct care exprimă separarea apelor care a avut loc.

Uitaţi-vă la următorul exemplu explicit al lui Dumnezeu care împarte apele.

Căci caii lui Faraon cu carele şi călăreţii lui au intrat în mare. Întors-a Domnul asupra lor apele mării.

DOMNUL A ADUS 172 x 2
Ieş. 15, 19: וישב יהוה

Următoarele nu vor avea nevoie de explicaţii.

Întors-a Domnul asupra lor apele mării, Iar fiii lui Israel au trecut prin mare, ca pe uscat!

UMBAT PE SOL USCAT PRIN MIJLOCUL MĂRII 860 (172 x 5)
Ieş. 15, 19: הלכו ביבשה בתוד ים״

PRIN MIJLOC 86 x 5
בתוד״

În mijlocul mării apele au fost despărţite şi separate.

Povestea continuă când Moise i-a condus pe copiii lui Israel departe de Marea Roşie şi în pustiu. Să examinăm încă un model din Ieşirea înainte de a continua. Iată versetul anterior 11.

Dar ai trimis Tu duhul Tău Şi marea i-a înghiţit; Afundatu-s-au ca plumbul În apele cele mari. Doamne, cine este asemenea ţie între dumnezei? Cine este asemenea ţie preaslăvit în sfinţenie, Minunat întru slavă Şi făcător de minuni? (Ieşirea 15, 10-11)

CA TINE 86 DOAMNE 86
Ieş. 15, 11: כמכה׳ אלהים

După tot ce am văzut, ceea ce urmează este surpriză? Puterea lui Dumnezeu, prin Moise, a făcut posibil ca miracolul despărţirii apelor să aibă loc.

Văzut-a Israel mâna cea tare pe care a întins-o Domnul asupra Egiptenilor, şi s-a temut poporul de Domnul şi a crezut în Domnul şi în Moise, sluga Lui.

MOISE SLUGA 86 x 5
Ieş. 14, 31: במשה עבדו׳

MOISE 172 x 2
משה׳

Nu braţul lui Moise a făcut să se despartă apele Mării Roşii; a fost braţul lui Dumnezeu manifestat prin Moise. Priviţi următoarele din cântecul pe care fiilor lui Israel l-au cântat după victorie. Valoarea numerică este aceeaşi cu cea pentru Moise – 172 x 2.

Frică şi groază va cădea peste ei. Şi de măreţia braţului Tău, Ca pietrele vor încremeni, Până va trece poporul Tău, Doamne.

PRIN PUTEREA BRĂŢULUI TĂU 172 x 2
Ieş. 15, 16: בגדל זורעד״

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Codul original al Bibliei (XXXV)

6. Moise desparte Marea Roşie

Iar apele sunt separate

Acum este momentul să începem să privim un design cu adevărat puternic în teomatică. Ceea ce s-a arătat până acum ar putea fi în cel mai bun caz descris drept mediocru.

Faptul major de avut în vedere în examinarea acestor diferite modele este că cele prezentate sunt doar o eşantionare „aleatorie” din literalmente mii de structuri de matematice care există atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament.

După cum s-a spus mai devreme, abia am zgâriat suprafaţa. Într-un ritm lent, dar progresiv, învăţăm din ce în ce mai multe despre logica modului în care înţelepciunea divină funcţionează în a pune toate acestea împreună. Din nou, va necesita un proces extrem de inductiv de a face observaţii atente şi de a trage concluzii pe baza acestor observaţii.

Pregăteşte-te să te gândeşti şi să examinezi o formă de logică care este complet „în afara acestei lumi”. Chiar dacă Dumnezeu a folosit oameni şi evenimente istorice pentru a compune Biblia, scenariul total a fost pur şi simplu aplicarea unui plan divin – conceput din veşnicie cu scopul intenţionat de a aduce la vedere în cele din urmă adevărul etern şi absolut.

Cei care caută să înţeleagă revelaţia lui Dumnezeu bazată strict pe regulile gramaticale şi pe faptele istoriei vor pierde substanţa a ceea ce este în cele din urmă Cuvântul lui Dumnezeu.

Vechiul Testament ebraic

Veţi vedea acum aspectul interesant al teomaticii. Biblia a fost scrisă nu într-o singură limbă, ci în două limbi complet diferite. Cu toate acestea, Dumnezeul care a inspirat şi a scris pe unul este acelaşi Dumnezeu care a inspirat şi a scris pe celălalt şi El a plasat, de asemenea, aceeaşi structură teomatică exactă atât în ebraică cât şi în greacă.

Aceleaşi modele sau structuri teomatice vor apărea în ambele testamente. Este o singură carte numerică.

De fapt, în originalul ebraic se află adevăratele chei ale structurii teomatice. Când teologii interpretează Biblia ei folosesc ceea ce este cunoscut sub numele de „legea primei menţiuni”. Înseamnă că ar trebui să se uite de multe ori la prima menţiune a ceva din Biblie pentru a găsi cheia sensului său. Acest principiu se aplică teomaticii. Modelul care urmează este un exemplu.

Numărul 172

Ultimul capitol a fost încheiat arătând că cuvântul grecesc pentru „separaţi” (chorizo), din Romani 8, 39, avea o valoare de 1720, iar expresia „cine va despărţi” era 172 x 13.

SEPARA 1720                                                       CINE VA SEPARA 172 x 13
Rom. 8, 39 χωρισαι’                                             Rom. 8, 35 τις χωρίσει’

Cuvântul corespondent din ebraică, folosit de mai multe ori, are o valoare similară.

SEPARAT 172
Ps. 78, 13: בקע

Acesta este încă un alt design major

Practic, în fiecare referinţă importantă din cele pe care le-am examinat, modelul 86/172 a explodat literalmente – o întâmplare absolut uimitoare.

Cuvântul principal pentru Dumnezeu în ebraică (Elohym) are o valoare numerică de 86. Există o întreagă structură în jurul Tatălui Ceresc bazată pe 43 şi 86. Numărul 43 este un număr prim, iar 43 x 2 = 86.

De-a lungul Scripturii, de multe ori, Dumnezeu desparte sau împarte. În Facerea, Dumnezeu a separat sau a despărţit lumina de întuneric. El a separat sau a împărţit apele de ape. Când israeliţii au trecut Marea Roşie, apele au fost separate şi împărţite.

În Evanghelii, Iisus desparte oile de capre. Grâul şi neghina au fost separate între ele.
Creştinilor li se porunceşte de Dumnezeu să se despartă de păcătoşi. Oriunde te uiţi, numărul 86 sau 172 (86 x 2) saturează cuvintele cheie şi frazele scurte explicite referitoare la separare.

Şi Dumnezeu a zis: Să fie o întindere între ape.

ÎNTRE APE 172 x 3
Gen. 1, 6:   בתרד מים״

ÎNTRE 86 x 5 בתרד״

Să ne uităm la versetul complet.

Şi Dumnezeu a zis: „Să fie o întindere între ape şi să se despartă între ape de ape”.

A SE DESPARTE ÎNTRE 172
Gen. 1, 5: יהי מבדיל ביר

DESPARTE 86
מבדיל

Acest tipar se găseşte şi în pasaje care vorbesc despre Dumnezeu care separă lumina de întuneric şi noaptea de zi.

Şi le-a pus Dumnezeu pe tăria cerului, ca să lumineze pământul, să cârmuiască ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric.

ŞI PENTRU A DESPĂRŢI LUMINA DE 86 x 5
Gen. 1, 18: ולהבדיל ביו הארד רביו׳

ŞI A SE SEPARA 86
ולהבדיל׳

LUMINA DE 172 x 2
ביו האור וביו״

Acum stabilim o consistenţă care este uluitoare. Probabilitatea statistică a acestor fraze scurte explicite care conţin toţi aceşti multipli de 86 ar fi ridicol de mică dacă numerele ar fi aleatorii (ceea ce, desigur, nu sunt). Vom lua în considerare această posibilitate în capitolul 11 când vom vorbi despre metoda ştiinţifică.

De acum înainte, practic fiecare pasaj la care ne uităm va fi saturat cu 86 şi 172. Când o persoană deblochează un model în Vechiul Testament ebraic prin găsirea „numărului cheie al conceptului” potrivit, consistenţa este copleşitoare.

Pentru moment ne oprim aici și vom continua în articolul următor cu un exemplu din Ieșirea.

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Codul original al Bibliei (XXXIV)

Înapoi la exemplul nostru

Să privim mai departe exemplul din Romani 8, 39.

Nici înălţimea, nici adâncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru.

S-a arătat mai sus că expresia „dragoste lui Dumnezeu” din acest verset a însumat 777, numărul perfecţiunii. Dar uite ce se întâmplă când cuvântul „în” este ataşat acestei fraze – indicând faptul că dragostea lui Dumnezeu este în Iisus.

IUBIREA LUI DUMNEZEU ÎN 800 x 2
Rom. 8, 39: αγαπης του θεου εν”

IUBIRE 800
της αγαπης’

Există doi multipli de 800 în doar trei cuvinte. Cum este posibil acest lucru? Prima frază de mai sus nu are articolul care precede cuvântul „dragoste” sau agape. Acesta este ceea ce este necesar pentru ca întreaga frază de trei cuvinte să ajungă la 800 x 2. Dar doar cuvântul „dragoste” în sine a necesitat articolul pentru ca acesta să ajungă la 800.

Din punct de vedere matematic, ar fi foarte dificil să faci cele de mai sus fără mecanismul flexibilităţii articolului (şi să arăţi totuşi toate celelalte modele matematice care trebuie să fie prezente). Lucrul uimitor la articole este că ele nu au absolut nicio semnificaţie traducabilă şi nu există niciun savant grec pe faţa pământului care să poată oferi vreo explicaţie consecventă cu privire la motivul pentru care articolul apare în unele locuri şi nu în altele (vezi anexa C , p. 619-624, Teomatica II). Gramatical vorbind, este folosit în mod arbitrar şi la întâmplare. Dar acum, cu teomatica, aflăm că scopul său intenţionat nu era gramatical; a fost plasat în text pentru ca teomatica să funcţioneze.

Numărul puterii

Acum ne vom uita la alte porţiuni scurte din Romani 8, 39 şi vom vedea cum se potrivesc împreună.

Există două numere care par să satureze aproape fiecare pasaj despre conceptul de lumină, putere, autoritate, acţiune, forţă, abilitate etc. ca temă a sa. Numerele primare care apar în mod regulat sunt 150 (după cum am văzut mai devreme) şi 225, care este 15 x 15. Multiplii lui 100 sunt, de asemenea, prevalenţi. Din nou, atât în Teomatica, cât şi în Teomatica II, există capitole întregi care discută despre 150 şi 225. Oricine este familiarizat cu teomatica va recunoaşte imediat semnificaţia acestor două numere care par să apară mereu.

Ele apar în mod inconfundabil şi în acest pasaj la joncţiunea în care forţa şi acţiunea sunt prezente.

Nici înălţimea, nici adâncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru.

VA PUTEA SĂ DESPARTĂ 225 x 12                                             DE 150
Rom. 8, 39: δυνησεται χωρισαι’                                                  απο’

Faptul semnificativ este că acest model este prezent împreună cu toate celelalte modele care trebuie să se îmbine împreună în aceste câteva cuvinte.

Modelele de separare

În cercetarea mea, am observat numeroase cazuri în care numărul 2 vorbeşte despre împărţire, separare sau ruperea a ceva. Există o întreagă structură despre 200 şi 222 în jurul acestui concept. Apare şi cu tema războiului.

Nici înălţimea, nici adâncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru.

VA PUTEA SĂ NE DESPARTĂ DE DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU ÎN 2220
Rom. 8, 39: δυνησεται ημας χωρισαι απο της αγαπης θεου εν’

DE DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU ÎN 222 x 9
απο της αγαπης θεου της εν’

DE DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU ÎN 2000
απο της αγαπης θεου της εν’

DE DRAGOSTEA 222 x 2
απο αγαπης’

Toate expresiile de mai sus conţin cuvântul „de la” (απο). Acesta este cuvântul cheie care se referă la conceptul de rupere şi de aceea este inclus în porţiunile care lucrează cu 222 şi 2000.

Modelul 86/172

Cuvântul grecesc „separat” (χωρισαι) în sine are o valoare de 1720. Ce ar putea reprezenta acest număr?

Defalcându-l la cel mai mare număr prim, factorul este 430 x 4. De asemenea, este 860 x 2.

SEPARAT 1720
Rom. 8, 39: χωρισαι’

O verificare rapidă la faţa locului a scos în evidenţă o altă referinţă în acelaşi capitol care vorbeşte despre a fi separat de dragostea lui Dumnezeu.

Cine ne va despărţi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau necazul, sau persecuţia, sau foametea, sau goliciunea, sau primejdia, sau sabia?

CINE VA SEPARA 172 x 13
Rom. 8, 35: τις χωρίσει’

Aici, cuvântul „separat” este scris uşor diferit în greacă. În Romani 8, 39, a avut o valoare de 1720. În versetul 35 este egal cu 1725 – nu un multiplu de 172. Dar când 1725 este legat de cuvântul „cine va”, care are o valoare de 510, ghiciţi ce? Rezultatul este 2236 sau 172 x 13.

Acesta este încă un alt design major

Practic, în fiecare referinţă importantă examinată din întreaga Biblie, care a implicat separarea de Dumnezeu, modelul 86/172 a explodat literalmente – un design absolut minunat. Planul meu a fost să arăt câteva exemple şi apoi să închei acest capitol.

Când am încercat să o pun în câteva exemple scurte, a durat atât de mult încât înainte să îmi dau seama, am scris un capitol întreg.

Concluzie

Totul în teomatică operează pe un sistem profund de reguli de asociere. În acest moment, am putea să ne uităm la numeroase alte modele şi subiecte din acest singur verset din Romani. Pătratul magic pentru fiecare pasaj este de multe ori mai mare decât ceea ce am discutat aici. S-a demonstrat suficient pentru a ilustra pur şi simplu modul cel mai elementar în care totul se potriveşte şi funcţionează. Ar fi nevoie de mult timp înainte ca „tot” ce este prezentat în acest pasaj să fie atât descifrat, cât şi asimilat.

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Codul original al Bibliei (XXXIII)

Perfecţiunea şi numărul 7

Să examinăm doar câteva exemple şi să vedem mai multe despre logica divină din spatele acestui fenomen şi cum funcţionează. Priviţi acest exemplu din Romani 8, 39.

Nici înălţimea, nici adâncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru.

Mai devreme a fost arătat cum cuvintele „dragoste de Dumnezeu” au valoarea 93 x 15, sau 1395. În acel exemplu, cuvântul „dragoste” a fost scris ca agape (αγαπη) şi avea o valoare de doar 93. Cu toate acestea, în versetul de mai sus la Romani, expresia „dragoste lui Dumnezeu” merge la 777. Aici agape este scris agapes (αγαπης) cu un ς (sau sigma) la sfârşit. Aceasta îi dă o valoare de 293.

IUBIREA DE DUMNEZEU 777
Rom. 8,39: αγαπης θεου

Învăţăm din acest exemplu că i-ar fi fost imposibil pentru Dumnezeu să obţină rezultatul 777 dacă cuvântul „iubire” nu avea o valoare de 293. Cuvântul „[de] Dumnezeu” are o valoare de 484, iar atunci când acel număr este adăugat la 293, totalul este de 777. Acesta este motivul pentru ortografii multiple. Dacă cuvintele iubire sau Dumnezeu ar fi scrise doar într-un singur fel (ca în engleză), această rigiditate ar împiedica teomatica să funcţioneze. Acesta este motivul pentru toate ortografiile diferite; oferă întregii structuri flexibilitatea necesară.

În Luca 11, 42 aflăm că expresia „dragoste de Dumnezeu” apare cu a treia ortografie, agapen (αγαπην). Urmăreşte ce se întâmplă acum.

DRAGOSTE DE DUMNEZEU 700 x 2
Luca 11, 42: αγαπην του θεου'”

Chiar dacă dragostea lui Dumnezeu se bazează pe credinţă şi iubire şi pe numărul 8, ea se întemeiază şi pe legea şi perfecţiunea lui Dumnezeu. Legea Lui este desăvârşită şi dragostea Lui este de asemenea perfectă.

Legea Domnului este desăvârşită, întoarce sufletele.

DESĂVÂRŞITĂ 490 (70 x 7)
Ps. 18, 8
Fac. 17, 1: תָמִים

Este uimitor că cuvântul ebraic pentru „desăvârşit” sau perfecţiune completă este 490 sau 70 x 7 – pătratul numărului 7. Priviţi cele două caracteristici ale lui 70 în cele ce urmează.

În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire.

DESĂVÂRŞIT ÎN 70 x 26                                                   DESĂVÂRŞITĂ 70 x 5
I Ioan 4, 18: τετελειωται εν’                                            I Ioan 4, 18: τελεία’

Aş putea arăta cel puţin o duzină de exemple despre cum toate acestea se leagă de numărul 7 şi de desăvârşirea completă a iubirii lui Dumnezeu.

Unii oameni ar putea considera fascinant faptul că următoarea expresie este 666. Numărul 666 a fost asociat cu Satana (vezi Apocalipsa 13, 18). Cu toate acestea, este un număr predominant în teomatică care are de a face mai mult cu acest sistem mondial actual (p. 497, Teomatica II).

IUBIREA LUI DUMNEZEU  777                                      MÂNIA LUI DUMNEZEU 666
Rom. 8, 39: αγαπης θεου                                                 Col. 3, 6: οργη θεου’

Din nou, pentru ca „mânia lui Dumnezeu” să se producă la 666, cuvântul „mânie” trebuia să aibă o valoare de 182’; cuplat cu „al lui Dumnezeu”, care este 484, total 666.

Să analizăm asta

În timp ce analizăm întregul fenomen, găsim principiul pătratului magic la lucru. Fiecare cuvânt a fost conceput cu propria sa valoare numerică specifică. Această valoare are un sens specific sau general ataşat. Cel mai important, valoarea fiecărui cuvânt a fost concepută pentru a se potrivi în cele din urmă în locul potrivit în text, alături de alte cuvinte cu propriile lor valori prestabilite.

Cu cât se examinează mai mult complexitatea tuturor cuvintelor şi frazelor, cu atât devine mai puţin probabil că există computere, cel puţin pe acest pământ, capabile să rezolve complexităţile matematice de a pune împreună gramatica, cuvintele şi cuvintele adiacente, împreună cu adevărul spiritual, pentru a face toate acestea să meargă perfect numeric şi teologic.

Ceea ce este şi mai minunat este că începem să vedem cum Vechiul Testament întreg, care a fost scris în ebraică, se potriveşte cu Noul Testament, care a fost scris în greacă. Teomatic, Biblia este o capodoperă continuă, chiar dacă cele două jumătăţi sunt din limbi şi culturi complet diferite. Acest fapt va fi demonstrat în scurt timp.

Toate acestea se bazează pe o formă de cunoaştere supranaturală – legi şi principii matematice care sunt total noi şi străine de acest Pământ – care există în mintea Tatălui ceresc. Fiecare eveniment, fiecare persoană născută, fiecare detaliu necesar pentru a pune laolaltă Biblia, a fost planificat şi aranjat în prealabil de Dumnezeu din veşnicie, veşnicie desfăşurată în istorie şi timp, şi apoi codificat numeric în moduri pe care mintea omului abia acum începe să le vadă şi să le pătrundă cu mintea.

În mod minunat, Dumnezeu va deschide acum cel puţin o mică parte din această minunăţie şi o va împărtăşi cu noi. Fără nici un dubiu aceasta este ceva care va ocupa o mare parte din timpul nostru în eternitatea viitoare, pe măsură ce ni se vor descoperi tainele cereşti după care Dumnezeu a creat universul material şi toate celelalte dimensiuni spirituale.

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , | Lasă un comentariu

Codul original al Bibliei (XXXII)

Întreaga Biblie este structurată matematic, așa încât nici cuvintele și nici măcar literele nu sunt folosite la întâmplare. Chiar dacă o istorie sau o învățătură poate fi exprimată prin diverse cuvinte, textul biblic care a ajuns la noi arată că este unic.

Am amintit de multiplii lui 153 și 170 care apar în textele de la Ioan 21, 11, Luca 9, 13, Marcu 1, 17. Și nu sunt singurele texte care conțin aceste structuri matematice.

Când analizezi aceste structuri matematice te întrebi, cine a creat acest text, Dumnezeu sau oamenii?

Teologii ortodocși afirmă că învățăturile dogmatice și morale sunt inspirate de Dumnezeu, iar cuvintele folosite și forma literară sunt ale oamenilor.
Când studiem structurile matematice din textul biblic ajungem la concluzia că atât învățăturile cât și cuvintele folosite sunt alese de Dumnezeu, altfel ar trebui să-i considerăm pe scriitorii textului biblic matematicieni și specialiști în lingvistică.

Să mergem mai departe cu analiza.

Cuvântul „pești” în greacă are valoarea 1224, sau 153 x 8, ca și „mreajă”. Trăsătura cea mai semnificativă relativă la acest topic (altul decât „pescari de oameni”) este la Luca 5, 4-6.

„Și când a încetat de a vorbi, i-a zis lui Simon: Mână la adânc și lăsați în jos mrejele voastre, ca să pescuiți. Și răspunzând Simon a zis: Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit și nimic nu am prins, dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele. Și făcând ei aceasta, au prins mulțime mare de pești, că li se rupeau mrejele.”

Luca 5, 6: „după cuvântul Tău”
επι ρηματι σου 1224 (153 x 8)

„cuvântul Tău voi arunca mrejele”
τω ρηματι σου χαλασω τα δικτυα 153 x 8 x 4

„cuvântul”
ρηματι 153 x 3

Ce se întâmplă când Simon-Petru a ascultat cuvântul Domnului? Cuvântul Evangheliei ne spune că „au prins mulțime mare de pești”.

„pești mulți”
ιχθυων πολυ 1224 x 2 (153 x 8 x 2)

Cuvântul „mulți” (πολυ) are valoarea 289 x 2, iar 289 este 17 x 17, sau pătratul lui 17.

„de pești”
ιχθυων 170 x 11 sau (17 x 10 x 11)

„mulți”
πολυ 289 x 2 (17 x 17 x2)

Astfet în textul „mulțime de pești mulți” există trei modele; unul multiplu a lui 153, al doilea a lui 170 și al treilea a lui 289 (17 x 17).

Reținem faptul că atunci când avem pătratul unui număr, pătratul accentuează importanța și semnificația numărului respectiv.

Să ne întoarcem câteva cuvinte înainte.

„făcând ei aceasta, au prins mulțime de pești mulți”
Luca 5, 6: ποιησαντες συνεκλεισαν πληθος ιχθυων πολυ 153 x 31

Interesant este faptul că aceste 5 cuvinte au aceeași valoare (153 x 31) ca și cuvintele „a tras mreaja la țărm plină de pești” (Ioan 21, 11).

Luca 5, 6: ποιησαντες συνεκλεισαν πληθος ιχθυων πολυ 153 x 31
Ioan 21, 11: ειλκυσεν δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων 153 x 31

Să mai mergem un pic înapoi, unde Iisus spune lui Simon: „lăsați în jos mrejele voastre ca să pescuiți” (Luca 5, 4).

„ca să pescuiți”
αγραν 153

În acest verset, Iisus le spune ucenicilor „lăsați mrejele voastre”. Am văzut că „mreajă” are valoarea 153 x 8. Expresia „mrejele voastre”, la plural, este un multiplu al lui 289 sau 17 x 17.

„mrejele voastre”
δικτυα υμων 289 (17 x17 x7)

În această pericopă mai există un verset la fel de interesant. După ce au prins mulțime mare de pești, Simon-Petru „a căzut la genunchii lui Iisus, zicând: Ieși de la mine, Doamne, că sunt om păcătos. Căci spaimă îl cuprinsese pe el și pe toți cei care erau cu el, pentru pescuitul peștilor pe care îi prinseseră” (Luca 5, 8-9).

„pentru pescuitul peștilor pe care îi prinseseră”
Luca 5, 9: επι τη αγρα των ιχθυων συνελαβον 289 x 15

Valoarea 289 x 15 este foarte semnificativă deoarece este factorizat 17 x 17 x15. Numărul 15 este numărul puterii în structurile matematice din Sf. Scriptură.

Un pasaj înrudit care apare un multiplu al numărului 153 în legătură cu o pescuire mare de pește se găsește într-una din pildele pe care le-a rostit Domnul despre împărăția cerurilor.

Matei 13, 47-48: „Asemenea este Împărăția cerurilor cu un năvod aruncat în mare și care adună tot felul de pești; iar când s-a umplut, l-au tras pescarii la mal și, șezând, au ales în vase pe cei buni, iar pe cei răi i-au aruncat afară”.

„iar când s-a umplut l-au tras”
Matei 13, 48: ην οτε επληρωθη αναβιβασαντες 153 x 15

Mai departe se afirmă că după ce l-au scos la mal „au ales în vase pe cei buni”.

„pe cei buni în vase”
Matei 13, 48: καλα εις αγγεια 289 (17 x 17)

Aceste structuri matematice există și pot fi verificate de către oricine. Cu toate acestea, după cum am văzut teologii cred că textul a fost alterat în timp. Dacă textul a fost alterat în timp datorită copierilor succesive, atunci ne întrebăm, aceste structuri matematice au existat în textul original, sau au rezultat din erorile întâmplătoare ale copiștilor? Au fost Evangheliștii sau copiștii matematicieni?

Bunul simț ne face să credem că designul matematic al textului este original și că Dumnezeu este Cel care i-a inspirat pe Evangheliști cum și ce să scrie.

În concluzie, avem dovada de necontestat că textul biblic este inspirat până la nivel de literă, și că este integral.

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Codul original al Bibliei (XXXI)

Continuăm expunerea de ieri cu recapitularea modelului matematic a lui 153 și 170.

1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15+16+17 = 153 (17 x 3 x 3)

„a tras mreaja la ţărm, plină de peştimari: o sută cincizeci şi trei” este de 8262 (153 x 54)
ειλκυσεν το δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων μεγαλων εκατον πεντηκοντα τριων 153 x 54

„a tras mreaja la ţărm, plină de peşti”
ειλκυσεν δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων 153 x 31

„mari o sută cincizeci şi trei”
μεγαλων εκατον πεντηκοντα τριων 153 x 23

„mreaja”
το δικτυον 153 x 8

„mreaja la”
δικτυον εις 153 x 7

Ioan 21, 11: „pești” ιχθυων 170 x 11

În același verset „a tras mreaja la ţărm” (ειλκυσεν δικτυον εις την γην) 170 x 13

Ioan 21, 6: „Aruncați mreaja în partea dreaptă a corabiei și veți afla” 153 x 27

„mreaja”
Ioan 21, 6: το δικτυον 153 x 8

„partea”
μερη 153

Ioan 21, 8: „trăgând mreaja cu pești”
συροντες το δικτυον ιχθυων 170 x 13 x 2

„trăgând mreaja”
συροντες το δικτυον 170 x 15

Ioan 21, 8: „mreaja cu pești”
το δικτυον ιχθυων 17 x 7 x 13 x 2

Ioan 21, 9: „și pește pus deasupra”
και οψαριον επικειμενον 153 x 13

Luca 24, 42: „pește fript”
ιχθυος οπτου 170 x 13

„fript”
οπτου 153 x 6

„le-a dat lor, și de asemenea și peștele”
Ioan 21, 13: διδωσιν αυτοις και το οψαριον ομοιως 170 x 25

„le-a dat lor, peștele”
διδωσιν αυτοις οψαριον 153 x 20 (170 x 18)

Meditați la aceste expresii și gândiți-vă dacă sunt întâmplătoare, sau dacă apostolii pescari s-au transformat în matematicieni. Important este să înțelegeți natura teomaticii și valoarea ei pentru studiul biblic, dar și pentru apologetica creștină.

Nu numai că avem un argument incontestabil care arată că textul este inspirat de Dumnezeu, ci dovedește și faptul că textul a ajuns până în zilele noastre integral și nealterat.

Așa cum ochiul și inima sunt încântate de frumusețea florilor, iar auzul și inima de frumusețea armoniilor muzicale, tot așa ochiul și inima sunt încântate de frumusețea modelelor matematice din textul Sf. Scripturi. Așa cum cuvintele îți modelează creierul, tot așa și modelele matematice au efect asupra creierului.

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

În categoria codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu | Etichete , , , , , , , , | Lasă un comentariu