În articolul de față vom continua să arătăm cum se citesc aceste coduri. Reamintim că în criptografie tehnica de criptare se numește steganografie, iar ceea ce facem noi ține de steganaliză, adică descifrarea textelor ascunse prin steganografie.
Să presupunem că citim un fragment de 60 de caractere, aranjate în tabele cu 10 coloane, 5 coloane și respectiv 9 coloane.
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
|
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
|
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
|
31 |
32 |
33 |
34 |
35 |
36 |
37 |
38 |
39 |
40 |
|
41 |
42 |
43 |
44 |
45 |
46 |
47 |
48 |
49 |
50 |
|
51 |
52 |
53 |
54 |
55 |
56 |
57 |
58 |
59 |
60 |
În această matrice cu 10 coloane citim cuvintele 1, 11, 21, 31, 41 și 16, 26, 36, 46 la un pas de p=10 și cuvântul 20, 29, 38, 47, 56 la un pas p=9. După cum se poate vedea primele două cuvinte sunt citite pe verticală, iar al treilea pe diagonală. Așadar, într-o matrice cu 10 coloane am citit cuvinte cu pasul p=10 și 9. La fel de bine putem citi cuvinte la un pas p=11. În acest caz citirea se face în jos și spre dreapta.
Despre aceste trei cuvinte mai multem spune că sunt grupate. Cu cât găsim mai multe cuvinte grupate legate ca sens între ele cu atât scade probabilitatea de a se fi format din întâmplare. Fenomenul de grupare este foarte important în diferențierea codurilor formate întâmplător și cele care, din punct de vedere statistic, nu pot fi explicate ca formându-se din întâmplare.
Să urmărim acum ce se întâmplă dacă așezăm textul într-o matrice cu 5 coloane.
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
|
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
|
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
|
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
|
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
|
31 |
32 |
33 |
34 |
35 |
|
36 |
37 |
38 |
39 |
40 |
|
41 |
42 |
43 |
44 |
45 |
|
46 |
47 |
48 |
49 |
50 |
|
51 |
52 |
53 |
54 |
55 |
|
56 |
57 |
58 |
59 |
60 |
Cuvintele cuvintele 1, 11, 21, 31, 41 și 16, 26, 36, 46 le citim pe prima coloane din două în două rânduri. Pasul este p=10, iar matricea are 5 coloane. Mai observăm că cele două cuvinte apar intercalate, ceea ce accentuează fenomenul de grupare. Mai cuvântul 29, 34, 48, 49 citit la un pas p=5, grupat cu celelalte două cuvinte cu pas p=10. În prima matrice acest cuvânt nu poate fi citit pe o linie, orizontală, verticală sau diagonală.
Mergem mai departe și așezăm textul într-o matrice cu 9 coloane.
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
|
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
|
28 |
29 |
30 |
31 |
32 |
33 |
34 |
35 |
36 |
|
37 |
38 |
39 |
40 |
41 |
42 |
43 |
44 |
45 |
|
46 |
47 |
48 |
49 |
50 |
51 |
52 |
53 |
54 |
|
55 |
56 |
57 |
58 |
59 |
60 |
În această matrice putem citi cuvintele 1, 11, 21, 31, 41 și 16, 26, 36, 46, la un pas p=10 și 20, 29, 38, 47, 56 la un pas p=9. Și aici putem observa fenomenul de grupare.
Folosind regula descoperită mai sus, în această matrice mai putem citi ușor cuvinte care au pasul p=18, p=27 și p=8. Cuvântul 29, 34, 39, 44, 49, cu pasul p=5 nu poate fi citit pe o singură linie.
Ca o concluzie, cuvintele codificate pot fi identificate vizual și citite în funcție de dimensiunile matricei în care este așezat textul. Textul în car nu se schimbă cu nimic. El este așezat în matrici cu diferite dimensiuni doar pentru a facilita citirea cuvintelor codificate cu pasul p diferit.
Putem aminti aici și despre relevanță. Reținem că nu toate codurile au aceeași relevanță. Relevanța este cu atât mai mare cu cât cuvintele codificate sunt grupate, sunt legate între ele ca sens, au lungimi mai mari și sunt în legătură cu textul de suprafață, sau clar.
tr/p /b/b
Foarte interesante codurile şi frumos prezentate!
Felicită pentru o astfel de preocupare şi mulţumim pentru rezultatele pe care binevoiţi să le împărtăşiţi cu noi 🙂
Aşteptăm cu interes şi următoarele articole!
Toate cele bune!