Am întâlnit mulți creștini și mai ales teologi sau preoți care mă întreabă: la ce ne folosește această cunoașterea codurilor Bibliei de vreme ce noi suntem credincioși?
Este o întrebare bună și justificată. Cred, însă, că în primul rând se cuvine să fim deschiși la minte și la suflet și să nu ne gândim numai la noi, ci și la aproapele nostru. Chiar dacă nu ne întemeiem credința pe existența acestor coduri, totuși este bine să înțelegem care este valoarea lor apologetică.
Într-o vreme în care religia este tot mai criticată și acuzată ca fiind sursa conflictelor dintre popoare, persecutată și scoasă din scoli, fenomenul codurilor din Biblie vine în ajutorul nostru, ca un argument puternic științific și matematic pentru susținerea inspirației și autenticității textului biblic. După mai bine de o sută de ani de atacuri necruțătoare la adresa Bibliei, oamenii au nevoie de noi repere și de un argument puternic în favoarea autorității și integrității textului biblic, întrucât Biblia reprezintă baza credinței noastre.
Sutele de cărți critice la adresa creștinismului și a Bibliei publicate în ultima sută de ani sunt transformate în maculatură de către argumentul codurilor Bibliei. Miza este extrem de mare. Existența codurilor în textul biblic și designul lor matematic extrem de complex dovedesc că Biblia nu putea fi scrisă de inteligența umană. Acest design matematic al textului biblic reprezintă semnătura autorului ei, adică a lui Dumnezeu. Mai mult codul prin structura sa este un argument puternic că textul pe care îl deținem în prezent este autentic, identic cu cel din manuscrisele originale.
Codul are aceleași carateristici ca și ale semnăturii electronice pe documentele digitale. Existența codurilor în textul biblic actual dovedește că textul a fost copiat vreme de mii de ani fără a fi alterat.
Așa cum nu ne sperie semnătura electronică a documentelor digitale, tot așa nu ne sperie existența acestor coduri în textul biblic.
Înainte de anul 1947 era imposibil pentru un teolog sau credincios să dovedească că textul biblic de astăzi este identic cu cel original. Cele mai vechi manuscrise ale Vechiului Testament care mai există astăzi sunt din sec XI – X. Însă, odată cu descoperirea manuscriselor de la Qumran, Marea Moartă s-a putut constata, de pildă, că textul cărții Isaia este identic cu cel din edițiile publicate în zilele noastre. Cu alte cuvinte, vreme de 1000 de ani textul a fost copiat de nenumărate ori fără a fi alterat.
Logic, dacă în ultimii 2000 de ani textul a fost copiat fără a fi alterat, nu avem motive să considerăm că textul ar fi fost alterat în primii 1500 de ani, mai ales dacă ținem seama de regulile stricte respectate la copierea textului sacru.
Existența codurilor aduce cea mai puternică dovadă că textul a rămas nealterat de când a fost dat până astăzi.
Și nu numai că suntem în posesia unui text identic cu cel din manuscrisele originale, ci, mai mult, avem dovada că autorul textului nu a putut fi o inteligență umană, ci una mai presus de puterile inteligenței umane. Oamenii au așternut în scris ceea ce inteligența supremă, Dumnezeu, i-a inspirat s scrie.
Autorul există! Dumnezeu există! El ne va judeca după legea dată nouă. Nimeni nu se poate sustrage judecății divine.
