Cum se citesc cuvintele ascunse sau codificate în text (II)

Astăzi vom vorbi despre relevanță sau despre cât de relevante sunt aceste cuvinte ascunse.
Mă așteptam ca teologii și preoții să fie mult mai receptivi la subiectul codurilor Bibliei. Constat cu tristețe multă indiferență sau chiar reticență din partea acestora. Cei mai mulți își dau cu părerea asupra subiectului înainte de a citi cartea, sau măcar de a o răsfoi. Alții nu văd nici o legătură între Biblie și matematică. Alții confundă codurile cu Kabala fără măcar să știe ce este Kabala.

Când folosești un soft de analiză pe text a cuvintelor ELS pornești de la un cuvânt sau mai multe pe care dorești să le identifici în text. Nu toate rezultatele sunt relevante. Se caută pe de o parte grupurile de cuvinte cu legătură între ele ce pot fi evidențiate în aceeași matrice, iar pe de altă parte cuvinte sau grupuri de cuvinte ce au legătură cu textul citit pe orizontală.

Din punct de vedere statistic, cu cât cuvintele sunt mai lungi cu atât probabilitatea de a se forma din întâmplare este mai mică. Cu cât cuvintele găsite au legătură între ele cu atât probabilitatea de a se forma din întâmplare este mai mică. De asemenea, cu cât găsim mai multe cuvinte legate ca sens de textul în clar, citit pe orizontală, cu atât probabilitatea de a se fi format din întâmplare este mai mică.

Să dăm un exemplu. Ne așteptăm să găsim codificat cuvântul TORAH în „Facerea”. Și chiar îl găsim ascuns de sute de ori dacă ar fi să căutăm doar la intervale de citire de până la 100. Interesant este că citind la un p=50, din punct de vedere statistic ne așteptăm la 4,4 apariții întâmplătoare. Noi găsim 6. Dar interesant și uimitor este că găsim cuvintul TORAH ascuns chiar din versetul 1 din capitolul 1, începând cu primul „tav” din carte. Poate că mulți dintre cei care citesc cele scrise nu rămân prea impresionați de această descoperire.

Știm că primele cinci cărți din Biblie, scrise de Moise, mai poartă numele de Pentateuhul sau „Legea” (TORAH – în limba ebraică). Este interesant că începând cu primul „tav” din cartea „Facerea” citim la un interval p=50 cuvântul TORAH. El se poate vedea cu ochiul liber în matricea generată de aplicația folosită pentru analiza textului.

Facerea 1,1

Facerea 1,1

Continuam certetarea pe cartea a doua „Ieșirea” și găsim ascuns cuvântul TORAH de 8 ori la un pas de citire de p=50. Statistic ne așteptăm la 4,6 apariți și noi am găsit 8. Așadar, nu le putem explica doar ca apariții întâmplătoare. Observăm că prima apariție începe tot cu primul „tav” din carte. Probabilitatea ca cele două apariții, cei din Facerea și cea din Ieșirea, să fie rezultatul întâmplării este foarte mică.

Iesirea 1, 1

Iesirea 1, 1

Când ajungem cu cercetarea la cartea „Numerii” găsim din nou cuvântul TORAH ascuns la un interval de citire p=50 chiar din versetul 1, cu apariția primului „hey”. În acest caz cuvintul este ascuns de la coadă la început. Statistic sunt așteptate 3,2 apariții, iar noi găsim 5 apariții pentru p=50.

Numerii 1,1

Numerii 1,1

Așadar, în trei din cele 5 cărți ale Torei găsim ascuns, la interval de citire p=50, cuvântul TORAH, care este numele dat colecției cărților lui Moise, chiad vin primul verset al cărții. Pe o matrice de 50 coloane aceste cuvinte sunt vizibile cu ochiul liber.

Mai interesant este că am găsit ascuns cuvântul Iisus, Yeshua, ascuns în cartea Facerea, începând chiar cu primul „iod” din carte, din cuvântul „Bereshit”, la un interval de citire p=521. La acest interval de citire găsim acest cuvânt în cartea Facerea de două ori.

(va urma)

Print Friendly, PDF & Email
Acest articol a fost publicat în Articole, codul Bibliei și etichetat cu , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.