Cine a citit Biblia știe că în ea sunt pomenite multe numere. De pildă, în VT sunt pomeniți anii cât au trăit urmașii lui Adam până la Noe, iar în NT sunt pomeniți cei 12 Apostoli, înmulțirea pâinilor la cei 5000 și apoi 4000 de „bărbați, afară de femei și copii”, sau cei 153 de pești mari și multe altele.
Dar, v-ați întrebat vreodată, câte numere sunt pomenite în Biblie și care sunt acestea?
Cu siguranță că pomenirea lor nu este întâmplătoare. Aceasta este și părerea Sf. Părinți ai Bisericii. Iată câteva exemple.
Fer. Augustin, în lucrarea „Despre Sfânta Treime” spune că nici un număr din Scriptură nu este întâmplător, adică fiecare reprezintă ceva mai mult decât ceea ce prezintă scriitorul cărții.
Sf. Ioan Hrisostom, în Omilii la Facere zice: ”Să nu trecem cu uşurinţă peste cuvintele Scripturii. Dumnezeiasca Scriptură nu vorbeşte în zadar şi la întâmplare, ci chiar o silabă, chiar un semn are ascuns în el comoară.” Așadar nici numerele nu sunt amintite la întâmplare. Referindu-se la perfecțiunea textului biblic, spune: „Dacă în actele întocmite de oameni pentru afaceri lumeşti, distruse adeseori de vreme, are mare putere data pusă în fruntea actului, iar adeseori chiar o silabă, apoi cu mult mai mult poţi vedea lucrul acesta în Dumnezeieştile Scripturi, scrise ele Duhul Sfânt. Cu o singură condiţie: să fim cu mintea trează, să nu trecem cu uşurinţă peste ele, ci să ne încordăm mintea ca să vedem cu de-amănuntul totul; să nu fim mai răi decât cei care se străduiesc mult pentru cele materiale”.
Vorbind despre profunzimea înțelesurilor cuprinse în Sfânta Scriptură, Sf. Maxim Mărturisitorul, în „Răspunsuri către Talasie” spune: „Cuvântul Sf. Scripturi, deși are margini (e circumscris) după literă, sfârșindu-se deodată cu timpul în care se petrec lucrurile istorisite, după duh, în înțelesurile lui mai înalte, ramâne totdeauna fără hotar (necircumscris). Și nimeni să nu spună că nu poate crede aceasta, știind că Dumnezeu care a vorbit e fără hotar (necircumscris) după natură. Căci cei ce voiesc să asculte cu inima curată sfatul Scripturii, se cuvine să creadă că și cuvântul grăit de El se aseamănă mai mult Lui. Fiindcă dacă Dumnezeu este cel ce a grăit, iar El este după ființă nehotărnicit, e vădit că și cuvântul grăit de El e nehotărnicit”.
M-am gândit să fiu cu mai multă luare aminte la numerele cuprinse în NT, să văd de câte ori apar în text, în câte versete, și care sunt acestea. Credința mea este că nici un număr nu este amintit în Sf. Scriptură la întâmplare. Fiecare număr, ca și fiecare cuvânt conține multe taine pe care le putem descoperi și înțelege doar în măsura în care trăim în Duhul care a inspirat aceste scrieri.
Am început cu Evanghelia după Matei și am descoperit câteva lucruri interesante. Cartea are 28 de capitole, 1071 versete, 21 de numere amintite în text, în 166 de versete, cu 176 de apariții. Ce pot avea aceste numere în comun? Dr. Ivan Panin a scos în evidență existența în Evanghelia după Matei a unui model matematic bazat pe numărul 7. Întrebarea este, se încadrează cifrele de mai sus în acest model? Sau să existe un alt model matematic?
La o simplă analiză constatăm următoarele:
– capitole 28 sau 7 x 4 (1)
– versete 1071 sau 7 x 153 (2)
– numere 21 sau 7 x 3 (3)
– versete în care apar numere 166 sau (7 x 24)-2
– număr de apariții 176 sau (7 x 25)-1 (4)
Numărul 1 apare în 49 de versete, sau 7 x 7 (5), de 56 de ori sau 7 x 8 (6). Din cele 56 de apariți, 42 sau (7 x 6) (7) sunt cardinale, iar 14 sau 7 x 2 (8) sunt ordinale.
După cum putem observa 28, 1071 și 21 se încadrează perfect în designul numeric a lui 7, iar 176 prin învecinare. Aceste 8 trăsături nu pot fi considerate a fi întâmplătoare. Și nu sunt toate, ci doar câte am putut descoperi la o primă trecere peste text.
Existența lor în text demonstrează faptul că textul a rămas nealterat de-a lungul timpului. Este puțin probabil ca un text pe măsură ce se alterează să creeze design matematic. Designul matematic este elementul de siguranță prin care putem verifica integritatea textului biblic.
În încheierea acestui articol dăm lista cu numerele care apar în Evanghelia după Matei: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 14, 30, 40, 60, 70, 99, 100, 4000, 5000, 10000.
Bună ziua,
Vă scriu pentru că m-a interesat şi mă mai interesează unele probleme pe care le cercetaţi. După mine, cele mai importante lucruri se găsesc în Daniel, capitolele 7 şi 8 şi în Apocalipsă. În Daniel se lămureşte ce este „fiara” – „Fiara a patra este o a patra împărăţie care va fi pe pămînt” la un moment dat, toate celelalte fiare sunt împărăţii (leul, ursul, pardosul) care vor fi şi ele odată pe pământ. Cu ajutorul SLE le veţi descoperi dacă scrieţi textul pe 49 de coloane (7×7).
Cheia descifrării acestor texte stă în Apocalipsă în primele rânduri ale textului: „CODUL e descoperirea lui Isus Hristos pe care i-a dat-o Dumnezeu ca să arate robilor săi lucrurile cari au să se întâmple în curând şi le-a făcut-o cunoscută ESENŢA trimeţând SEMN prin…”
Cele trei SLE sunt scrise şi se citesc de jos în sus, textul fiind scris pe 37 de coloane.
Textele sunt din Biblia online în traducerea lui D.Cornilescu.
” Deascoperirea lui Isus Hristos pe care i-a dat-o” conţine şi două comenzi din IT şi anume „del” şi „sort”, cuvîntul „cod” citit de sus în jos însemnînd în acelaşi limbaj „doc”, adică document. Ceva mai jos în text veţi găsi şi îndrumarea că textul trebuie scris în ICSEL = EXCEL şi mai ales cum trebuie cercetat textul.
Cercetaţi-le în limba română, Dumnezeu a vorbit şi pentru români.
O zi bună.
Foarte interesant studiul pe care ni-l prezentați!
Multe taine care se lasă a fi descoperite după trudă cu interes, perseverență, tenacitate, și, cum atât de bine spune sfântul Ioan Gură de aur, „să fim cu mintea trează, să nu trecem cu uşurinţă peste ele, ci să ne încordăm mintea ca să vedem cu de-amănuntul totul; să nu fim mai răi decât cei care se străduiesc mult pentru cele materiale”.
Felicitări pentru articol!
Pentru ca mi-a ramas adresa, sa mai fac niste precizari.
1.SLE exista in orice text suficient de consistent si in orice limba care foloseste un alfabet. Urmare unor sondaje(nu m-a interesat problema în mod deosebit) am ajuns la concluzia că există în afara SLE aleatoare şi SLE care au legătură cu modul nostru de a gândi.
2.In limba română nu exista SLE mai lungi de 7 litere.
3.Nu exista nici-un sfârşit al lumii, cel putin pentru cateva mii de ani si nici nu se intrevede asa ceva. Sfârşitul de care vorbeşte Daniel este sfârşitul unei anume fiare când vor avea loc anumite evenimente.
4. Ceea ce povesteşte Daniel, este reluat în Revelaţia lui Ioan cu mai multe date.
5. Ambele texte vorbesc despre un timp de după anul 2000.
6. V-am scris pentru că aceste date despre viitor trebuie verificate pentru a vedea în măsură sunt credibile şi bănuiesc că analizele dvs., poate cu unele modificări pot da rezultate.
Vă urez numai bine şi succes în activităţile dvs.
Eu fac cercetarea pe textul in limba ebraica pentru Vechiul Testament si in limba greaca pentru Noul Testament.
Desigur, intr-un text subicient de lung se pot forma SLE din intamplare, insa acestea nu sunt relevante. SLE-urile relevante sunt acelea grupate legate prin sens, uneori cu legatura cu textul in care apar sau nu. Cel mai faimos grup de SLe a fost descoperit in Isaia 53. Initial au fost descoperite vreo 40 de SLE, apoi, prin extinderea cercetarii de catre matematicianul Edwin Sherman, s-a ajuns la peste 1600 de SLE identificate, pe un text de 1584 litere. Cel mai lung SLE are 73 litere si exista 61 de SLE de 7 litere sau mai lungi si 27 SLE de 15 litere sau mai lungi. Probabilitatea ca acestea sa se fi format din intamplare este mai mica de 1 la 2189 x 10^193.
Ceea ce conteaza in aceasta cercetare este in primul rand designul matematic extrem de complex, care este o dovada ca textul biblic nu-i o colectie de povesti si mituri, ci un text unitar cu un design matematic pe care omul nu-l poate reproduce cu inteligenta sa.
Intrebare: Câte texte obişnuite (ziare, cărţi, reviste) aţi cercetat cu metoda dvs.?
Limba ebraică e o limbă cu gramatica consonantică, iar cu consoane poti găsi aproape tot ce vrei, faceţi o probă. Nu cunosc mai nimic despre greacă, cât despre engleză are gramatică etimologică, se găsesc date, dar sunt sunt rare.
Şi în încheiere nu pot să dau decât două citate pe care cred că le cunoaşteţi.
1. „Tu, pecetluieşte vedenia aceasta, căci este cu privire la nişte vremuri îndepărtate.”
2. „Să nu pecetluieşti cuvintele prorociei din cartea aceasta. Căci vremea este aproape.”
Credeţi că sunt scrise degeaba?
Încerc să răspund la întrebarea dvs.
Metoda nu este a mea. Ea este cunoscută încă de pe vremea lui Moise, doar că au lipsit mijloacele tehnice care să permită folosirea ei eficientă. Această metodă există înainte de a apare presa, și ea are în vedere textul biblic și nu orice scriere luată la întâmplare.
Da, limba ebraică este consonanta, și nu întâmplător. Limba ebraică este divină. chiar dacă scrierea este mai veche decât limba ebraică. Așa a dorit Creatorul, ca să folosească o limbă consonantă. Unii critici folosesc acest argument ca să discrediteze semnificația codurilor (secvențelor de litere echidistante), afirmând exact ce spuneți dvs., că în textul ebraic se poate „găsi aproape orice”. Adevărul este altul. Nu se poate găsi orice.
Studierea textului biblic din perspectiva ELS (SLE) nu se face la întâmplare. Există niște reguli pe care trebuie să le respecți, întrucât nu orice cod are aceeași relevanță.
Exemplul cel mai bun este Isaia 53. Grupul de coduri din acest capitol nu poate fi descoperit oriunde în textul biblic. El este situat chiar în capitolul unde se vorbește de pătimirile Robului Domnului, Mesia. Detalii găsitți în cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”.
Afirmațiile din citatele date nu sunt întâmplătoare. Nimic din textul biblic nu este întâmplător.
Personal studiez codurile SLE pentru a scoate în evidență designul matematic al textului. Secvențele de litere echidistante, luate în ansamblul lor, sunt un watermark (marcaj) pe care autorul la inserat în text. Codurile sunt ca o semnătură, așa cum noi folosim astăzi semnătura electronică pentru semnarea documentelor electronice.
Nu discutăm de coduri luate separat ci de ansamblul tuturor codurilor. Complexitatea lor nu poate fi reprodusă nici astăzi, chiar de-am folosit toate tehnica de care dispunem. Concluzia este că textul biblic nu este de origine umană, ci supra-umană, adică divină.
Biblia încă conține taine pe care nu le putem descifra. Toate se vor întâmpla la vremea lor.
Revin cu o lămurire, eu n-am căutat SLE, am căutat steganograme cu ajutorul SLE, iar dacă numărul lor este foarte mare şi au o cursivitate istorică şi normală este un fapt. Nu doresc să vă influenţez, procedaţi cum credeţi de cuviinţă.
Totuşi mai am o întrebare. De ce credeţi că limba română nu este aptă pentru o astfel de cercetare? Am mai spus-o pentru dvs.: Dumnezeu a vorbit pentru om şi nu a vorbit pentru o naţiune în mod special.
Dacă îmi veţi trimite o adresă de email, pot să vă trimit nişte date pe care acest format nu le primeşte.
Vă urez succes.
1. Exact același lucru susțin și eu. Nimeni nu a făcut o căutare exaustivă a SLE. Apoi mai este un aspect legat de interpretarea lor. În prezent cercetarea se face în 2D, dar s-ar putea face și în 3D. Codurile sunt analizate din punct de vedere statistic, pentru a face diferența între cele apărute din întâmplare și cele așezate în text intenționat.
2. Nu am studia pe limba română. Domeniul de cercetare este extrem de vast și nu poate fi cuprins de o singură persoană. Codurile se găsesc în textele originale, scrise în evraică și greacă. Din păcate traducerile nu pot transmite codurile originale, adică semnătura olograf a autorului.
3. Sigur că Dumnezeu a vorbit pentru toți oamenii, însă a folosit pentru asta limba ebraică, aramaică și greacă pentru Vechiul Testament, și limba greacă pentru Noul Testament.
Mulțumesc.
Aşa să fie.
Vom trăi şi vom vedea.