Despre codul Bibliei și însemnătatea lui pentru studiul biblic

De când am scris cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu” am observat că interesul teologilor și a preoților a rămas foarte scăzut, deși subiectul este de actualitate și reprezintă cel mai puternic argument pentru autenticitatea, integritatea și autorul textului biblic. Nu există alt argument mai puternic și mai incontestabil ca cel al codurilor complexe descoperite în textul biblic.

Înțelegerea subiectului cere din partea cititorului doar o minte deschisă pentru cunoașterea adevărului, restul va deprinde pe parcursul studiului. Acolo unde tu faci un pas către adevăr, Dumnezeu vine întru întâmpinarea ta.

Codurile existente în textul biblic sunt extrem de multe și de complexe. Ceea ce s-a descoperit reprezintă doar o imfimă parte dintre cele mai simple. Codurile ELS sau EWS nu presupun nici un fel de calcule sau interpretări pentru a fi citite, ci doar aranjarea textului într-o matrice bidimensională sau tridimensională. În acest fel codurile sau „secvențele de litere echidistante” pot fi ușor detectate vizual iar citirea lor se face pe verticală. Aceasta a fost tehnica folosită de milenii de către cercetători textului biblic.

În prezent, au fost create softuri specializate pentru descoperirea și analiza statistică ale acestor „secvențele de litere echidistante”. Aplicațiile software au introdusă într-o bază de date textul biblic, împărțit pe cărți, capitole și versete. Textul este interpretat ca un șir neîntrerupt de litere. Puterea de calcul ale acestor este imensă și permite pe lângă descoperirea și citirea codurilor, și analiza grupurilor de coduri, precum și analiza statistică a codurilor în general.

Atunci când privim aceste coduri (secvențele de litere echidistante) ca argument pentru autenticitatea, integritatea și autorul textului biblic ne rezumăm doar la analiza din prunct de vedere statistic și matematic al prezenței lor în text.

1. Prezența lor în text presupune că există cineva care le-a așezat intenționat acolo, de vreme ce prezența lor nu poate fi explicată ca rezultat al întâmplării.
2. Complexitatea lor, ibricarea lor complexă, extinderea unora peste textul mai multor cărți presupune că autorul textului este o ințeligență supraumană, în nici un caz un om. Chiar de am folosi puterea de calcul a tuturor calculatoarelor existente în lume tot nu am putea crea un text la fel de complex ca cel al Bibliei.
3. Lungimea multora dintre coduri, așa cum a descoperit matematicianul Edwin Sherman, presupune că există cineva care le-a pus acolo intenționat a cărui inteligență este mai presus de cea umană.
4. Existența acestor coduri dovedesc faptul că textul este nealterat, și implicit autentic. Dacă textul ar fi fost alterat chiar și la nivvel de litere, codul ar fi dispărut.
5. Autorul textului biblic nu poate fi omul (Moise, profeții, apostolii), ci Dumnezeu.

Codurile acestea joacă rolul unei semnături a autorului, ascunse chiar în text printr-o metodă steganografică.

Acesta este obiectul cercetării mele.

Print Friendly, PDF & Email
Acest articol a fost publicat în codul Bibliei, Studiu biblic și etichetat cu , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.