Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu XLI

CAPITOLUL 7

Cercetarea codurilor continuă

Cercetarea începută de Grant Jeffrey și Yacov Rambsel a fost dusă mai departe, la un nivel mult mai profund, de către matematicianul Edwin Sherman. De la cele patruzeci de coduri descoperite inițial de Yacov în textul Isaia 53, a ajuns să identifice peste 1 600 de coduri. Studiile sale analizează codurile din punct de vedere matematic și statistic.

Numărul de cuvinte codificate ce pot fi găsite cu ajutorul unui soft specializat pe analiza textului biblic este imens. Cartea lui Sherman prezintă două teme, numite de el „sub‑proiectile” – megagrupurile din Isaia 53 și Iezechiel 37 –, în susținerea tezei principale. Fiecare grup este suficient pentru a devasta eforturile scepticilor care au avansat jumătate de adevăr în speranța diminuării interesului publicului pentru codurile Bibliei.

Un naiv ar putea declara că un câștigător la loterie a beneficiat de o minune. Scepticii vor spune pe bună dreptate că mai devreme sau mai târziu cineva tot va câștiga, așa că nu este nicio minune. Dar dacă aceeași persoană câștigă de câteva ori la rând? În acest caz discutăm altfel. Câștigătorul este fie un escroc în relație cu cei care stabilesc numerele câștigătoare, fie deține puteri telepatice. Aici coincidența nu își are locul.

Echipa lui Sherman și‑a concentrat cercetarea pe a determina, prin instrumentele matematice pe care le deținea, care sunt șansele ca un cod să fie întâmplător sau nu. Membrii echipei au căutat codurile cele mai improbabile – coduri lungi formate
din mai multe propoziții, care să le permită explorarea rezonabilă a posibilității ca unele coduri ale Bibliei să fie reale. Sigur, propozițiile trebuiau să fie inteligibile din punctul de vedere al gramaticii ebraice. Expertul echipei a fost dr. Nathan Jacobi, care cunoștea atât ebraica contemporană, cât și pe cea biblică.

Una este să descoperi codificate cuvinte singulare sau expresii scurte formate din două sau trei cuvinte, și cu totul altceva este să găsești codificate propoziții întregi. Dar pentru o asemenea cercetare sunt necesare cunoștințe avansate de ebraică biblică.

Putem găsi codificat orice dorim?

Răspunsul este nu. Aceasta depinde de lungimea cuvântului sau a frazei pe care o căutăm. Să presupunem că literele apar în Tora cu aceeași frecvență. În acest caz, numărul așteptat de apariții ale unui cod va scădea rapid, odată cu creșterea numărului de litere din cod. Tabelul de mai jos arată acest lucru.

Cu alte cuvinte, dacă un cod are șase sau mai puține litere, atunci este foarte probabil să‑l găsim oriunde în Tora și probabil în mai multe locuri. Dacă are opt sau mai multe litere, este foarte probabil să nu‑l găsim în Tora din întâmplare. Pentru un cod de opt litere probabilitatea de a nu fi găsit este de 78,5%, iar pentru unul de 11 litere este de 99,998%.

Poate că motivul principal pentru care nu au fost anunțate coduri convingătoare de către cercetători este lipsa cunoștințelor de limbă ebraică. Cei mai mulți fie nu au cunoștințe suficiente de limbă ebraică, fie nu au acces la cineva care are aceste cunoștințe. Astfel, căutările lor se rezumă la cuvinte simple sau expresii scurte pe care le pot lua din dicționare.

Sherman, cu ajutorul lui Nathan Jacobi, a dus mai departe cercetarea începută de Yacov Rambsel asupra codurilor din Isaia 53. Căutările au început în jurul șirului Yeshua este numele Meu, descoperit de Rambsel:

ישוע שמי

Acest cod apare în Isaia 53 la un interval de 20 de litere, citite de la stânga la dreapta. Mai târziu, Rambsel și Grant au extins acest cod de ambele părți, citind Extrem de înalt, Yeshua este numele Meu puternic:

מעל ישוע שמי עז

Cercetătorul Truman Blocker a extins codul și a citit O grabă de sus, Iisus este numele Meu puternic [1]:

שקק מעל ישוע שמי

Apoi Nathan a extins acest șir la 22 de litere, care, la acea vreme, era cel mai lung cod descoperit. Fraza descoperită înseamnă Ţâșnește de sus, numele Meu puternic ridicat asupra lui Iisus, și norii s‑au bucurat:

שקק מעל ישוע שמי ששו עבים

Acest cod este cel mai poetic dintre toate codurile descoperite. El a devenit centrul cercetărilor pentru echipa lui Sherman. Ei au descoperit mai bine de 1 600 de coduri în textul din Isaia 53, cu lungimi între două și patruzeci de litere [2].

Sherman și echipa sa au ajuns la concluzia că șansa ca un grup la fel de extins ca cel găsit în Isaia 53 să se poată datora întâmplării este mai mică de 1 la 2 189 x 10 la puterea 192. În cazul grupului de coduri din Iezechiel 37, șansa ca un grup la fel de extins să se poată datora întâmplării este de 1 la 640 x 10 la puterea 129.

Grupurile de coduri cercetate și verificate de Sherman vreme de mai mulți ani duc la concluzia că fenomenul codurilor Bibliei nu poate fi întâmplător. Şi dacă nu este întâmplător, atunci el poate fi doar intenționat. Iar inteligența care stă în spatele acestui fenomen nu poate fi umană. Creatorul codului este Dumnezeu.

Analiza codurilor nu ține numai de teologie și cunoștințe de limbă ebraică, ci mai ales de cunoștințe matematice și statistice.

Este foarte important de a distinge între codurile scurte ce pot apărea și din întâmplare și cele lungi, a căror șansă de apariție întâmplătoare este extrem de mică.

La urma urmei, ceea ce contează pentru noi este dacă fenomenul codurilor Bibliei este real sau nu. Prea puțin contează dacă un cod sau altul este sau nu unanim acceptat ca fiind intenționat sau nu. Un cod anume poate părea întâmplător din punct de vedere statistic. Asta nu înseamnă că toate codurile descoperite sunt întâmplătoare. Şi dacă există coduri intenționate, atunci există și un autor al lor, o inteligență care le‑a pus acolo în text. O minte umană nu ar putea crea acest fenomen al codurilor Bibliei, chiar de s‑ar folosi de toate supercomputerele existente astăzi în lume.

Cei mai mulți autori de cărți despre coduri nu au avut nicio acreditare tehnică. Asta a lăsat loc criticilor să conteste o parte dintre codurile descoperite de autori și să inducă ideea falsă că acest fenomen nu există. Iar dacă fenomenul nu există, nici autorul lui nu poate fi căutat. Controversa este încinsă și trebuie să înțelegem miza care este în joc. Dacă scepticii ar accepta existența fenomenului, atunci ar fi obligați să accepte existența lui Dumnezeu și valoarea incontestabilă a Bibliei. Într‑o vreme când elitele din mediul academic, politic, economic, cultural și filosofic s‑au ridicat împotriva religiei și a ideii de divinitate, nu trebuie să ne mire înverșunarea celor care fac tot posibilul să discrediteze fenomenul codurilor Bibliei și pe cercetătorii acestui fenomen.

Părerea mea fermă este că cei care luptă împotriva codurilor luptă împotriva lui Dumnezeu.

Note

[1] Joel Young, Danielle Young, Truman Blocker, Behold Yeshua! Come and see…, Richardson, Texas, 1997, p. 22.
[2] R. Edwin Sherman, op. cit., p. 41.