Astăzi aș dori să vă aduc în atenție o conferință a Părintelui Damaschin de la Mănăstirea Grigoriu de pe Sfântul Munte Athos, susținută la Arad în 18 noiembrie 2015 la invitația Părintelui Teofan Mada vicar al Arhiepiscopiei Aradului.
În discursul său părintele Damaschin vorbește despre misiunea creștină din Africa și despre lupta creștinilor cu magia și vrăjitoria.
Misiunea ortodoxă în Africa este relativ recentă și a început după anul 1965. Acolo părinții misionari ortodocși s-au confruntat cu situații mai puțin întâlnite în țările ortodoxe, și anume lupta cu magia și vrăjitoria.
Merită să reținem câteva lucruri foarte importante și anume:
1. Biserica Ortodoxă este singura care deține deplin harul mântuitor.
2. Cei care caută sincer calea mântuirii, sunt îndrumați de Dumnezeu către Biserica Ortodoxă.
3. Singurii pe care nu-i pot înfrânge vrăjitorii din Africa sunt preoții ortodocși.
Din discuțiile avute acolo cu africani convertiți la ortodoxie, părintele dinstinge două forma de magie: magia albă și magia neagră. Deși la prima vedere practicanții celor două tipuri de magie par a fi în opoziție, în realitate sunt prieteni și lucrează cu aceleași duhuri necurate.
Vrăjitorii sunt foarte pragmatici și lucrează pentru bani sau orice alt lucru materiale. Mai întâi ei trebuie să dovedească supunere necondiționată față de Lucifer și li se cere să aducă sacrificii umane, în special copii mici, până în 5-6 ani. După ce-și dovedesc loialitatea, Lucifer le pune la dispoziție demoni care să-i slujească.
Mulți vrăjitori primesc sarcina de a tulbura lumea, sau bisericile creștine. Călătoresc zeci, sute sau chiar mii de kilometri pe o mătură sau o trestie, după ce în prealabil au adus sacrificii umane. Sângele victimei este considerat combistibilul de care vrăjitorul are nevoie pentru a se deplasa. Călătoriile sunt atât în planul lumii materiale, cât și în planul lumii astrale, sau la nivelul celui de-al doilea cer, care este locuința lui Lucifer și a demonilor.
Ascultându-l pe părintele Damaschin poți înțelege mai bine cât de real și puternic este războiul nevăzut pe care creștinii îl duc cu demonii. De asemenea, înțelegem cât de important este să citim cât mai des Sf. Scriptură, și mai ales, Noul Testament, pentru a ne întări în credință și pentru a pune început bun vieții noastre.
Dar această luptă nu se duce numai în Africa, ci este prezentă peste tot în lume. Așadar, ne privește și pe noi.
Cum putem duce această luptă?
În primul rând, prin schimbarea vieții, prin pocăință și întoarcerea la Dumnezeu. Ferește-te de rău și fă bine. Iartă tuturor toate, pentru că iertarea este baza vieții noastră duhovnicești. Unde nu este iertare, nu este iubire. Și unde nu este iubire, este frică și teamă.
În al doilea rând, să intensificăm rugăciunea din inimă, smerită și intenționată.
În al treilea rând, să ne sfințim prin spovedanie și împărtășirea cu Sf. Taine. Și să luăm anafură și aghiazmă mică în fiecare zi.
În al patrulea rând, să sfințim totul în jurul nostru. Să sfințim casa în care locuim, curtea, fântâna sau izvorul de apă, îmbrăcămintea, vesele, uneltele și toate obiectele pe care le avem în casă și în curte. Toate să fie sfințite!
În al cincilea rând, să binecuvântăm tot ceea ce mâncăm și bem. Să stropim cu aghiazmă toate alimentele pe care le cumpărăm, și să preparăm mâncarea începând cu rugăciune.
Să purtăm la gât Sfânta Cruce și să ne însemnăm cu ea cât mai des în timpul zile, atunci când plecăm și când ne întoarcem acasă, când ne asezăm și ne ridicăm de la masă, când începem și sfârșim un lucru, când plecăm și când ne întoarcem dintr-o călătorie.
Să refuzăm identitatea digitală, portofelul digital
și documentele de identitate biometrice.
Să refuzăm orice injectare cu otrăviri.
Să fim fără frică de boală sau de moarte!
