Codul original al Bibliei (L)

Click to rate this post!
[Total: 2 Average: 5]

8. O mostră de teomatică

Câte modele există?

Am văzut trei exemple diverse de teomatică prezentate într-o manieră relativ amănunţită. În capitolul 4 a fost prezentat modelul 93 şi 310; în capitolul 5, numerele 86 şi 172; în ultimul capitol, numerele 153, 170 şi 289.

Acum că aveţi o înţelegere de bază a naturii acestui subiect – raţiunea din spatele modului în care funcţionează teomatica – iată aici mai mult o imagine de ansamblu.

Fiecare număr are sens

În cele din urmă, fiecare număr din întregul spectru numeric se va potrivi în teomatică. În cele din urmă vor exista modele bazate pe 132, pe 350, pe 711, pe 98, pe 161, pe 223 şi aşa mai departe. Fiecare număr care există va avea un rol în schema generală. În capitolul 10 din Teomatica II există o discuţie generală pe această temă.

Nu numai că există numitori comuni între toate pasajele diferite legate de subiecte specifice sau utilizări similare ale cuvintelor ebraice şi greceşti, ci există şi grupuri întregi de numere comune fiecărui pasaj. Cheia teomaticii nu este doar descoperirea factorilor unici care trec prin fiecare pasaj, ci cunoaşterea modului în care toate numerele se potrivesc şi se orchestrează la unison. Am neglijat oarecum aceste aspecte aici; scopul acestei cărţi este de a menţine lucrurile simple şi directe.

Acest capitol va fi o descriere rapidă şi un rezumat al numeroaselor modele şi structuri teomatice. Vă va oferi o mostră a numeroaselor modele consistente care au fost catalogate.

Începem prin a ne uita la un singur exemplu de tip de lucru pe care îl văd întâmplându-se în fiecare zi în timp ce fac cercetări – am multe sute de lucruri ca acestea în fişierele mele.

Dacă lumea vă urăşte

Chiar când mă pregăteam să închei lucru, m-am uitat în jos la o pagină deschisă din interlinearul meu şi am văzut următorul verset din Evanghelia după Ioan.

Pe voi lumea nu poate să vă urască, dar pe Mine Mă urăşte, pentru că Eu mărturisesc despre ea că lucrurile ei sunt rele.

Am observat că cuvântul „ură” are o valoare de 315. Acest lucru a rămas în evidenţă deoarece valoarea lui 315 este foarte semnificativă. El poartă conceptul de putere (3150 = 225 x 14). Dar 315 intersectează şi unul dintre cele mai sinistre numere din teomatică, 63 – numărul şarpelui, adică 315 este 63 x 5. Am făcut un întreg studiu statistic despre 63 şi subiectul şerpilor, veninului şi morţii prin şerpi, toate structurate în jurul anilor 63, 315 şi 630.

M-am uitat imediat la a doua apariţie din această expresie a cuvântului „ură” şi avea o valoare de 265. Dar când este alăturat cuvântului „eu” cu referire la Iisus, asta sa întâmplat.

MA URĂŞTE 315
Ioan 7, 7: εμε μισεί

URĂ 315
μισειν

Ca întotdeauna, această mică descoperire m-a făcut să înţeleg imediat că eram pe cale să descopăr ceva. Trebuie să fie o cheie! Aşa că am căutat orice referinţă la lumea care îl urăşte pe Hristos şi pe Tatăl Său şi fiecare referire la lumea care urăşte pe creştini.

Probabilitatea statistică şi matematică a tuturor următoarelor fraze scurte şi simple având un factor de mărime a lui 315 este foarte mică.

În greacă două cuvinte sunt folosite pentru ură sau duşmănie. Miseo (μισεο) apare de treizeci şi şase de ori, iar ehthra (εχθρα) apare de cinci ori. Doar câteva dintre toate acestea se referă de fapt la ura lumii faţă de Hristos, Tatăl şi creştini. Practic, fiecare referinţă importantă pe care am examinat-o a ajuns la 315.

Iisus le-a spus ucenicilor Săi:

ŞI VOI VEŢI FI URĂ DE TOATE NEAMURILE 315 x 13
Mt. 24, 9: και εσεσθε μισούμενοι υπο πάντων εθνών’

Iisus le-a mai spus ucenicilor săi următoarele:

VEŢI FI URĂ DE TOŢI 315 x 10
Mt. 10, 22: εσεσθε μισούμενοι υπο πάντων

Iar Iisus a zis din nou ucenicilor Săi:

Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urî pe voi.

CÂND OAMENII VĂ VOR URÎ 315 x 12
Luca 6, 22: οταν μισησωσιν υμας οι άνθρωποι

În lumina celor de mai sus, următoarele sunt interesante.

OAMENII 315 x 6
I Ioan 5, 9: ανθρωπων

Următoarea frază apare de multe ori în Noul Testament.

Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât.

LUMEA VĂ URĂŞTE 315 x 5
Ioan 15, 18: o κοσμος υμας μισει`

Acum vine aceasta din Ioan capitolul 17, rugăciunea pe care a făcut-o Iisus înainte de a fi răstignit.

Eu le-am dat cuvântul Tău, şi lumea i-a urât, pentru că nu sunt din lume, precum Eu nu sunt din lume.

ŞI LUMEA I-A URÂT 315 x 8
Ioan 17, 14: και κοσμος εμισησεν αυτους

I-A URÂT 315 x 6
εμισησεν αυτους’

În I Ioan se referă din nou la lumea care îi urăşte pe creştini, dar de data aceasta ordinea cuvintelor greceşti folosite este complet diferită.

Nu vă miraţi, fraţilor, dacă lumea vă urăşte. Noi ştim că am trecut din moarte la viaţă.

VĂ URĂŞTE PE VOI LUMEA 315 x 5
I Ioan 3, 13: μισεί υμας ο κοσμος’

Dar apoi Iisus se întoarce şi le spune ucenicilor săi:

Iar vouă celor ce ascultaţi vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi.

FACEŢI BINE CELOR CE VĂ URĂSC PE VOI 315 x 10
Luca 6, 27: καλώς ποιείτε μισουσιν υμας”

Acestea sunt doar câteva referinţe despre lumea care îl urăsc pe Dumnezeu şi pe Hristos. Desigur, am văzut mai întâi referinţa în Ioan 7, 7. Iată cuvintele lui Iisus din Ioan 3, 20. Iisus, desigur, este Lumina lumii.

Că oricine face rele urăşte Lumina şi nu vine la Lumină.

ORICINE FACE RELE URĂŞTE LUMINA 315 x 14
Ioan 3, 20: πας φαύλα πρασσων μισεί φως’

Următoarea caracteristică este remarcabilă, chiar dacă defalcarea modelului teomatic sună ciudat. Aici este citat direct din greacă.

Nu ştiţi, oare, că prietenia lumii este duşmănie faţă de Dumnezeu?

NU ŞTIŢI CĂ 315 x 4
Iac. 4, 4: ουκ οιδατε οτι

PRIETENIEA LUMII URĂ 315 x 9
φιλία του κοσμου εχθρα’

De nu aş fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut păcat nu ar avea; dar acum M-au şi văzut şi M-au urât şi pe Mine şi pe Tatăl Meu.

M-AU URÂT PE MINE ŞI TATĂL 315 x 5
Ioan 15, 24: μεμισηκασιν εμε και τον πατέρα'”

Iată ultimul exemplu. Nimic nu poate fi mai simplu.

Cel care mă urăşte pe Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu.

URĂŞTE PE TATĂL MEU 315 x 4
Ioan 15, 24: πατέρα μου μισεί”

Există un pasaj care foloseşte cuvântul „dispreţuit”, cu referire la ura faţă de Dumnezeu. Apare de două ori, în II Petru 2, 10 şi Iuda 8, ca „cei care dispreţuiesc stăpânirea”.

Dispreţuirea stăpânirii este acelaşi lucru cu ura faţă de Dumnezeu.

DISPREŢUIESC STĂPÂNIREA 315 x 7
(mt) Iuda 8: κυριότητα αθετουσι’

Deși întinderea acestui subiect şi numerele asociate abia a fost atinsă, să ne oprim totuși în acest punct.

Bibliografie

Del Washburh, The Original Code in the Bible, 1998.

Citește și alte articole:

Acest articol a fost publicat în codul Bibliei, Coduri, Design numeric, Semnatura lui Dumnezeu și etichetat cu , , , , . Salvează legătura permanentă.

3 răspunsuri la Codul original al Bibliei (L)

  1. cristina spune:

    Referitor la lumea care ii uraste pe crestini, Sfantul Ignatie Briancianinov spunea : „Sa ne asteptam sa fim urati de cei care se calauzesc de duhul aceste lumi, fie ei din mediul laic sau bisericesc.”

    • Teodosie Paraschiv spune:

      Da, asa este. Am ajuns vremurile in care se spune binelui, rau si raului, bine.

  2. cristina spune:

    Cum spunea Sfantul Antonie cel Mare : „Va veni vremea ca oamenii sa inebuneasca si cand vor vedea pe unul ca nu este asemeni lor, se vor scula asupra lui, zicand ca el este nebun pentru ca nu este ca ei .” Si Sfantul Ioan Maximovici (+1966) , arhiepiscop de San Francisco , Paris si Shanghai, care a fost prigonit chiar de fratii lui (cler ) si judecat , ca si Sfantul Nectarie din Eghina, avertiza despre vremurile urmatoare lui : „Vine timpul adevaratei marturisiri de credinta ! Toti cei care marturisesc vor fi singuri si prigoniti !”

Comentariile sunt închise.