Despre tainele cosmosului

Publicat în 23/10/2015 de Teodosie Paraschiv

Am căutat mereu cunoașterea. Am căutat să înțeleg lumea în care trăiesc, legile universului și rostul omului pe pământ, și când am descoperit frumusețile textului biblic sub forma designului matematic, plin de bucurie am încercat să împărtășesc bucuria mea cu cei din jur. I-am invitat să privească și să-și umple sufletele de bucurie și admirație, ca și mine. Dar am rămas surprins. Mulți se uitau ciudat la mine, alții priveau și păreau că nu văd nimic. Cu naivitate de copil am dorit să împărtășesc bucuria mea cu cei din jurul meu. Și tot ca un copil, priveam cu uimire și căutam să înțeleg ce se întâmplă. De ce ei privesc și nu văd ca și mine? Atunci am înțeles cuvântul care zice: „ochi au și nu văd, urechi au și nu aud”. Și m-am liniștit.

Atunci m-am luminat și am înțeles că omul poate vedea, auzi și înțelege doar la măsura la care a ajuns. Că poți să faci teorie oricât de multă, să le explici ce vezi și ce simți, iar ei să te asculte și să nu priceapă despre ce vorbești. Tu să te bucuri și să fii entuziasmat de ceea ce vezi și simți, iar cel care te ascultă să nu priceapă nimic din ceea ce descrii.

Acum nu mă mai miră că mii de ani aceste coduri au rămas ascunse și indescifrabile. Cosmosul și corpul nostru ascund multe taine, dar toate rămân necunoscute și nepătrunse până ce omul nu evoluează spiritual ca să le vadă, să le simtă și să se bucure de ele. Pe de altă parte, orice încercare de a pătrunde aceste taine, fără o evoluție spirituală corespunzătoare, nu poate fi decât un rău pentru omenire. Cunoașterea nu moralizează, nu te face mai bun decât ești, ci doar amplifică starea pe care o ai. Pe cei buni îi face mai buni, iar pe cei răi îi face să fie și mai răi. Cheia pentru a înțelege și simți frumusețea acestei lumi este iubirea, dăruirea, compasiunea, altruismul.

Gnoza fără iubire nu-i bună de nimic. Gnoza unită cu iubirea dăruitoare smerește și prin smerenie te înalță și te iluminează, pe când gnoza fără iubire conduce la mândrie, și prin mândrie la cădere și întunecarea minții.

În categoria Articole | Etichete , , , , , , | 2 comentarii

Despre legătura dintre Biblie și Kabbalah

Publicat în 10/10/2015 de Teodosie Paraschiv

M-am gândit că ar fi interesant să tratez acest subiect și să lămuresc un pic legătura dintre codurile Bibliei și Kabbalah. Majoriatea creștinilor pornesc de la premisa că știința Kabbalah nu este compatibilă cu credința creștină, și de aici trag concluzia că orice legătură cu Kabbalah nu este compatibilă cu cercetarea creștină. O asemenea opinie mi se pare simplistă și superficială și nu reflectă întru totul realitatea.

Observăm că Biblia este obiect de studiu și temei al credinței atât pentru evrei cât și pentru creștini. Observăm, de asemenea, că Biblie (Vechiul testament) este obiect de studiu pentru evrei pentru Kabbalah și al sectelor gnostice. Dacă aplicăm strict raționamentul de mai sus ar însemna ca noi creștinii să respingem Vechiul Testament pe motiv că acesta este obiect de studiu al evreilor, kabbaliștilor și gnosticilor.

Același lucru îl putem afirma acum și despre codurile Bibliei. Opinia multor teologi creștini față de codurile Bibliei este una de respingere, pe motivul că studiul codurilor Bibliei este preocuparea kabbaliștilor. Pe parcursul cercetării acestui subiect am întâlnit multe articole, scrise de creștini, în care argumentau opinia lor de respingere a codurilor Bibliei pe motiv că nu ar fi compatibile cu credința creștină, și că ar fi o lucrare kabbalistă. Aceeași opinie am găsit-o și între teologii ortodocși români și între preoți. Sigur, există și excepții. Când le explici oamenilor ce sunt aceste coduri, le acceptă cu ușurință. Mai deschiși către acest subiect sunt oamenii fără studii teologice, decât preoții și teologii.

În timpul cercetării m-am întrebat mereu: „Este compatibilă cercetarea mea cu credința creștină?”

În urma cercetării de până acum am constatat că aceste coduri, ca „secvențe de litere echidistante” sunt reale, parte din textul biblic. Ele nu presupun nici o interpretare, ci doar simpla lor citire. Kabbalah este mult mai mult decât citirea „secvențelor de litere echidistante”. Ea este o întreagă sțiință care explică relația dintre Creator și creatură ca o înlănțuire de cauze și efecte. Kabbalah nu se rezumă la citirea unor secvențe de litere echidistante; ea folosește mult mai multe metode de citire și interpretare a cuvintelor, pentru a explica legile universului și legătura dintre Creator și creatură.

Kabbalah nu poate fi înțeleasă din exterior așa cum nici spiritualitatea ortodoxă, isihasmul și „vedere lui Dumnezeu” nu pot fi înțelese din afara creștinismului și a ortodoxiei în mod special. Noi, ortodocșii, vorbim despre vederea lui Dumnezeu pe care nici măcar creștinii catolici nu o pot înțelege. Tot așa Kabbalah nu poate fi înțeleasă fără a fi studiată. În decursul timpului au existat kabbaliști evrei, dar și creștini sau adepți ai ocultismului și hermetismului. Și fiecare a interpretat Kabbalah și Biblia în felul lor. Unele sectele gnostice considerau pe Dumnezeul Vechiului Testament un Dumnezeu rău, iar pe cel al Noului Testament unul bun. Acceptau părți din Noul Testament alături de alte cărți apocrife și respingeau Vechiul Testament. Până astăzi adepții ideilor gnostice acuză Biserică că ar fi schimbat textul biblic, însă aceștia nu cunosc nici istoria creștinismului și nici istoria biblică.

În concluzie, dacă acceptăm textul biblic atunci implicit acceptăm și codul Bibliei înclus în acest text. Rețineți. Nu este vorba de o interpretare a textului, ci doar de citirea lui. Cuvintele codificate în textul biblic sub forma secvențelor de litere echidistante nu reprezintă o interpretare a textului ci un mod de citire. Kabbalah nu se rezumă doar la citirea codurilor, ci le și interpretează. Ocultismul merge și mai departe încercând manipularea textului.

Am menționat de mai multe ori de ce este importantă studirea codului Bibliei. Codul Bibliei este cel mai puternic argument matematic care spulberă toată critica negativistă.

Codul Bibliei este semnătura lui Dumnezeu prezentă în textul biblic.

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Despre legătura dintre Biblie și Kabbalah

Biblia și criptografia

Publicat în 09/10/2015 de Teodosie Paraschiv

M-am familiarizat cu criptografia pe când eram elev și foloseam câteva cifruri cu substituție monoalfabetică în corespondența cu un prieten de-al meu. În acea vreme eram familiarizat și cu lectura biblică, însă pe atunci nu-mi puneam problema dacă există vreo legătură între Biblie și criptografie. Atenția mi-a fost atrasă de lectura unui articol teologic în care se vorbea de existența în textul biblic a unui cod. Pe atunci eram student le teologie. Ani de zile am căutat informați noi pe această temă, însă nu am mai găsit. Nici nu știam unde să caut și nici nu prea aveam acces la informații ca acum.

Abia după vreo 10 ani am aflat de cercetările care se fac pe textul biblic pentru descifrarea codurilor ei. Informațiile pe care le-am adunat în timp sunt fascinante și uimitor. M-a încântat să aflu că Biblia este un text deosebit ce con’ine un design matematic uimitor de complex, o creație supra-umană ce cuprinde o colecție de cărți adunate în decursul unei perioade de 1500 de ani.

Până astăzi părerile teologilor referitoare la această legătură sunt neclare. Subiectul pare că nu interesează lumea academică, nici măcar pe cei care se ocupă de studiul biblic. Doar evreii care cinstesc și studiază Biblia par a fi interesați. Vă întrebați unde putem citi despre acest subiect și așteptați să auziți răspunsul la întrebarea: „care este legătura dintre Biblie și criptografie?”
O dovadă că scriitorii biblici au folosit scrierea criptată o găsim la profetul Ieremia 25, 26, unde citim:

„Tuturor regilor de la miază-noapte, de aproape sau de departe, unora și altora, și tuturor regatelor lumii, care se află pe fața pământului; iar regele Șișacului va bea după ei.” 

Cine este acest rege al Șișacului? Și care a fost Șișacul? Cine este scriitorul care a scris aceste cuvinte? Se pare că Ieremia făcea parte din neamul preoțesc. El a fost ales de tânăr de către Dumnezeu pentru misiunea profetică. Regele Șișacului (un regat cu acest nume nu a existat) este regele Babilonului. Așadar, „Șișacul” este numele criptat al Babilonului.

Ieremia a folosit pentru această criptare cifrul cunoscut sub numele de „atbash”. Nu este singurul sistem de cifrare folosit de evrei, însă acesta este cel mai cunoscut. „Atbash” este un cifru cu subtituție monoalfabetică.
Prima literă din alfabet este cifrată cu ultima, a doua literă cu penultima, a treia literă cu anteprenultima, și așa mai departe. Numele vine de la primele patru litere din sistemul de criptare: „Aleph”  este criptat prin „Tav”, iar „beth” prin „shen” (אתבש).

Un alt cifru cunoscut de evrei poartă numele de „Atbam” (אתבם). În acest cifru alfabetul ebraic (22 de litere) este împărțit în două, primul rând de la „aleph” la „kaf”, iar al doilea sub el de la „lamed” la ”tav”. Litera din primul rând este criptată cu litera de sub ea din al doilea rând, iar litera din al doilea rând este criptată cu cea de deasupra ei din primul rând.

Importanța acestor sisteme de cifrare constă în aceea că ele au inspirat pe călugării și scriitorii din Apus să redescopere cifrurile prin substituție. Prin această dezvoltare, criptografia a fost reintrodusă în cultura europei occidentale, iar utilizarea lor de atunci până astăzi putem spune că s-a născut din acest fenomen.

Dacă în exemplul de mai sus avem de a face cu un cuvânt criptat, în cazul codurilor Bibliei, ca „secvențe de litere echidistante” putem spune că avem de a face cu un sistem steganografic, adică cu un procedeu de ascundere a unui text în alt text. În steganografie, literele nu sunt criptate, ci sunt în clar, însă ascunse într-un alt text. În cazul nostru, cuvintele codului Bibliei sunt ascunse în textul biblic prin metoda „secvențelor de litere echidistante”. Aș numi această metodă a cuvintelor încrucișate. Cuvintele ascunse se citesc într-o matrice pe verticală sau oblic, iar textul biblic în care sunt ascunse aceste cuvinte se citește pe orizontală (în ebraică de la dreapta la stânga).

Atât tehnicile criptografice cât și cele steganografice sunt cunoscute de mii de ani, și se folosesc și astăzi. Cred că nu ar trebui să mire pe nimeni faptul că textul biblic are și pasaje, atât criptate cât și steganografiate. Într-un alt articol voi descrie modul în care evreii au calculat calendarul lunar folosind codurile Bibliei.

Vă recomand să citiți cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”, apărută la Editura Adenium din Iași, în anul 2014.

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Biblia și criptografia

Câteva informații despre aplicația de cercetare pe textul biblic

Publicat în 06/10/2015 de Teodosie Paraschiv

M-am gândit că merită să vă prezint câteva informații despre aplicația software pe care o folosesc în cercetarea pe textul biblic. Mi se pare o aplicație foarte bună pentru cercetarea codurilor ELS din Biblia ebraică. Pentru a o folosi ai nevoie de câteva cunoștințe de limba ebraică, care te ajută foarte mult în cercetare. Aplicația are și un dicționar englez – ebraic de care te poți folosi la nevoie, însă foarte utile sunt dicționarele și lexicoanele pentru limba ebraică. Tot ca instrumente ajutătoare, aplicația mai conține liste de nume, date calendaristice, convertor de numere etc. În imaginea de mai jos se pot vedea trei ferestre cu textul biblic în limba engleză și ebraică.

Aplicatia The Keys of the Bible

Aplicatia The Keys of the Bible

Dacă dorim să facem o căutare alegem din meniu „Codes/Search Codes…” și se deschide o nouă fereastră.

Stabilirea parametrilor de cautare

Stabilirea parametrilor de cautare

De aici putem selecta fragmentul de text pe care dorim să se facă căutarea, pasul ELS. Se poate alege un singur pas sau un interval de pași. De pildă, putem căuta pentru un pas p=50 sau pentru un interval p de la 2 la 100. Putem alege și câteva coduri alternative, pentru a căuta mai multe cuvinte în același timp și pentru a analiza rezultatul final. Pentru scrierea cuvintelor avem la îndemână dicționar, lexicon, liste de nume, date calendaristice, convertor de numere și o tastatură cu ajutorul câreia putem scrie cuvintele în limba ebraică. Eu prefer să le scriu într-un document Word în ebraică apoi folosesc copy/paste.
În imaginea de mai jos se poate observa o fereastră nouă cu rezultatul unei căutări.

Informatii despre rezultatul cautarii

Informatii despre rezultatul cautarii

Am căutat pentru un interval de citire p=50 cuvântul Torah, în cartea Facerea. La acest interval cuvântul Torah a fost găsit de 6 ori. Programul dă poziția fiecărei litere care formează cuvântul căutat. Pentru intervale scurte, verificarea se poate face și manual direct pe textul tipărit. Rezultatele pot fi sortate după locație, interval sau cod. În partea dreaptă jos a ferestrei putem observa câteva date statistice: rezultate așteptate, rezultate găsite, deviația standard, cote aproximate. În imagimea de mai jos putem observa și analiza matricea în care apare primul cod găsit.

Matricea de text in care poate fi citit cuvantul gasit

Matricea de text in care poate fi citit cuvantul gasit

Textul este dispus pe 50 de coloane, iar cuvântul găsit poate fi citit pe verticală. Aplicația prezintă multe facilități de analiză a rezultatului. Se poate schimba dimensiunea matricei, se pot obține și lista diverse date statistice, se pot face fel de fel de calcule matematice etc. Imaginea matricei poate fi listată sau poate fi salvată într-un fișier.
Imagimea următoare prezintă câteva informații statistice. Când căutarea se face pe întreaga carte Facerea șansele de apariție a cuvântului Torah la interval de p=50 sunt de 1 la 1000.

Date statistice

Date statistice

Dacă căutarea se restrânge pe capitolul 1, șansele de apariție în acest fragment de text sunt de 1 la 10 525.

Alte date statistice

Alte date statistice

În figura următoare textul a fost reașezat într-o matrice cu 25 de coloane. Acum putem observa că codul găsit se citește pe verticală, din două în două rânduri.

Redimensionare matrice la 25 coloane

Redimensionare matrice la 25 coloane

Când reducem dimensiunile matricei la 12 coloane cuvântul găsit se citește pe diagonală, din patru în patru rânduri. Literele care formează cuvântul sunt de culoare roșie și încercuite.

Redimensionare matrice la 12 coloane

Redimensionare matrice la 12 coloane

În cele de mai sus am prezentat în câteva cuvinte maniera în care este folosită aplicația de analiză a textului biblic. A găsi la întâmplare cuvinte codificate nu are nici o relevanță, însă când cercetarea este extinsă și se iau în calcul diverși parametri, abia atunci putem observa frumusețea și complexitatea designului matematic ascuns în textul biblic.

În categoria Articole, codul Bibliei, Matrici | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Câteva informații despre aplicația de cercetare pe textul biblic

Despre cum se citesc cuvintele codificate

Publicat în 06/10/2015 de Teodosie Paraschiv

Am început să scriu acest articol pornind de la o întrebare primită. Cineva întreabă dacă „există criterii după care știm cum se calculează coloanele și la câte litere trebuie citit?”.

Răspunsul este: nu. Nu există criterii după care să se calculeze numărul de coloane al matricei. Textul biblic ascunde un design matematic extrem de complex, care permite citirea cuvintelor ascunse (secvențele de litere echidistante) la diferite distanțe de citire. Cercetătorul nu știe dinainte decât cuvintele pe care le caută în text. Aplicația software de căutare scanează textul pentru diferite intervale de citire și caută cuvintele date. Dacă le găsește afișează într-un tabel poziția fiecărei litere găsite și pasul de citire. Un cuvânt poate fi găsit de mai multe ori în fragmentul de text pe care se face căutarea, la diferite intervale de citire.

Relevanța cuvintelor citite este cu atât mai mare cu cât găsim cuvinte grupate și înrudite ca temă. Pot fi găsite cuvinte grupate care au același pas de citire sau pași diferiți de citire. Calculatorul caută cuvintele date citind literele din p în p, unde p este pasul de citire. La intervale mari, ca să faci așa ceva manual este extrem de dificil, întrucât literele trebuie numărate manual și pentru fiecare căutare să reiei numărătoarea. Acesta este motivul principal pentru care codurile au râmas ascunse până în zilele noastre.

Dacă cercetătorul așează textul biblic sau un fragment din el într-o matrice de n coloane, atunci va putea vizualiza pe verticală cuvintele ce au pasul de citire n, n-1 sau n+1, 2n sau 3n. În acest caz cercetătorul are nevoie de o memorie vizuală bună și să cunoască foarte bine limba ebraică, altfel nu va putea identifica cuvintele cu sens. Dacă vrea să identifice și alte seturi de cuvinte ascunse ca secvențe de litere echidistante va reașeza textul biblic într-o matrice de alte dimensiuni, să zice cu m coloane. Acum va putea citi cuvintele formate ca secvențe ELS cu pasul m, 2m, 3m, m-1 sau m+1.

În concluzie, cercetătorul nu are de unde să știe la ce pas de citire se ascund cuvintele ELS. Practic, orice pas de citire ai folosi poți găsi cuvinte ascunse.

Astăzi cu ajutorul calculatorului poți găsi sute de mii de cuvinte ascunse. Atât de multe încât îți trebuie o viață întreagă ca să le analizezi pe toate și mai ales să cauți corelațiile dintre ele. Tainele ascunse în textul biblic sunt mari și uimitoare, și încă nu suntem în stare să le descifrăm pe toate.

Este posibil ca în text să fie ascunse toate legile fizice care guvernează cosmosul și omul. Înțelepții evrei au descifrat cu mii de ani în urmă calendarul lunar, folosid doar codurile din Torah.

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , | Comentariile sunt închise pentru Despre cum se citesc cuvintele codificate

Care este povestea codurilor Bibliei? (II)

Publicat în 15/09/2015 de Teodosie Paraschiv

Povestea codurilor este la fel de veche ca și Tora. Ea începe în urmă cu 3500, de pe vremea lui Moise. O veche tradiție rabinică spune că Dumnezeu a dictat lui Moise Tora literă cu literă, ca un șir fără spații. Apoi l-a învățat cum să citească cuvintele și propozițiile. Pe această tradiție se bazează regulile stricte după care Tora este copiată. Până astăzi Tora este copiată de mână pe pergament (piele de vițel), scrisă cu pana și cu cerneală obținută din culori naturale. Materialele sintetice nu sunt permise. Fiecare copie, înainte de a fi introdusă în uzul cultic, este verificată. Orice greșeală face ca respectiva copie să nu poată fi folosită.

Tora a fost văzută de evrei ca o hartă a întregii existențe prin spațiu și timp. Un rabin faimos, Eliyahu ben Solomon, cunoscut sub numele de Vilna Gaon, a învățat pe ucenicii săi că Dumnezeu a ascuns o mare cantitate de informații secrete codificate în literele Torei. El zice așa:

„Tot ce a fost, este și va fi până la sfârșitul timpului se află în Tora, de la primul până la ultimul cuvânt. Și asta nu la modul general; sunt incluse detalii despre fiecare persoană în parte, detalii dintre cele mai minuțioase despre tot ce i s-a întâmpat din ziua în care s-a născut și până când a murit; la fel este și cu fiecare animal în parte, cu fiecare vietate în parte” (Vilna Gaon, Introducere la Sefira Ditzniut).

Această tradiția a fost popularizată și adusă la cunoștința publicului larg în urmă cu 20 de ani, prin intermediul cărților lui Michael Dorosnin (Codul Bibliei I, II, III). De atunci au început și controversele pe tema codurilor Bibliei. Controversele au căpătat diverse forme, atât între credincioși ș necredincioși, cât și între evrei și creștini.

De ce atâtea controverse, și care este adevărul? Pentru că miza acestor coduri este foarte mare. Ele nu pot fi trecute cu vederea de nici o parte. Fiecare parte le privește din perspectiva propriilor credințe. Pe de o parte, ateii și lumea academică nu vor accepta niciodată existența și originea divină a acestor coduri. Ar însemna să renunțe la însăși paradigma pe care se fundamentează știința și spiritul raționalist, aceea că Dumnezeu nu există. Apoi, pe de altă parte, evreii consideră doar Tora inspirată de Dumnezeu literă cu literă, pe când cercetătorii creștini considă toate cărțile Vechiului Testament inspirate de Dumnezeu și purtătoare de coduri.

Deși subiectul codurilor Bibliei este extrem de interesant și important pentru credința fiecăruia dintre noi, mulți oameni care aud de existența lor aleg să ignore subiectul și să declare că nu există nici un cod al Bibliei.

„Singurul bine este cunoașterea, singurul rău este ignoranța”
– Socrate.

Dintre aceștia majoritatea nu a ținut în mână vreodată o Biblie în limba ebraică, și cu atât mai mult să citească în ea. Și cu toate acestea declară,siguri pe ei, că Biblia nu conține nici un fel de coduri.

Celor sceptici le pot spune din propria mea experiență și cercetare pe textul ebraic că codurile Biliei există. Sunt acolo în textul biblic de când au fost scrise respectivele cărți. Mai mult aceste coduri pot fi văzute de oricine este interesat, și pot fi verificate.

Vă recomand să citiți cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”.

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Care este povestea codurilor Bibliei? (II)

Care este povestea codurilor Bibliei? (I)

Publicat în 12/09/2015 de Teodosie Paraschiv

Mi-aș fi dorit să am un feedback mai puternic la cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”.
Printre întrebările și nedumeririle pe care le-am primit de la cititori se numări și aceasta: „Dacă codul Bibliei se regăsește doar în originalul ebraic, ce putem spune despre traduceri?” sau „Traducerile conțin codul Bibliei?”. Alte întrebări sună cam așa: „Dacă codul Bibliei dovedește că textul biblic original este inspirat, ce putem spune despre traduceri? Mai sunt ele inspirate?”.
În urmă cu câteva zile un cititor m-a întrebat dacă textul biblic în limba română conține codul Bibliei, și de ce sunt atâtea versiuni ale textului de la o ediție la alta?

Întrebarea este justificată. Am observat că mulți teologi și-au pus asemenea întrebări și nu au putut răspunde satisfăcător la ele. Teologii ortodocși refuză inspirația verbală copiindu-se unii pe alții, fără să stea un pic să analizeze problema, fără să-și bată capul cu cercetarea. În domeniul studiilor biblice suntem în urmă cu o sută de ani.

Așa cum arată și titlul cărții pe care am scris-o, codul Bibliei poate fi considerat ca fiind semnătura lui Dumnezeu în textul biblic. Cu alte cuvinte, Dumnezeu a inspirat pe autorii sfinți ce și cum să scrie textul cărților biblice care formează canonul Vechiului Testament. Aceasta este concluzia la care am ajuns.

Există fel de fel de teorii privind originea textului biblic, de la cele ale criticilor negativiști care consideră textul de origine pur omenească, până la cele ale teologilor care consideră textul de origine divină. Fiecare grup vine cu propriile argumente care să le susțină teoria. În aceste condiții ne întrebăm, cine are dreptate? Fiecare cititor își alege răspunsul în funcție de credința pe care o are. Cei care cred în Dumnezeu vor alege să creadă că textul biblic este de origine divină, pe când cei care nu cred în Dumnezeu vor prefera să creadă că textul biblic este de origine pur omenească.

Subiectul codurilor din Biblie nu este nou. Nou este doar pentru publicul larg neinițiat în tainele teologiei biblice și ale tradiției ebraice. Nouă este abordarea statistică și matematică a textului.

Atunci când supunem textul biblic unei analize matematice și statistice descoperim în el existența unui design matematic extrem de complex. De vreme ce acest design matematic există, ne întrebăm, cine este autorul acestui design? De ce a fost așezat în textul biblic? Îl regăsim doar într-o parte a Vechiului Testament sau este răspândit în întreg textul biblic? Răspunsul la aceste întrebări este deosebit de important.

Lăsând la o parte aspectele teologice, când analizezi designul matematic și constați complexitatea lui, te întrebi: cine este autorul? Nici o inteligență umană nu ar fi putut ascunde un design atât de complex într-un text care pretinde că descrie istoria unui popor. Criticii negativiști au negat chiar și veridicitatea relatărilor biblice, considerându-le mai mult ficțiuni sau parabole.

Avem un text biblic vechi de mii de ani, credințe diferite, păreri de tot felul, presupuneri diverse și un design matematic extrem de complex. Este textul biblic un suport pentru un cod ascuns? Cu alte cuvinte, textul biblic este o criptogramă, sau mai degrabă o steganogramă. Cum alegem? Și ce alegem?

Cercetările arheologice a scos la lumină, în ultimul secol, tot mai multe dovezi care să confirme istoria biblică. Asta ne face să considerăm că istoria biblică nu este doar o ficțiune. În acest caz, textul biblic reprezintă și relatarea istorică a unor eveniente pretrecute în trecutul poporului israelit. Spunem că reprezintă și relatarea istorică a unor evenimente trecute întrucât textul conține și informații profetice, cu referire la evenimente viitoare.

Complexitatea designului matematic exclude originea umană a textului biblic. Ce reprezintă aceste design complex pentru noi? Putem considera acest design matematic ca fiind semnătura autorului, pentru noi cei ce credem, semnătura lui Dumnezeu.

Și revenind la aspectele teologice, Dumnezeu nu numai că a inspirat pe scriitorii sfinți ce să scrie, ci chiar a semnat textul așternut în scris, folosind un marcaj, care în termeni științifici poartă numele de steganografie. Nu vorbim de o semnătură olografă, ci mai degrabă de un mod de semnare asemănător semnăturii electronice.

Secvențele de litere echidistante (ELS) sunt un concept ușor de înțeles. La început poate părea sofisticat și greu de înțeles. Când așezăm textul într-o matrice, așa cum este un rebus, cu literele unele sub altele, pe orizontală citim textul biblic obișnuit, iar pe verticală secvențe de litere echidistante. Acum cred că este mai ușor de înțeles conceptul de „secvențe de litere echidistante”.

În textul biblic există sute de mii, poate milioane de coduri ELS. Nimeni nu le-a numărat pe toate. Aranjarea lor este atât de complexă încât citirea lor presupune ca fiecare literă din textul biblic să aibă o poziție fixă și precisă. Agăugarea sau scoaterea unei litere din text duce la anularea multora dintre aceste coduri. Dacă mergem cu raționamentul mai departe ajungem la concluzia că textul biblic și-a păstrat forma originală. În caz contrar codurile ar fi dispărut. Alterarea textului prin copieri succesive ar fi anulat designul matematic pe care îl observăm astăzi în text.

Faptul că în textul ebraic actual observăm designul matematic presupune:
1. textul s-a păstrat nealterat până astăzi și
2. textul a fost inspirat la nivel de literă.

Aceste concluzii par incredibile pentru majoritatea teologilor, și cu atât mai mult pentru critici. Ca să accepte aceste concluzii ar trebui să renunțe la paradigma actuală, cea a raționalismului reducționist.

(va urma)

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , , , | Un comentariu

Alte coduri din cartea Facerea (III)

Publicat în 07/09/2015 de Teodosie Paraschiv

Astă vom prezenta o altă serie de coduri interesante, ce pot fi descoperite în Facerea 28, unde se relatează visul pe care l-a avut Iacov, în care a văzut „o scară, sprijinindu-se pe pământ, iar vârful atingea cerul” (Facerea 28,17). În acest pasaj au fost descoperite codificate cuvintele Templu, bayit, בית, și Torah, תורה.

Litera ת, tav, cu care începe cuvântul Torah, תורה, este litera cu care se sfârșește cuvântul templu, בית, în versetul 17 unde citim „casa lui Dumnezeu”, bayit Elohim, בית אלהים. Intervalul la care este citit cuvântul Torah este de 16 litere. Probabilitatea ca cuvântul Torah să apară din întâmplare legat de „casa lui Dumnezeu” este mai mică de 1 la 1 000 000.

Cuvantul Tora legat de casa lui Dumnezeu in Facerea 28

Cuvantul Tora legat de casa lui Dumnezeu in Facerea 28

Cuvântul bayit, בית, are înțelesul de „casă”, însă aici îl întâlnim în expresia „casa lui Dumnezeu”, adică locul unde își arată prezența, cum va fi mai târziu templul.

Cuvântul Torah, תורה, poate fi citit ușor și manual direct pe textul ebraic.

Textul pe care se poate citi cuvantul Tora codificat

Textul pe care se poate citi cuvantul Tora codificat

Mai sus aveți textul ebraic în care se găsește codificat cuvântul Torah, תורה, versetele 16 – 17. Pasul de citire este de 16 litere, de la stânga la dreapta.
Pornind cu litera ת, tav, a treia literă din cuvântul al unsprezecelea, בית, versetul 17, la un pas de 16 litere citim litera ו, vav, apoi la un pas de alte 16 litere citim ר, resh, apoi la încă un pas de 16 litere citim ה, hey. Acesta este cuvântul codificat Torah. În traducere înseamnă Legea și cuprinde cele cinci cărți scrise de Moise. Așa cum am amintit mai sus, observăm că Torah, תורה, intersectează expresia „casa lui Dumnezeu”, בית אלהים.

În aceeași secțiune de text din Facerea 28, Moshe Katz ne oferă un alt cod la fel de interesant. El a identificat cuvintele Torah, תורה, și Templu, Mikdash, מקדש, la un interval ELS de 26 de litere. Codul este redat în imaginea de mai jos.

Cuvintele Tora si Templu in Facerea 28

Cuvintele Tora si Templu in Facerea 28

Torah și Templu sunt codificate la același interval ELS, legate unul de altul. Ele intersectează cuvântul „casă”, codificat la un pas de citire de 6 litere. La două rânduri mai jos de litera מ, din Mikdash, se observă expresia din v. 17 „casa lui dumnezeu”, בית אלהים, despre care am discutat mai sus.

Din ziua în care a fost construit, templul a fost centrul cultului lui Israel, singurul loc unde se aduceau jertfele. După distrugerea templului, sinagogile și casele de studiu ale Torei au preluat funcția de loc de rugăciune în locul templului, iar locul unde se studiază Tora este considerat ca o „poartă a cerului” (Facerea 28,17). În tradiția iudaică, după distrugerea templului, Torah este cea care leagă cerul de pământ și pe om de Dumnezeu.

Demn de menționat este faptul că această secvență de litere apare codificată o singură dată în cartea Facerea. Șansa de apariție întâmplătoare în capitolul 28 este de 1 la 121 212 149. Personal nu pot crede că acest cod apare tocmai aici din întâmplare. Din punct de vedere statistic apariția sa este intenționată.

În categoria Articole, Coduri, Matrici | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Alte coduri din cartea Facerea (III)

Care este importanța codurilor Bibliei?

Publicat în 05/09/2015 de Teodosie Paraschiv

Te-ai gândit vreodată la însemnătatea acestor coduri? Care este semnificația lor pentru noi? Ce aduc nou față de ceea ce știam până acum?
Biblia este cea mai citită carte din toate timpurile și a fost tipărită în sute de milioane de exemplare, iar acum o găsim tradusă în multe limbi în format digital. Putem spune că Biblia este accesibilă oricui și oriunde s-ar afla. Cuvântul lui Dumnezeu a fost făcut cunoscut la toate neamurile!

Felul cum a fost creată Biblia reprezintă una dintre cele mai mari taine din toate timpurile. Ea conține 66 de cărți scrise de 44 de persoane, folosind 3 limbi – ebraica, aramaica și greaca -, în decursul a 1600 de ani. Și cu toate acestea Biblia transmite cu o voce unitară revelația lui Dumnezeu despre planul de mântuire a omenirii din robia păcatului.

Criticii negativiști și raționaliști critică tot ce se poate critica. Ei resping autenticitatea ei, și mai ales faptul că a fost scrisă sub inspirație divină. Argumentul cel mai puternic care rezistă în fața tuturor criticilor este dat de existența codurilor din Biblie. Acest cod, cu un design matematic extrem de complex, reprezintă semnătura lui Dumnezeu, sau dacă vreți un „watermark” înclus în text care să ne arate cine este autorul Bibliei.

Când sonda spațială Viking a fost trimisă în spațiu pe ea a fost inscripționat un mesaj din partea omenirii. În ce limbă credeți că a fost scris? În engleză, sau ebraică, sau greacă, sau chineză, sau sanscrită. Nu. Nu este un mesaj text, ci unul matematic. Mesajul a fost scris în limbaj matematic.

Codul Bibliei este un mesaj din partea autorului, și ne arată, în primul rând, că autorul textului nu este o inteligență umană, ci una supra-omenească. Această constatare se bazează pe complexitatea matematică a codului, nu pe un mesaj anume. În această situație, Biblia nu este creația unor oameni, indiferent care ar fi ei, și când ar fi trăit, ci este creația celul care se declară în text a fi, adică Dumnezeu.

În timp ce unii neagă autenticitatea și valoarea Bibliei, socotind-o o creație omenească, alții o consideră a fi o creație extraterestră. Și toate acestea doar pentru că aceștia nu vor să primească mesajul ei exact așa cum a fost dat.

Când studiezi aceste coduri rămâi de-a dreptul uimit de fumusețea lor și de informațiile pe care de descoperi. Este greu de prins în câteva cuvinte frumusețea uimitoare a acestor coduri. Și să nu uităm, codurile despre care vorbim privesc doar o parte din ele, și anume secvențele de litere echidistante. Însă există și alte moduri de citire a codurilor, unele cunoscute altele nu.

În încheiere aș vrea să rețineți un lucru. Mesajul lui Dumnezeu pentru omenire este cuprins în textul obișnuit, care prezintă istoria mântuirii neamului omenesc, din care o parte reprezintă și istoria poporului ales. Biblia nu este un text de ficțiune, sau un simplu suport pentru coduri. Dacă în textul obișnuit putem descoperi istoria omenirii pe scurt, codurile, conform tradiției rabinice, conțin istoria omenirii în toate amănuntele, de la începutul creației până la sfârșitul lumii. Cum este posibil acest lucru depășește puterea noastră de indelegere.

Codurile descoperite sunt doar lucăriri de lumină despre ceea ce conține textul Biblic.

Să nu ne așteptăm ca vreodată lumea academică, în unanimitate, să accepte existența și valoarea acestor coduri. Așa ceva nu se poate pentru că ar anula paradigma actuală pe care se bazează întreaga lume academică, și anume aceea că Dumnezeu nu există. Chiar dacă în mod particular și sporadic unii matematicieni, statisticieni, teologi, rabini, informaticieni, fizicieni și alții din ale domenii acceptă existența codurilor, totuși lumea academică li se opune și-i discreditează pe toate căile.

Nu știu dacă rabinii cred în codurile Bibliei, dar știu că foarte puțini teologi cred în existența și valoarea lor. Acest fapt se întâmplă în primul rând din ignoranță, iar în al doilea rând de frică să nu fie criticați de lumea academică. Însă principalul motiv este lipsa cunoștințelor de matematică și statistică. Dacă nu te interesează matematica și statistica nu are cum să te atragă studierea unui design matematic existent în textul biblic.

Vă recomand să citiți cartea mea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”. În ea veți afla multe informații interesante și utile.

Mâine voi continua cu descrierea codurilor din cartea Facerea.

În categoria Articole, codul Bibliei | Etichete , , , , , , | Comentariile sunt închise pentru Care este importanța codurilor Bibliei?

Alte coduri din cartea Facerea (II)

Publicat în 04/09/2015 de Teodosie Paraschiv

Astăzi vom prezenta un alt cod interesant descoperit în carea Facerea. Cred că am mai amintit de el, dar nu strică să reluăm această informație interesantă, și, după cum veți constata, uimitoare.

Dacă citim cartea Rut vom afla că regele David este descendent din neamul lui Fares, fiul lui Iuda. Și citim: „Iată acum spița neamului lui Fares: lui Fares i s-a născut Esrom; lui Esrom i s-a născut Aram; lui Aram i s-a născut Aminadab; lui Aminadab i s-a născut Naason; lui Naason i s-a născut Salmon; lui Salmon i s-a născut Booz; lui Booz i s-a născut Obed; lui Obed i s-a născut Iesei; lui Iesei i s-a născut David” (Rut 4, 18-22). Așadar printre strămoșii lui David sunt amintite următoarele persoane; Booz, Rut, Obed și Iesei.

În Facerea 38 este relatată nașterea lui Fares din Tamara, nora lui Iuda. Interesant este că în acest pasaj găsit codificate numele celor patru strămoși ai lui David împreună cu numele lui David, la un interval ELS de 49 de litere, citite de la stânga la dreapta. Pe lângă acest fapt, putem observa că aceste nume apar în ordine cronologică.

Șansele ca numele lui Booz să apară în Facerea 38 sunt mai mici de 1 la 1 000 000. Dr. Moshe Katz a calculat șansa ca aceste nume să apară din întâmplare în acest pasaj, ca fiind de 1 la 800 000. Este fascinant că toate aceste nume apar codificate la același interval de 49 de litere, și dispuse în text în ordine cronologică. Aceste cuvinte pot fi citite și pe matricea cu dimensiunea de 50 de coloane, în care apare cuvântul Torah și numele lui Avraam unit cu numele lui Dumnezeu.

Numele stramosilor lui David in Facerea 38

Numele stramosilor lui David in Facerea 38

În imaginea de mai sus observăm numele Rut, Obed, Iesei și David așezate în ordine cronologică. În textul ebraic numele Booz apare codificat puțin mai sus și nu a fost cuprins în imaginea de față. El apare în partea de sus a imaginii pe următoarele trei rânduri care nu se văd, exact deasupra literei ש, (sin) încadrată într-un pătrat pe primul rând din imagine.

Pe lângă designul deosebit al acestor coduri, ele confirmă genealogia lui David din cartea Rut. Mai mult, codurile descoperite spulberă teoriile criticii negative și raționaliste, care consideră Tora o compilație de mai multe documente.

În categoria Coduri, Matrici | Etichete , , , , | Comentariile sunt închise pentru Alte coduri din cartea Facerea (II)