{"id":101,"date":"2014-12-13T21:09:56","date_gmt":"2014-12-13T19:09:56","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?page_id=101"},"modified":"2025-02-03T10:29:07","modified_gmt":"2025-02-03T08:29:07","slug":"intrebari-si-raspunsuri","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/intrebari-si-raspunsuri\/","title":{"rendered":"\u00c3\u017dntreb\u00c4\u0192ri \u00c8\u2122i r\u00c4\u0192spunsuri"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Codurile Bibliei sunt reale?<\/strong>
\nUnele dintre coduri trebuie să fie reale deoarece probabilitatea ca acestea să fie rezultatul întâmplării este foarte mic. Există sute de mii de coduri a căror apariție nu poate fi considerată întâmplătoare, mai ales când avem în vedere codurile mai lungi de 6 caractere.<\/p>\n

Biblia<\/a> este doar o colecţie de mituri şi fabule?<\/strong>
\nExistenţa reală a fenomenului codurilor oferă o evidenţă covârşitoare asupra faptului că atunci când a fost scris textul în urmă cu peste 2.500 de ani Autorul Bibliei<\/strong> ebraice cunoştea evenimentele ce se vor petrece în zilele noastre. Având în vedere preştiinţa şi inteligenţa supra-umană a Autorului, opinia că Biblia<\/a><\/strong> este pur şi simplu o colecţie de mituri antice ar trebui să fie respinsă.<\/p>\n

A fost descoperită vreo legătură între conţinutul textului literal şi codului din acesta?<\/strong>
\nDa. Există o relaţie foarte puternică. Un exemplu este Isaia 53, unde profetul descrie suferinţele lui Mesia care avea să vină, text în care există mai mult de 50 de ELS<\/a>-uri suficient de lungi care nu pot să fie rezultatul întâmplării şi toate se referă la subiectul Iisus Hristos.<\/p>\n

Cine a scris Biblia<\/a>?<\/strong>
\nAvând în vedere cele de mai sus este evident că autorul Bibliei<\/strong> este Dumnezeu, nici oamenii şi nici extratereştri. Să nu uităm că oamenii care nu mai cred în îngeri şi demoni ajung să creadă în extratereştri.<\/p>\n

De ce ar fi apelat Autorul Bibliei la codificare?<\/strong>
\nUnul dintre cele mai probabile scopuri pentru care este folosită codificarea este acela de autentificare a autorului textului literal. Codul poate oferi dovada autentificării autorului şi a integrităţii textului ajuns până la noi.<\/p>\n

Codurile pot prezice viitorul?<\/strong>
\nRăspunsul este categoric, nu. Codurile relevă informaţii doar despre evenimentele petrecute deja.<\/p>\n

Care este legătura dintre codurile Bibliei şi Kabbalah<\/a>?<\/strong>
\nExplorarea ştiinţifică a fenomenului codurilor Bibliei<\/strong> nu are nici o legătură cu practicile mistice din Kabbalah<\/a>. Practicienii Kabbalei au dezvoltat o metodă de codificare şi decodificare valabilă pentru orice limbă folosind calculele probabilistice. Acest sistem a fost preluat şi dezvoltat de serviciile de informaţie din întreaga lume.<\/p>\n

Care este legătura acestor coduri cu numerologia?<\/strong>
\nNici una. Metoda de citire a secvenţelor de litere echidistante nu are nici o legătură cu numerologia, divinaţia, astrologia, ocultismul sau ghicirea viitorului.<\/p>\n

Cărui scop servesc codurile Bibliei?<\/strong>
\nEu cred că ele servesc ca sursă de autentificare a Bibliei<\/strong>, că ea a fost scrisă de o inteligenţă atotcunoscătoare cu mult mai presus de inteligenţa umană. Pentru mine Autorul Bibliei<\/strong> este Dumnezeu. Codurile mai pot dovedi şi integritatea textului transmis de-a lungul timpul. Existenţa codurilor în Tora<\/a> şi în celelalte cărţi ale Bibliei<\/strong> ebraice infirmă toate ipotezele documentare ale criticii negative precum şi părerea că textul Scripturii a fost alterat în timp datorită copierilor succesive. Faptul că există manuscrise cu diferenţe minore de text nu exclude existenţa printre ele şi a textului nealterat. Diferenţa o poate face doar codurile Bibliei.<\/p>\n

Ce putem spune despre milioanele de coduri ELS<\/a> scurte?<\/strong>
\nPe de o parte, din punct de vedere statistic majoritatea codurilor ELS<\/a> scurte au o apariţie întâmplătoare. Ele pot fi găsite peste tot în text. Cu toate acestea, nimic nu opreşte pe Autorul codurilor intenţionate să le folosească şi pe cele întâmplătoare în design-ul Său. Pe de altă parte, din punct de vedere teologic nimic nu este întâmplător.<\/p>\n

Care dintre codurile descoperite până acum sunt cel mai puţin probabil rezultatul întâmplării?<\/strong>
\nCodurile din Isaia 53 şi Iezechiel 37 sunt cel mai puţin probabil să fie întâmplătoare. Am mai putea adăuga şi grupul de coduri din Ieşirea 30.<\/p>\n

Există şi alţi matematicieni care cred în realitatea acestor coduri?<\/strong>
\nDa. Ei includ pe profesorii de matematică de la Harvard (Kazhdan şi Bernstein), Yale (Piatetski-Shapiro), Universitatea Ebraică din Ierusalim (Rips şi Furstenberg) şi UCLA (Michelson).<\/p>\n

Ce alte grupuri semnificative de coduri au fost descoperite?<\/strong>
\nAlte grupuri semnificative de coduri despre Iisus Hristos au fost descoperite în Psalmul 22 şi Pilde 15. În plus grupuri semnificative despre război şi terorism au fost găsite în Iezechiel 7, şi 40, Ieremia 17 şi Daniel 2.<\/p>\n

Există savanţi care nu cred în realitatea codurilor Bibliei?<\/strong>
\nDa. Şi nu este de mirare, căci aşa cum există atei care nu cred în Dumnezeu, tot aşa există savanţi raţionalişti şi evoluţionişti care nu cred în realitatea acestor coduri, din aceleaşi motive pentru care nu cred în Dumnezeu. Dacă ar accepta realitatea codurilor atunci ar urma să accepte şi existenţa autorului acestor coduri, care este Dumnezeu. Lor li se potriveşte cuvântul Psalmistului David: „Zis-a cel nebun în inima sa: Nu este Dumnezeu”<\/em> (Psalm 13, 1).<\/p>\n

Codurile pot distrage pe cititor de la mesajul real al Scripturii?<\/strong>
\nRăspunsul este nu. Oricine cercetează Scriptura se concentrează asupra mesajului din textul de suprafaţă. Mesajul lui Dumnezeu pentru omenire şi mântuire este cuprins în textul de suprafaţă. Orice cercetător onest şi sincer în căutarea Adevărului nu va folosi Biblia<\/a><\/strong> contrar poruncilor lui Dumnezeu.<\/p>\n

Poate deveni computerul un substitut al lui Dumnezeu?<\/strong>
\nPentru agnostici ca Drosnin, poate că da. Pentru cercetătorul onest, nu. Computerul este un instrument de cercetare şi nimic mai mult. „Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria”<\/em> (Psalmul 18, 1). Cei ce cred în Dumnezeu ştiu că descoperirile din fizica cuantică şi astronomie întăresc această afirmaţie. Cei ce nu cred caută argumente pentru necredinţa lor în aceleaşi descoperiri. Aşa cum nu ne temem de descoperirile ştiinţifice tot aşa nu ne temem nici de mărturia codurilor Bibliei<\/strong>.
\nAm amintit mai sus, codurile Bibliei<\/strong> au un scop bine definit, acela de a demonstra generaţiei sceptice din zilele noastre că autorul Bibliei<\/strong> este Dumnezeu, nu oamenii, nici extratereştrii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Codurile Bibliei sunt reale? Unele dintre coduri trebuie să fie reale deoarece probabilitatea ca acestea să fie rezultatul întâmplării este foarte mic. Există sute de mii de coduri a căror apariÈ›ie nu poate fi considerată întâmplătoare, mai ales când avem … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"class_list":["post-101","page","type-page","status-publish","hentry"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/101","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=101"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/101\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":104,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/101\/revisions\/104"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=101"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}