{"id":1048,"date":"2019-01-03T22:28:28","date_gmt":"2019-01-03T20:28:28","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=1048"},"modified":"2019-01-07T08:54:50","modified_gmt":"2019-01-07T06:54:50","slug":"cine-a-fost-ivan-panin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2019\/01\/03\/cine-a-fost-ivan-panin\/","title":{"rendered":"Cine a fost Ivan Panin?"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

În cele ce urmează mi-am propus să prezint câteva repere biografice despre personalitatea lui Ivan Panin<\/strong>, cel care a descoperit și făcut publice structurile numerice din Vechiul Testament și Noul Testament<\/a>. Este regretabil faptul că în învățământul teologie ortodox românesc personalitatea acestui mare cercetător al textului biblic este ignorată. Nu a fost teolog, însă a fost un bun lingvist și cunoscător al limbilor greacă și ebraică.<\/p>\n\n\n\n

Ivan Nikolayevich Panin<\/strong> (12 decembrie 1855 – 30 octombrie 1942) s-a născut în Rusia la 12 decembrie 1855. Ca tânăr a fost un nihilist activ È™i a participat la un complot împotriva È›arului È™i a guvernului său. El a fost exilat È™i după ce a petrecut câțiva ani studiind în Germania (1874-1877), la vârsta de 22 de ani a ajuns în Statele Unite È™i a intrat în Universitatea Harvard. ÃŽn această perioadă învață greaca È™i ebraica È™i în 1882 obÈ›ine un Master în critică literară. <\/p>\n\n\n\n

După absolvire în 1890, Ivan Panin<\/strong> se va converti de la agnosticism la creștinism. În Statele Unite a devenit lector remarcabil în domeniul criticii literare. Panin<\/strong> era cunoscut ca un agnostic ferm convins, atât de bine cunoscut încât atunci când a renunțat la agnosticism și s-a convertit la credința creștină, ziarele purtau titluri despre conversația sa. De asemenea, el a fost un geniu al matematicii.<\/p>\n\n\n\n

Atenția i-a fost atrasă de primul verset din Evanghelia după Ioan, în care articolul este folosit înainte de „Dumnezeu“, într-un caz, și lipsește în următorul: „La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul”<\/em>. A început să examineze textul pentru a vedea dacă există un model de bază care contribuie la această particularitate. Făcând liste paralele de versete cu și fără articol, a descoperit că există un întreg sistem de relații matematice care stau la baza textului. Acest lucru a condus la convertirea lui la creștinism, după cum o atestă prin articolul său dinn 1891 despre structura matematică a Bibliei, intitulat „O dovadă a inspirației verbale a Scripturii”<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Până la moartea sa, în 1942, Ivan Panin<\/strong> a lucrat la descoperirea modelelor numerice<\/em> în textul ebraic al Vechiului Testament și în cel grecesc al Noului Testament, de multe ori în detrimentul sănătății sale. Concluzia la care a ajuns a fost aceea că, dacă aceste modele au fost implementate în mod intenționat de către om, ar trebui să presupunem colaborarea tuturor scriitorilor Bibliei de-a lungul anilor, în plus ar însemna că fiecare dintre ei să fi fost un matematician de prin rang.<\/p>\n\n\n\n

În 1899, Panin<\/strong> îi provoacă pe cititorii ziarului New York Sun<\/em> să caute să contrazică cu argumente teza sa privind structurile numerice<\/em> din textul biblic și originea divină a acestuia.<\/p>\n\n\n\n

Pe baza propriei ediții a textului grecesc, Panin<\/em> traduce Noul Testament<\/a> în engleză (New Haven, CT, 1914). În 1935 apare a doua ediție revizuită.<\/p>\n\n\n\n

Până la moartea sa, în 1942, și-a dedicat peste 50 de ani pentru explorarea cu migală a structurilor numerice<\/em> din textul biblic, generând peste 43.000 de pagini manuscris despre această analiză. Doar o mică parte din rodul acestei munci a fost publicată până astăzi.<\/p>\n\n\n\n

Asemenea descoperiri nu puteau să nu nască și critici vehemente, mai ales dacă ținem seamă în acea vreme era la modă critica negativă a textului biblic. Criticii operei sale se îndoiesc de valoarea unora dintre constatările sale și încearcă să respingă modele numerice mai evidente considerându-le apariții aleatoare. Afirmațiile lui Panin<\/strong> conform cărora existența unor astfel de anomalii statistice este o dovadă de inspirație divină, sunt încă larg dezbătute de criticii operei sale, dar până în prezent nu a fost făcută nici o analiză statistică aprofundată care să contrazică afirmațiile sale.<\/p>\n\n\n\n

Analizând textul critic al ediției lui Westcott<\/strong> și Hort <\/strong>a Noului Testament, Panin<\/strong> a s-a simțit obligat să scrie propriul său text critic. Această lucrare, Noul Testament<\/a> în limba greacă originală, publicat în anul 1934, susține că prin tehnicile sale a reconstruit versiunea originală a textului. <\/p>\n\n\n\n

Pentru unii această afirmație poate părea gratuită, însă dacă ne gândim la tehnicile actuale de reconstituire a unor imagini alterate sau ștrerse, sau refacerea integrității unui fișier digital, ne dăm seama că intuiția lui Panin<\/strong> a fost genială. El a folosit tehnicile structurilor numerice<\/em> pentru restaurarea textului original. Exact așa cum în ziua de astăzi se folosesc algoritmi matematici sofisticați pentru restaurarea de date.<\/p>\n\n\n\n

O altă critică este aceea că aceleași tipuri de modele numerice<\/em> ar putea fi găsite în orice text, totuși metodele folosite pentru demonstrațiile ocazionale de această natură nu au adâncimea necesară pentru a trage concluzii care să susțină această obiecție.<\/p>\n\n\n\n

Unul dntre susținătorii activității lui Panin<\/strong> este Chuck Missler<\/strong>, autorul cărții „

Biblia<\/a> însăși afirmă clar că este cuvântul viu inspirat de Dumnezeu literal. Cuvintele „Așa zice Domnul”<\/em> și „Dumnezeu a spus”<\/em> apar mai mult de 2500 de ori pe parcursul Sf. Scripturi.<\/p>\n\n\n
În II Timotei 3,16 afirmă: „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu”<\/span><\/em>. Apoi, în II Petru 1, 20-21 se afirmă clar: „Nici o proorocie a Scripturii nu se tâlcuiește după socotința fiecăruia; pentru că niciodată proorocia nu s-a făcut din voia omului, ci oamenii cei sfinți ai lui Dumnezeu au grăit, purtați fiind de Duhul Sfânt”<\/em><\/span>.<\/p>\n\n\n
Sper ca aceste informații să trezească interesul teologilor noștri specializați pe studiul biblic și să-i scoată din amorțeala și comoditatea de a rămâne în zona de confort intelectual, impusă de dogmele sistemului de învățământ instituționalizat.<\/p>\n\n\n\n
Vă doresc tuturor un an nou binecuvântat și luminat!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
ÃŽn cele ce urmează mi-am propus să prezint câteva repere biografice despre personalitatea lui Ivan Panin, cel care a descoperit È™i făcut publice structurile numerice din Vechiul Testament È™i Noul Testament<\/a>. Este regretabil faptul că în învățământul teologie ortodox românesc … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[121,309,124],"tags":[116],"class_list":["post-1048","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-design-numeric","category-inspiratie","category-studiu-biblic","tag-ivan-panin"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1048","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1048"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1048\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1056,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1048\/revisions\/1056"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1048"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1048"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1048"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}