{"id":1072,"date":"2019-03-19T06:30:17","date_gmt":"2019-03-19T04:30:17","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=1072"},"modified":"2019-03-27T09:59:07","modified_gmt":"2019-03-27T07:59:07","slug":"civilizatii-stravechi-pierdute-un-punct-de-vedere-ortodox-iii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2019\/03\/19\/civilizatii-stravechi-pierdute-un-punct-de-vedere-ortodox-iii\/","title":{"rendered":"Civiliza\u00c8\u203aii str\u00c4\u0192vechi pierdute. Un punct de vedere ortodox (III)"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

În timp ce lucrez la acest articol îmi trec prin minte mai multe întrebări. Oare mai există persoane interesate de acest subiect? Sunt interesați cititorii ortodocși sau preoții de un asemenea subiect? La urma urmei, pentru cine scriu aceste articole? Cui încerc să mă adresez și care este motivul pentru care o fac? Merită să consum energie și timp pentru a prezenta un punct de vedere ortodox?<\/b><\/i><\/p>\n\n\n\n

În prezent ni se oferă două puncte de vedere. Primul ne este oferit de poziția oficială a cercetătorilor și este un punct de vedere materialist, evoluționist conform căruia nu există lume spirituală, nici Dumnezeu, îngeri, demoni, rai și iad. Lumea a evoluat în timp de la simplu la complex. Tot ce s-a construit în trecut este realizat de oameni folosind tehnici rudimentare pe care cercetătorii se străduiesc să și le imagineze pentru a putea explica ridicarea construcțiilor megalitice. <\/p>\n\n\n\n

Al doilea punct de vedere este împărtășit de o seamă de cercetători agnostici, neo-gnostici și sincretiști care acceptă existența unui plan spiritual, și-l imaginează pe Dumnezeu ca pe o energie impersonală și cred că zeii din vechime sunt ființe „pogorâte din cer”, un fel de extratereștri care au creat pe om și au adus civilizația și tehnologia pe pământ.<\/p>\n\n\n\n

Punctul de vedere creștin și ortodox este acela a unui Dumnezeu personal care a creat cerul și pământul și pe om. În teologia creștină nu se amintește nimic de civilizații străveche deținătoare a unor tehnologii avansate, de construcții megalitice, sau despre ființe pogorâte din cer. În era creștină informațiile despre civilizațiile antice străvechi s-au pierdut. Milioane de manuscrise antice<\/a> au fost distruse intenționat sau au pierit în diferite dezastre. Tot ce a fost asociat cu păgânismul a fost distrus.<\/p>\n\n\n\n

Trăim într-o vreme în care informațiile circulă de la un capăt la altul al lumii cu viteza luminii. Internetul a devenit cea mai mare bibliotecă din lume și în același timp un mediu de comunicații și schimb de informații. Informații de tot felul, adevărate și false. Un ocean de informații în care te poți pierde ușor.<\/p>\n\n\n\n

Cu toată opoziția creștină față de filosofia new age și globalizare, internetul a schimbat fața lumii și a civilizației creștine. Vrem nu vrem, credem sau nu, toți suntem prinși în năvodul new age și al globalizării, cu ajutorul noilor tehnologii, pe care de bună voie am acceptat să le folosim. Folosim telefoanele mobile tot mai inteligente, internetul și sistemele GPS. Întrebarea este, câți creștini mai pot și mai sunt dispuși să se elibereze din mrejele noii ere și ale globalizării?<\/b><\/i><\/p>\n\n\n\n

Trăim deja într-o perioadă post creștină, una sincretistă, așa cum a fost în urmă cu 2000 de ani. Ideile și credințele religioase, curentele filosofice și mișcările de tot felul circulă de la un capăt la altul al lumii.<\/p>\n\n\n\n

Acest mediu nou, vrând nevrând, modifică conștiințele oamenilor. Să ne amintim de modificarea conștiinței și stările noii de conștiință promovate de mișcarea new age. <\/p>\n\n\n\n

Creștinii resping această filosofie sincretistă, dar nu pot face nimic ca să scape din merejele ei. Ei nu au înțeles că noua stare de conștiință nu depinde de acceptarea ei, ci mai ales de mediu în care îți duci viața. Mediul în care trăim ne transformă vrând nevrând, fie că suntem sau nu conștienți de acest fapt.<\/p>\n\n\n\n

În această nouă lume, în acest nou mediu, totul se transformă, însăși modul de a percepe și de a interpreta lumea în care trăim. Așa cum scria Orwell în romanul său „O mie nouă sute optzeci și patru<\/a>”<\/i> se crează o „nouă limbă” un nou limbaj, prin care se încearcă ruperea omului de trecut, de vechiul mod de gândire.<\/p>\n\n\n\n

Doi cercetători, Dr. Andrew Newberg<\/b> și Mark Robert Waldman<\/b>, autorii cărților „Cuvintele îți modelează creierul<\/a>”<\/i> și Cum ne schimbă Dumnezeu creieru<\/a>l”<\/i>, în urma cercetărilor întreprinse au arătat că felul cum gândim și vorbim, cuvintele pe care le folosim ne modelează creierul și întreaga sa chimie, și implicit comportamentul. De asemenea, credința în Dumnezeu și rugăciunea modelează la rândul lor creierul și comportamentul. Aceste cercetări ne spun că nu este tot una să crezi într-un Dumnezeu personal, sau să înlocuiești pe Dumnezeu cu o energie impersonală.<\/p>\n\n\n\n

Dar să revenim. Vechile biblioteci au fost distruse, iar ceea ce ni s-a păstrat este extrem de puțin și s-a păstrat în cercuri restrânse oculte și gnostice. Ceea ce a scăpat în bună parte distrugerilor sunt monunentele megalitice. Ele există pe toate continentele. Nu le cunoaștem istoria, dar se pare că ne atrag atenția atât asupra unor tehnici și tehnologii extrem de avansate ce au fost deținute de civilizațiile străvechi, legendare, cât și asupra cunoștințelor înglobate sau stocate în aceste structuri. Cine să ne dea răspunsul la aceste enigme? De la cine așteptăm răspunsul? De la cercetătorii materialiști și atei, sau de la cei sincretiști, gnostici?<\/b><\/i> Până în prezent teologia creștină nu ne oferă nici un răspuns.<\/p>\n\n\n\n

Așa cum aminteam și în articolul precedent, creierul uman are tendința de analiza doar o parte din informațiile primite de la simțuri pe care le compară cu modelele deja stocate în subconștient. În felul acesta creierul câștigă timp, iar viteza de analiză crește. Este ca și în cazul citirii amprentelor digitale sau ale feței. Este important să cunoaștem aceste amănunte pentru a putea înțelege faptul că noțiunile pe care le folosim sunt încărcate de conotații diferite de la persoană la persoană.<\/p>\n\n\n\n

Să luăm de exemplu cuvântul „extraterestru”<\/i> (ființă extraterestră). Ce înțelegem prin acest cuvânt, ce imagine ne apare în creier, de vreme ce nu am văzut niciodată un extraterestru?<\/b><\/i> Imaginea care ne apare în minte este cea indusă de literatura și filmele SF. Această literatură SF lucrează de mai bine de 100 de ani la modificarea mentalului, sau la crearea unor imagini în mentalul colectiv.<\/p>\n\n\n\n

Acum să ne imaginăm un înger sau un demon. Ce ne apare în minte?<\/b><\/i> Ceva asemănător cu ceea ce ne-am imaginat atunci când am citit viețile sfinților sau alte cărți de spiritualitate, sau așa cum a încercat să ni-l prezinte cinematografia. Imaginea legată de aceste cuvinte diferă de la persoană la persoană. Cu toate acestea un înger sau un demon poate lua orice înfățișare.<\/p>\n\n\n\n

Pe nesimțite, literatura SF a înlocuit duhurile (îngerii și demonii) cu extratereștrii (buni și răi). Dar pe măsură ce au dispărut duhurile din mentalul colectiv, în aceeași măsură au dispărut raiul și iadul. Și tot pe nesimțite a dispărut noțiunea de judecată. Și dacă nu a dispărut a fost schimbată de literatura care promovează experiențele din preajma morții, acele experiențe extracorporale (în engleză: near-death experience). <\/p>\n\n\n\n

În concluzie, reținem că noțiunile pe care le folosim le legăm de imagini existente deja în subconștient. În cazurile în care nu avem deja o imagine formată, le vom accepta pe cele care ni se oferă. Atunci când nu ai o înțelegere creștină, sfârșești prin a accepta imaginația necreștină, neo-păgână.<\/font><\/p>\n\n\n\n

În articolul următor vom încerca să deslușim la ce se referă cuvintele „fiii lui Dumnezeu”<\/i> din cartea Facerea 6, 2.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ÃŽn timp ce lucrez la acest articol îmi trec prin minte mai multe întrebări. Oare mai există persoane interesate de acest subiect? Sunt interesaÈ›i cititorii ortodocÈ™i sau preoÈ›ii de un asemenea subiect? La urma urmei, pentru cine scriu aceste articole? … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[311],"tags":[332,325],"class_list":["post-1072","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-civilizatii-stravechi","tag-istorie"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1072","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1072"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1072\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1088,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1072\/revisions\/1088"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1072"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1072"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1072"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}