{"id":109,"date":"2014-12-15T00:38:11","date_gmt":"2014-12-14T22:38:11","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=109"},"modified":"2014-12-15T00:38:11","modified_gmt":"2014-12-14T22:38:11","slug":"ce-este-codul-bibliei-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2014\/12\/15\/ce-este-codul-bibliei-ii\/","title":{"rendered":"Ce este codul Bibliei? (II)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

În articolul precedent am amintit de secvențe de litere echidistante<\/em>. Ce sunt acestea?
\nAșa cum spune și numele sunt litere aflate la distanță egală una de alta. Citirea de face din „n”<\/em> în „n”<\/em> litere.
\nSă dăm un exemplu. Dacă începem cu litera 1, citim 1, 11, 21, 31, 41, 51, … È™i citim un cuvânt inteligibil. Dacă începem cu litera 5, citim literele 5, 15, 25, 35, 45, 55, … pentru a găsi un cuvânt inteligibil. ÃŽn cele două exemple de mai sus am folosit un salt de 10.<\/p>\n

Acest mod de citire este destul de greoi, dar pentru a ușura munca putem aranja textul pe 10 coloane, ca la un rebus. Astfel se formeaza o matrice<\/a> sau un tabel cu 10 coloane și mai multe rânduri. Iată cum ar arăta tabelul:<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n
\n

1<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

2<\/p>\n<\/td>\n

\n

3<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

4<\/p>\n<\/td>\n

\n

5<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

6<\/p>\n<\/td>\n

\n

7<\/p>\n<\/td>\n

\n

8<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

9<\/p>\n<\/td>\n

\n

10<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\n

11<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

12<\/p>\n<\/td>\n

\n

13<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

14<\/p>\n<\/td>\n

\n

15<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

16<\/p>\n<\/td>\n

\n

17<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

18<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

19<\/p>\n<\/td>\n

\n

20<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\n

21<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

22<\/p>\n<\/td>\n

\n

23<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

24<\/p>\n<\/td>\n

\n

25<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

26<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

27<\/p>\n<\/td>\n

\n

28<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

29<\/p>\n<\/td>\n

\n

30<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\n

31<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

32<\/p>\n<\/td>\n

\n

33<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

34<\/p>\n<\/td>\n

\n

35<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

36<\/p>\n<\/td>\n

\n

37<\/p>\n<\/td>\n

\n

38<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

39<\/p>\n<\/td>\n

\n

40<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\n

41<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

42<\/p>\n<\/td>\n

\n

43<\/p>\n<\/td>\n

\n

44<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

45<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

46<\/p>\n<\/td>\n

\n

47<\/p>\n<\/td>\n

\n

48<\/strong><\/p>\n<\/td>\n

\n

49<\/p>\n<\/td>\n

\n

50<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

În acest caz orice cuvânt format pe verticală poate fi ușor identificat și citit. Această metodă se pretează pentru o analiză manuală, dar cere muncă multă pentru scrierea textului pe matrici de diverse dimensiuni.<\/p>\n

Rezolvarea a adus-o tehnica de calcul, care folosește prima variantă de citire.
\nProcedura este următoarea. Se alege cuvântul apoi se cere programului să caute cuvântul în cod.
\nSă luăm cuvântul Tora<\/a><\/em><\/strong>.
\nProgramul pornește de la primul T<\/strong> din text și caută a două literă a cuvântului, O<\/strong>. Când a găsit-o stabilește pasul de citire și caută a treia literă, R<\/strong>, la același pas. Dacă o găsește merge mai departe și caută litera A<\/strong>, la același pas. Dacă o gasește, înseamnă că a identificat cuvintul codificat.<\/p>\n

Dacă a găsit T<\/strong> și O<\/strong>, dar nu a găsit litera R<\/strong> la același interval, programul părăsește căutarea și schimbă pasul. Pornește de la primul T<\/strong> și caută al doilea O<\/strong>; stabilește pasul și caută a treia literă, R<\/strong>. Dacă o găsește caută și litera A<\/strong>. Dacă nu o găsește, părăsește procedura și schimbă pasul așa cum am explicat mai sus. Calculatorul execut aceste căutări foarte rapid. O căutare manuală ar presupune o muncă de zeci de ani.<\/p>\n

ÃŽn tabelul de mai sus putem citi cuvintele:
\n1, 11, 21, 31, 41;  pas = 10
\n3, 13, 23, 33; pas = 10
\n5, 15, 25, 35, 45; pas = 10
\n18, 28, 38, 48; pas = 10
\ndar și un cuvânt pe diagonală
\n8, 17, 26, 35, 44; pas = 9<\/p>\n

Când textul este așezat pe coloane identificarea se face vizual pentru toate cuvintele observate. Se poate căuta cuvinte anule alese sau se poate identifica orice cuvint inteligibil. În cazul căutării computerizate se pornește de la un cuvânt anume ales și se cere programului să-l identifice unde apare și de câte ori apare î textul ales.<\/p>\n

Pe o matrice<\/a> de 10 coloane putem identifica cuvinte cu pas 10, dar și cu pas 9, sau 11, 20 sau 30. Cele cu pas 9 sau 11 se citesc în diagonală, iar cele cu pas 20 din două în două rânduri, iar cele cu pas 30 din trei în trei rânduri.
\n10, 30, 50; pas = 20
\n10, 40, 70; pas = 30<\/p>\n

În cazul în care căutarea se face computerizat un cuvânt ales poate fi identificat la orice pas în câteva secunde, ceea ce manual ar cere și sute de ore de muncă.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ÃŽn articolul precedent am amintit de secvenÈ›e de litere echidistante. Ce sunt acestea? AÈ™a cum spune È™i numele sunt litere aflate la distanță egală una de alta. Citirea de face din „n” în „n” litere. Să dăm un exemplu. Dacă … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[3,7],"tags":[10,89,27,91,26],"class_list":["post-109","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-codul-bibliei","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-els","tag-tora","tag-tutorial"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/109","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=109"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/109\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":110,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/109\/revisions\/110"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=109"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=109"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=109"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}