{"id":1174,"date":"2019-04-12T17:19:25","date_gmt":"2019-04-12T14:19:25","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=1174"},"modified":"2019-04-12T17:19:27","modified_gmt":"2019-04-12T14:19:27","slug":"civilizatii-stravechi-pierdute-un-punct-de-vedere-ortodox-xii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2019\/04\/12\/civilizatii-stravechi-pierdute-un-punct-de-vedere-ortodox-xii\/","title":{"rendered":"Civiliza\u021bii str\u0103vechi pierdute. Un punct de vedere ortodox (XII)"},"content":{"rendered":"<div style=\"text-align:left\" class=\"yasr-auto-insert-visitor\"><\/div>\n<p>Ast&#259;zi vom prezenta mai multe am&#259;nunte despre <strong>Marea Piramid&#259;<\/strong>. Dar &icirc;nainte de a &icirc;ncepe a&#537; dori s&#259; v&#259; &icirc;ntreb, <strong><em>ce &#537;ti&#539;i despre Marea Piramid&#259;. Cine a construit-o, c&acirc;nd &#537;i cu ce scop? Ce tehnologie au folosit?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Cei mai mul&#539;i egiptologi academici declar&#259; c&#259; <strong>Marea Piramid&#259;<\/strong> a fost construit&#259; &icirc;n jurul anului 2550 &icirc;.Hr., de c&#259;tre faraonul Keops, cu scopul de a ad&#259;posti morm&acirc;ntul s&#259;u. Nu se cunoa&#537;te cu ce tehnologie s-a ridicat, &icirc;ns&#259; acee&#537;i egiptologi academici caut&#259; s&#259; inventeze o tehnic&#259; pe m&#259;sura omului &bdquo;primitiv&rdquo; din epoca de piatr&#259;.<\/p>\n\n\n\n<p>Dup&#259; al&#539;i cercet&#259;tori, printre care &#537;i Robert M. Schoch, eroziunea arat&#259; c&#259; <strong>Marea Piramid&#259;<\/strong>, ca de altfel &#537;i Sfinxul, este mai veche dec&acirc;t se crede. Aceast&#259; eroziune nu se datoreaz&#259; nisipului, ci apei. Acest fapt ne arat&#259; c&#259; <strong>Marea Piramid&#259;<\/strong> a fost construit&#259; cu peste 10.000 de ani &icirc;n urm&#259;. <\/p>\n\n\n\n<p>Remarc&#259;m de asemenea c&#259; este extrem de precis construit&#259;.<\/p>\n\n\n\n<p>Teoriile avansate despre <strong>Marea Piramid&#259;<\/strong> presupun c&#259; este un morm&acirc;nt sau monument pentru faraon, un observator astronomic, un loc pentru ritualuri egiptene elevate, un monument profetic, un sistem de iriga&#539;ie cu ap&#259;, un depozit de cuno&#537;tin&#539;e antice, Cartea egiltean&#259; a mor&#539;ilor imortalizat&#259; &icirc;n piatr&#259;, un dispozitiv de comunicare cu alte lumi, &#537;i lista poate continua.<\/p>\n\n\n\n<p>De asemenea, lista celor care au construit <strong>Marea Piramid&#259;<\/strong> include pe egipteni, urma&#537;ii lui Set, poporul legendarei Atlantida &#537;i pe extratere&#537;tri (&bdquo;zeii&rdquo; pogor&acirc;&#539;i din cer).<\/p>\n\n\n\n<p>O carte deosebit&#259; pe care am descoperit-o recent este <em><a rel=\"noreferrer noopener\" aria-label=\"&bdquo;The Complet Pyramid Sourcebook&rdquo; (opens in a new tab)\" href=\"http:\/\/sentinelkennels.com\/GPimages\/CompletePyramidSourcebook.pdf\" target=\"_blank\">&bdquo;The Complet Pyramid Sourcebook&rdquo;<\/a><\/em>, scris&#259; de John DeSalvo Ph.D. Autorul trece &icirc;n revist&#259; majoritatea cercet&#259;rilor de p&acirc;n&#259; acum. Prezint&#259; un istoric &#537;i o descriere a <strong>Marii Piramide<\/strong>, apoi prezint&#259; o serie de cercet&#259;ri legate de efectul de piramid&#259;.<\/p>\n\n\n\n<p>&Icirc;n acest articol nu mi-am propus s&#259; intru &icirc;n prea multe am&#259;nunte, ci doar s&#259; semnalez preocuparea pentru <strong>Marea Piramid&#259;<\/strong> &#537;i cercet&#259;rile diverse legate de aceasta. <\/p>\n\n\n\n<p>Pe l&acirc;ng&#259; camerele &#537;i galeriile deja explorate, <strong>Marea Piramid&#259;<\/strong> con&#539;ine tot felul de cavit&#259;&#539;i &icirc;nchise la care nu se poate ajunge. Scopul pentru care a fost construite &#537;i con&#539;inutul lor nu este cunoscut. [p.59]. La pagina 79 am g&#259;sit o referin&#539;&#259; din Iosif Flaviu &icirc;n care aminte&#537;te de cele dou&#259; &bdquo;turnuri&rdquo; construite pentru a p&#259;stra cuno&#537;tin&#539;ele vremii peste timp.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p>&bdquo;doi turnuri, unul din piatr&#259; &#537;i altul din c&#259;r&#259;mid&#259;, pentru ca aceast&#259; cunoa&#537;tere s&#259; nu se piard&#259; &hellip;, dup&#259; prezicerea lui Adam c&#259; lumea urma s&#259; fie distrus&#259; de Potop &hellip; &#537;i pentru a le expune omenirea &hellip; Acum, acest turn (monument) r&#259;m&acirc;ne &icirc;n &#539;ara lui Siriad (&#539;ara Egiptului) p&acirc;n&#259; &icirc;n ziua de ast&#259;zi.&rdquo;<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<p>O tradi&#539;ie similar&#259; este legat&#259; &#537;i de Enoh:<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p>&bdquo;Ehoch, care a prev&#259;zut distrugerea p&#259;m&acirc;ntului, a &icirc;nscris &#537;tiin&#539;a astronomiei pe dou&#259; turnuri (monumente).&rdquo;<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<p>&#536;i &icirc;n tradi&#539;ia arab&#259; se poveste&#537;te despre cuno&#537;tin&#539;e &icirc;nscrise &icirc;n <strong>Marea Piramid&#259;<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet&#259;torii se &icirc;ntreab&#259;, <strong><em>unde sunt &icirc;nscrisurile, c&#259;ci p&acirc;n&#259; acum nu s-a g&#259;sit a&#537;a ceva?<\/em><\/strong> P&#259;rerea mea este c&#259; &#537;tiin&#539;a astronomiei, geodeziei, geometriei &#537;i multe alte cuno&#537;tin&#539;e au fost &icirc;nscrise &icirc;n dimensiunile construc&#539;iei &#537;i &icirc;n toate celelalte detalii &#537;i nu &icirc;n scris cum ne-am a&#537;tepta.<\/p>\n\n\n\n<p>Robert Menzies &icirc;n 1865 a fost primul care a propus semnifica&#539;ia cronologic&#259; a galeriilor, ideea preluat&#259; de Piezzi Smyth. <\/p>\n\n\n\n<p>M&#259;rturiile lui Smyth arat&#259; c&#259; perimetrul piramidei este de 36524,2 &#539;oli &#537;i c&#259; aceast&#259; valoare corespunde unui an de 365,2 zile. Astfel num&#259;rul de zile dintr-un an a fost &icirc;nscris &icirc;n <strong>Marea Piramid&#259;<\/strong>. <font color=\"blue\">Menzies &#537;i Smyth cred c&#259; sistemul de galerii din <strong>Marea Piramid&#259;<\/strong> este o reprezentare cronologic&#259; a marilor evenimente religioase &#537;i seculare din istoria omenirii<\/font>. Datele sus&#539;in informa&#539;iile din Biblie, iar Menzies crede c&#259; piramida este de fapt o Biblie &icirc;n piatr&#259;.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet&#259;rile mai arat&#259; faptul c&#259; piramida este construit&#259; ca s&#259; amplifice undele sonore de o anumit&#259; frecven&#539;&#259;. Pentru am&#259;nunte vezi &#537;i la David Hatcher Childress, &icirc;n <em>&bdquo;<a rel=\"noreferrer noopener\" aria-label=\"Tehnologia zeilor. Fascinanta cunoa&#537;tere a anticilor (opens in a new tab)\" href=\"http:\/\/www.elefant.ro\/carti\/carte\/istorie\/istorie-universala\/tehnologia-zeilor-fascinanta-cunoastere-a-anticilor-190265.html\" target=\"_blank\">Tehnologia zeilor. Fascinanta cunoa&#537;tere a anticilor<\/a><\/em>&rdquo;. Interesant este c&#259; cercet&#259;tori din diverse domenii descoper&#259; informa&#539;ii de specialitate &icirc;nscrise &icirc;n <strong>Marea Piramid&#259;<\/strong>. Studierea <strong>Marii Piramide<\/strong> ar trebui f&#259;cut&#259; inter-disciplinar, cu cercet&#259;riti din diverse domenii, precum astronomia, astrofizica, geodezia, geometria, fizica, acustica, medicina &#537;i alte domenii conexe. Altfel, pentru un simplu arheolog dimensiunile &#537;i detaliile construc&#539;iei nu spun mare lucru.<\/p>\n\n\n\n<p>O alt&#259; lucrare interesant&#259; este cea scris&#259; de Georges Barbarin, <em>&bdquo;<a rel=\"noreferrer noopener\" aria-label=\"Le secret de la Grande Pyramide (opens in a new tab)\" href=\"https:\/\/www.scribd.com\/doc\/56050291\/Aventure-Mysterieuse-Le-Secret-de-la-Grande-Pyramide-Georges-Barbarin\" target=\"_blank\">Le secret de la Grande Pyramide<\/a>&rdquo;<\/em>, publicat&#259; prima dat&#259; &icirc;n anul 1936 &#537;i reeditat&#259; &icirc;n 1966. Autorul &icirc;ncepe cu un istoric al <strong>Marii Piramide<\/strong>, prezint&#259; constat&#259;rile &#537;tiin&#539;ifice astronomice &#537;i geodezice legate de <strong>Marea Piramid&#259;<\/strong>, apoi continu&#259; cu enigma arhitectural&#259; a sistemului de galerii. Trateaz&#259; &#537;i despre geometria profetic&#259; &#537;i cronologia evenimentelor de la sf&acirc;r&#537;it. Este cartea pe care am citit-o &icirc;n urm&#259; cu 33 de ani &icirc;n edi&#539;ia din 1936.<\/p>\n\n\n\n<p><font color=\"blue\">&Icirc;n urma cercet&#259;rilor efectuate p&acirc;n&#259; acum putem concluziona c&#259; <strong>Marea Piramid&#259;<\/strong> con&#539;ine informa&#539;ii astronomice, geodezice, matematice &#537;i fizice uimitoare, la care mai putem ad&#259;uga informa&#539;ii de natur&#259; profetic&#259; &#537;i rolul ei de dispozitiv cu func&#539;iuni multiple<\/font>.<\/p>\n\n\n\n<p>Chiar dac&#259; nu &#537;tim cine &#537;i c&acirc;nd a construit <strong>Marea Piramid&#259;<\/strong>, totu&#537;i recunoa&#537;tem c&#259; aceasta con&#539;ine informa&#539;ii complexe incontestabile. Cei care au construit-o, oricare ar fi ei, dau dovad&#259; c&#259; erau &icirc;n posesia unor cuno&#537;tin&#539;e avansate de astronomie, geometrie, geodezie, cuno&#537;teau legile universale &#537;i erau posesori ai unei tehnologii avansate care poate rivaliza cu tehnologia din zilele noastre.<\/p>\n\n\n\n<p>Informa&#539;iile prezentate p&acirc;n&#259; acum ne pot ajuta s&#259; privim cu al&#539;i ochi istoria omenirii. <font color=\"red\">&Icirc;n trecutul &icirc;ndep&#259;rtat au existat civiliza&#539;ii avansate de&#539;in&#259;toare a unei tehnologii uimitoare, a c&#259;ror vestigii arheologice le putem g&#259;si peste tot &icirc;n lume, pe p&#259;m&acirc;nt, &icirc;n p&#259;m&acirc;nt &#537;i sub ape<\/font>.<\/p>\n\n\n\n<p>&#536;tiin&#539;ele oculte, arta r&#259;zboiului, dorin&#539;a de st&#259;p&acirc;nire, regalitatea &#537;i religiile politeiste sunt legate de &bdquo;zeii&rdquo;  pogor&acirc;&#539;i din cer, numi&#539;i &icirc;n Cartea lui Enoh &bdquo;veghetori cere&#537;ti&rdquo; sau &bdquo;copiii cerului&rdquo;, care ab&#259;t&acirc;ndu-se de la misiunea lor s-au pogor&acirc;t pe p&#259;m&acirc;nt pentru a-&#537;i lua so&#539;ii dintre fiicele oamenilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Subiectul &icirc;nc&#259; nu este epuizat, a&#537;a c&#259; voi reveni cu noi am&#259;nunte.<\/p>\n\n\n\n<p>Bibliografie<\/p>\n\n\n\n<p>BARBARIN, Georges, <em>Le secret de la Grande Pyramide.<\/em><br> CHILDRESS, David Hatchers, <em>Tehnologia zeilor. Fascinanta cunoa&#537;tere a anticilor<\/em>, Editura Vidia, Bucure&#537;ti, 2012.<br> DESALVO, John, <em>The complet Pyramid Sourcebook<\/em>.<br> SCHOCH, Robert M., <em>Civiliza&#539;ia uitat&#259;<\/em>, Editura Lifestyl, Bucure&#537;ti, 2016.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ast&#259;zi vom prezenta mai multe am&#259;nunte despre Marea Piramid&#259;. Dar &icirc;nainte de a &icirc;ncepe a&#537; dori s&#259; v&#259; &icirc;ntreb, ce &#537;ti&#539;i despre Marea Piramid&#259;. Cine a construit-o, c&acirc;nd &#537;i cu ce scop? Ce tehnologie au folosit? Cei mai mul&#539;i egiptologi &hellip; <a href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2019\/04\/12\/civilizatii-stravechi-pierdute-un-punct-de-vedere-ortodox-xii\/\">Continu&#259; s&#259; cite&#537;ti <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[311],"tags":[332,370,369,339,325,356,371,368],"class_list":["post-1174","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-civilizatii-stravechi","tag-david-hatcher-childress","tag-georges-barbarin","tag-iosif-flaviu","tag-istorie","tag-marea-piramida","tag-piezzi-smyth","tag-robert-m-schoch"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1174","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1174"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1174\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1175,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1174\/revisions\/1175"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1174"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1174"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1174"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}