{"id":1174,"date":"2019-04-12T17:19:25","date_gmt":"2019-04-12T14:19:25","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=1174"},"modified":"2019-04-12T17:19:27","modified_gmt":"2019-04-12T14:19:27","slug":"civilizatii-stravechi-pierdute-un-punct-de-vedere-ortodox-xii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2019\/04\/12\/civilizatii-stravechi-pierdute-un-punct-de-vedere-ortodox-xii\/","title":{"rendered":"Civiliza\u00c8\u203aii str\u00c4\u0192vechi pierdute. Un punct de vedere ortodox (XII)"},"content":{"rendered":"<div style=\"text-align:left\" class=\"yasr-auto-insert-visitor\"><\/div>\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ast&Auml;&fnof;zi vom prezenta mai multe am&Auml;&fnof;nunte despre <strong>Marea Piramid&Auml;&fnof;<\/strong>. Dar &Atilde;&reg;nainte de a &Atilde;&reg;ncepe a&Egrave;&trade; dori s&Auml;&fnof; v&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;ntreb, <strong><em>ce &Egrave;&trade;ti&Egrave;&rsaquo;i despre Marea Piramid&Auml;&fnof;. Cine a construit-o, c&Atilde;&cent;nd &Egrave;&trade;i cu ce scop? Ce tehnologie au folosit?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cei mai mul&Egrave;&rsaquo;i egiptologi academici declar&Auml;&fnof; c&Auml;&fnof; <strong>Marea Piramid&Auml;&fnof;<\/strong> a fost construit&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n jurul anului 2550 &Atilde;&reg;.Hr., de c&Auml;&fnof;tre faraonul Keops, cu scopul de a ad&Auml;&fnof;posti morm&Atilde;&cent;ntul s&Auml;&fnof;u. Nu se cunoa&Egrave;&trade;te cu ce tehnologie s-a ridicat, &Atilde;&reg;ns&Auml;&fnof; acee&Egrave;&trade;i egiptologi academici caut&Auml;&fnof; s&Auml;&fnof; inventeze o tehnic&Auml;&fnof; pe m&Auml;&fnof;sura omului &acirc;&euro;&#382;primitiv&acirc;&euro;&#157; din epoca de piatr&Auml;&fnof;.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dup&Auml;&fnof; al&Egrave;&rsaquo;i cercet&Auml;&fnof;tori, printre care &Egrave;&trade;i Robert M. Schoch, eroziunea arat&Auml;&fnof; c&Auml;&fnof; <strong>Marea Piramid&Auml;&fnof;<\/strong>, ca de altfel &Egrave;&trade;i Sfinxul, este mai veche dec&Atilde;&cent;t se crede. Aceast&Auml;&fnof; eroziune nu se datoreaz&Auml;&fnof; nisipului, ci apei. Acest fapt ne arat&Auml;&fnof; c&Auml;&fnof; <strong>Marea Piramid&Auml;&fnof;<\/strong> a fost construit&Auml;&fnof; cu peste 10.000 de ani &Atilde;&reg;n urm&Auml;&fnof;. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Remarc&Auml;&fnof;m de asemenea c&Auml;&fnof; este extrem de precis construit&Auml;&fnof;.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Teoriile avansate despre <strong>Marea Piramid&Auml;&fnof;<\/strong> presupun c&Auml;&fnof; este un morm&Atilde;&cent;nt sau monument pentru faraon, un observator astronomic, un loc pentru ritualuri egiptene elevate, un monument profetic, un sistem de iriga&Egrave;&rsaquo;ie cu ap&Auml;&fnof;, un depozit de cuno&Egrave;&trade;tin&Egrave;&rsaquo;e antice, Cartea egiltean&Auml;&fnof; a mor&Egrave;&rsaquo;ilor imortalizat&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n piatr&Auml;&fnof;, un dispozitiv de comunicare cu alte lumi, &Egrave;&trade;i lista poate continua.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De asemenea, lista celor care au construit <strong>Marea Piramid&Auml;&fnof;<\/strong> include pe egipteni, urma&Egrave;&trade;ii lui Set, poporul legendarei Atlantida &Egrave;&trade;i pe extratere&Egrave;&trade;tri (&acirc;&euro;&#382;zeii&acirc;&euro;&#157; pogor&Atilde;&cent;&Egrave;&rsaquo;i din cer).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">O carte deosebit&Auml;&fnof; pe care am descoperit-o recent este <em><a rel=\"noreferrer noopener\" aria-label=\"&acirc;&euro;&#382;The Complet Pyramid Sourcebook&acirc;&euro;&#157; (opens in a new tab)\" href=\"http:\/\/sentinelkennels.com\/GPimages\/CompletePyramidSourcebook.pdf\" target=\"_blank\">&acirc;&euro;&#382;The Complet Pyramid Sourcebook&acirc;&euro;&#157;<\/a><\/em>, scris&Auml;&fnof; de John DeSalvo Ph.D. Autorul trece &Atilde;&reg;n revist&Auml;&fnof; majoritatea cercet&Auml;&fnof;rilor de p&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof; acum. Prezint&Auml;&fnof; un istoric &Egrave;&trade;i o descriere a <strong>Marii Piramide<\/strong>, apoi prezint&Auml;&fnof; o serie de cercet&Auml;&fnof;ri legate de efectul de piramid&Auml;&fnof;.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&Atilde;&#381;n acest articol nu mi-am propus s&Auml;&fnof; intru &Atilde;&reg;n prea multe am&Auml;&fnof;nunte, ci doar s&Auml;&fnof; semnalez preocuparea pentru <strong>Marea Piramid&Auml;&fnof;<\/strong> &Egrave;&trade;i cercet&Auml;&fnof;rile diverse legate de aceasta. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe l&Atilde;&cent;ng&Auml;&fnof; camerele &Egrave;&trade;i galeriile deja explorate, <strong>Marea Piramid&Auml;&fnof;<\/strong> con&Egrave;&rsaquo;ine tot felul de cavit&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;i &Atilde;&reg;nchise la care nu se poate ajunge. Scopul pentru care a fost construite &Egrave;&trade;i con&Egrave;&rsaquo;inutul lor nu este cunoscut. [p.59]. La pagina 79 am g&Auml;&fnof;sit o referin&Egrave;&rsaquo;&Auml;&fnof; din Iosif Flaviu &Atilde;&reg;n care aminte&Egrave;&trade;te de cele dou&Auml;&fnof; &acirc;&euro;&#382;turnuri&acirc;&euro;&#157; construite pentru a p&Auml;&fnof;stra cuno&Egrave;&trade;tin&Egrave;&rsaquo;ele vremii peste timp.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p>&acirc;&euro;&#382;doi turnuri, unul din piatr&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;i altul din c&Auml;&fnof;r&Auml;&fnof;mid&Auml;&fnof;, pentru ca aceast&Auml;&fnof; cunoa&Egrave;&trade;tere s&Auml;&fnof; nu se piard&Auml;&fnof; &acirc;&euro;&brvbar;, dup&Auml;&fnof; prezicerea lui Adam c&Auml;&fnof; lumea urma s&Auml;&fnof; fie distrus&Auml;&fnof; de Potop &acirc;&euro;&brvbar; &Egrave;&trade;i pentru a le expune omenirea &acirc;&euro;&brvbar; Acum, acest turn (monument) r&Auml;&fnof;m&Atilde;&cent;ne &Atilde;&reg;n &Egrave;&rsaquo;ara lui Siriad (&Egrave;&rsaquo;ara Egiptului) p&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n ziua de ast&Auml;&fnof;zi.&acirc;&euro;&#157;<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">O tradi&Egrave;&rsaquo;ie similar&Auml;&fnof; este legat&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;i de Enoh:<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p>&acirc;&euro;&#382;Ehoch, care a prev&Auml;&fnof;zut distrugerea p&Auml;&fnof;m&Atilde;&cent;ntului, a &Atilde;&reg;nscris &Egrave;&trade;tiin&Egrave;&rsaquo;a astronomiei pe dou&Auml;&fnof; turnuri (monumente).&acirc;&euro;&#157;<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&Egrave;&tilde;i &Atilde;&reg;n tradi&Egrave;&rsaquo;ia arab&Auml;&fnof; se poveste&Egrave;&trade;te despre cuno&Egrave;&trade;tin&Egrave;&rsaquo;e &Atilde;&reg;nscrise &Atilde;&reg;n <strong>Marea Piramid&Auml;&fnof;<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cercet&Auml;&fnof;torii se &Atilde;&reg;ntreab&Auml;&fnof;, <strong><em>unde sunt &Atilde;&reg;nscrisurile, c&Auml;&fnof;ci p&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof; acum nu s-a g&Auml;&fnof;sit a&Egrave;&trade;a ceva?<\/em><\/strong> P&Auml;&fnof;rerea mea este c&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;tiin&Egrave;&rsaquo;a astronomiei, geodeziei, geometriei &Egrave;&trade;i multe alte cuno&Egrave;&trade;tin&Egrave;&rsaquo;e au fost &Atilde;&reg;nscrise &Atilde;&reg;n dimensiunile construc&Egrave;&rsaquo;iei &Egrave;&trade;i &Atilde;&reg;n toate celelalte detalii &Egrave;&trade;i nu &Atilde;&reg;n scris cum ne-am a&Egrave;&trade;tepta.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Robert Menzies &Atilde;&reg;n 1865 a fost primul care a propus semnifica&Egrave;&rsaquo;ia cronologic&Auml;&fnof; a galeriilor, ideea preluat&Auml;&fnof; de Piezzi Smyth. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">M&Auml;&fnof;rturiile lui Smyth arat&Auml;&fnof; c&Auml;&fnof; perimetrul piramidei este de 36524,2 &Egrave;&rsaquo;oli &Egrave;&trade;i c&Auml;&fnof; aceast&Auml;&fnof; valoare corespunde unui an de 365,2 zile. Astfel num&Auml;&fnof;rul de zile dintr-un an a fost &Atilde;&reg;nscris &Atilde;&reg;n <strong>Marea Piramid&Auml;&fnof;<\/strong>. <font color=\"blue\">Menzies &Egrave;&trade;i Smyth cred c&Auml;&fnof; sistemul de galerii din <strong>Marea Piramid&Auml;&fnof;<\/strong> este o reprezentare cronologic&Auml;&fnof; a marilor evenimente religioase &Egrave;&trade;i seculare din istoria omenirii<\/font>. Datele sus&Egrave;&rsaquo;in informa&Egrave;&rsaquo;iile din Biblie, iar Menzies crede c&Auml;&fnof; piramida este de fapt o Biblie &Atilde;&reg;n piatr&Auml;&fnof;.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cercet&Auml;&fnof;rile mai arat&Auml;&fnof; faptul c&Auml;&fnof; piramida este construit&Auml;&fnof; ca s&Auml;&fnof; amplifice undele sonore de o anumit&Auml;&fnof; frecven&Egrave;&rsaquo;&Auml;&fnof;. Pentru am&Auml;&fnof;nunte vezi &Egrave;&trade;i la David Hatcher Childress, &Atilde;&reg;n <em>&acirc;&euro;&#382;<a rel=\"noreferrer noopener\" aria-label=\"Tehnologia zeilor. Fascinanta cunoa&Egrave;&trade;tere a anticilor (opens in a new tab)\" href=\"http:\/\/www.elefant.ro\/carti\/carte\/istorie\/istorie-universala\/tehnologia-zeilor-fascinanta-cunoastere-a-anticilor-190265.html\" target=\"_blank\">Tehnologia zeilor. Fascinanta cunoa&Egrave;&trade;tere a anticilor<\/a><\/em>&acirc;&euro;&#157;. Interesant este c&Auml;&fnof; cercet&Auml;&fnof;tori din diverse domenii descoper&Auml;&fnof; informa&Egrave;&rsaquo;ii de specialitate &Atilde;&reg;nscrise &Atilde;&reg;n <strong>Marea Piramid&Auml;&fnof;<\/strong>. Studierea <strong>Marii Piramide<\/strong> ar trebui f&Auml;&fnof;cut&Auml;&fnof; inter-disciplinar, cu cercet&Auml;&fnof;riti din diverse domenii, precum astronomia, astrofizica, geodezia, geometria, fizica, acustica, medicina &Egrave;&trade;i alte domenii conexe. Altfel, pentru un simplu arheolog dimensiunile &Egrave;&trade;i detaliile construc&Egrave;&rsaquo;iei nu spun mare lucru.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">O alt&Auml;&fnof; lucrare interesant&Auml;&fnof; este cea scris&Auml;&fnof; de Georges Barbarin, <em>&acirc;&euro;&#382;<a rel=\"noreferrer noopener\" aria-label=\"Le secret de la Grande Pyramide (opens in a new tab)\" href=\"https:\/\/www.scribd.com\/doc\/56050291\/Aventure-Mysterieuse-Le-Secret-de-la-Grande-Pyramide-Georges-Barbarin\" target=\"_blank\">Le secret de la Grande Pyramide<\/a>&acirc;&euro;&#157;<\/em>, publicat&Auml;&fnof; prima dat&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n anul 1936 &Egrave;&trade;i reeditat&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n 1966. Autorul &Atilde;&reg;ncepe cu un istoric al <strong>Marii Piramide<\/strong>, prezint&Auml;&fnof; constat&Auml;&fnof;rile &Egrave;&trade;tiin&Egrave;&rsaquo;ifice astronomice &Egrave;&trade;i geodezice legate de <strong>Marea Piramid&Auml;&fnof;<\/strong>, apoi continu&Auml;&fnof; cu enigma arhitectural&Auml;&fnof; a sistemului de galerii. Trateaz&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;i despre geometria profetic&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;i cronologia evenimentelor de la sf&Atilde;&cent;r&Egrave;&trade;it. Este cartea pe care am citit-o &Atilde;&reg;n urm&Auml;&fnof; cu 33 de ani &Atilde;&reg;n edi&Egrave;&rsaquo;ia din 1936.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><font color=\"blue\">&Atilde;&#381;n urma cercet&Auml;&fnof;rilor efectuate p&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof; acum putem concluziona c&Auml;&fnof; <strong>Marea Piramid&Auml;&fnof;<\/strong> con&Egrave;&rsaquo;ine informa&Egrave;&rsaquo;ii astronomice, geodezice, matematice &Egrave;&trade;i fizice uimitoare, la care mai putem ad&Auml;&fnof;uga informa&Egrave;&rsaquo;ii de natur&Auml;&fnof; profetic&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;i rolul ei de dispozitiv cu func&Egrave;&rsaquo;iuni multiple<\/font>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Chiar dac&Auml;&fnof; nu &Egrave;&trade;tim cine &Egrave;&trade;i c&Atilde;&cent;nd a construit <strong>Marea Piramid&Auml;&fnof;<\/strong>, totu&Egrave;&trade;i recunoa&Egrave;&trade;tem c&Auml;&fnof; aceasta con&Egrave;&rsaquo;ine informa&Egrave;&rsaquo;ii complexe incontestabile. Cei care au construit-o, oricare ar fi ei, dau dovad&Auml;&fnof; c&Auml;&fnof; erau &Atilde;&reg;n posesia unor cuno&Egrave;&trade;tin&Egrave;&rsaquo;e avansate de astronomie, geometrie, geodezie, cuno&Egrave;&trade;teau legile universale &Egrave;&trade;i erau posesori ai unei tehnologii avansate care poate rivaliza cu tehnologia din zilele noastre.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Informa&Egrave;&rsaquo;iile prezentate p&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof; acum ne pot ajuta s&Auml;&fnof; privim cu al&Egrave;&rsaquo;i ochi istoria omenirii. <font color=\"red\">&Atilde;&#381;n trecutul &Atilde;&reg;ndep&Auml;&fnof;rtat au existat civiliza&Egrave;&rsaquo;ii avansate de&Egrave;&rsaquo;in&Auml;&fnof;toare a unei tehnologii uimitoare, a c&Auml;&fnof;ror vestigii arheologice le putem g&Auml;&fnof;si peste tot &Atilde;&reg;n lume, pe p&Auml;&fnof;m&Atilde;&cent;nt, &Atilde;&reg;n p&Auml;&fnof;m&Atilde;&cent;nt &Egrave;&trade;i sub ape<\/font>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&Egrave;&tilde;tiin&Egrave;&rsaquo;ele oculte, arta r&Auml;&fnof;zboiului, dorin&Egrave;&rsaquo;a de st&Auml;&fnof;p&Atilde;&cent;nire, regalitatea &Egrave;&trade;i religiile politeiste sunt legate de &acirc;&euro;&#382;zeii&acirc;&euro;&#157;  pogor&Atilde;&cent;&Egrave;&rsaquo;i din cer, numi&Egrave;&rsaquo;i &Atilde;&reg;n Cartea lui Enoh &acirc;&euro;&#382;veghetori cere&Egrave;&trade;ti&acirc;&euro;&#157; sau &acirc;&euro;&#382;copiii cerului&acirc;&euro;&#157;, care ab&Auml;&fnof;t&Atilde;&cent;ndu-se de la misiunea lor s-au pogor&Atilde;&cent;t pe p&Auml;&fnof;m&Atilde;&cent;nt pentru a-&Egrave;&trade;i lua so&Egrave;&rsaquo;ii dintre fiicele oamenilor.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Subiectul &Atilde;&reg;nc&Auml;&fnof; nu este epuizat, a&Egrave;&trade;a c&Auml;&fnof; voi reveni cu noi am&Auml;&fnof;nunte.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Bibliografie<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">BARBARIN, Georges, <em>Le secret de la Grande Pyramide.<\/em><br> CHILDRESS, David Hatchers, <em>Tehnologia zeilor. Fascinanta cunoa&Egrave;&trade;tere a anticilor<\/em>, Editura Vidia, Bucure&Egrave;&trade;ti, 2012.<br> DESALVO, John, <em>The complet Pyramid Sourcebook<\/em>.<br> SCHOCH, Robert M., <em>Civiliza&Egrave;&rsaquo;ia uitat&Auml;&fnof;<\/em>, Editura Lifestyl, Bucure&Egrave;&trade;ti, 2016.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ast&Auml;&fnof;zi vom prezenta mai multe am&Auml;&fnof;nunte despre Marea Piramid&Auml;&fnof;. Dar &Atilde;&reg;nainte de a &Atilde;&reg;ncepe a&Egrave;&trade; dori s&Auml;&fnof; v&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;ntreb, ce &Egrave;&trade;ti&Egrave;&rsaquo;i despre Marea Piramid&Auml;&fnof;. Cine a construit-o, c&Atilde;&cent;nd &Egrave;&trade;i cu ce scop? Ce tehnologie au folosit? Cei mai mul&Egrave;&rsaquo;i egiptologi &hellip; <a href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2019\/04\/12\/civilizatii-stravechi-pierdute-un-punct-de-vedere-ortodox-xii\/\">Continu&#259; s&#259; cite&#537;ti <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[311],"tags":[332,370,369,339,325,356,371,368],"class_list":["post-1174","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-civilizatii-stravechi","tag-david-hatcher-childress","tag-georges-barbarin","tag-iosif-flaviu","tag-istorie","tag-marea-piramida","tag-piezzi-smyth","tag-robert-m-schoch"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1174","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1174"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1174\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1175,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1174\/revisions\/1175"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1174"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1174"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1174"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}