{"id":1195,"date":"2019-05-20T22:09:53","date_gmt":"2019-05-20T19:09:53","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=1195"},"modified":"2019-05-20T22:11:25","modified_gmt":"2019-05-20T19:11:25","slug":"civilizatii-stravechi-pierdute-un-punct-de-vedere-ortodox-xvi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2019\/05\/20\/civilizatii-stravechi-pierdute-un-punct-de-vedere-ortodox-xvi\/","title":{"rendered":"Civiliza\u00c8\u203aii str\u00c4\u0192vechi pierdute. Un punct de vedere ortodox (XVI)"},"content":{"rendered":"<div style=\"text-align:left\" class=\"yasr-auto-insert-visitor\"><\/div>\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Tehnologia anticilor<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em><font color=\"blue\">&acirc;&euro;&#382;Cine controleaz&Auml;&fnof; prezentul, controleaz&Auml;&fnof; trecutul. Iar cine controleaz&Auml;&fnof; trecutul, controleaz&Auml;&fnof; viitorul.&acirc;&euro;&#157;<\/font> <\/em>(George Orwell, <em>&acirc;&euro;&#382;O mie nou&Auml;&fnof; sute opt zeci &Egrave;&trade;i patru&acirc;&euro;&#157;<\/em>)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Tehnologia de&Egrave;&rsaquo;inut&Auml;&fnof; de <em>civiliza&Egrave;&rsaquo;iile str&Auml;&fnof;vechi pierdute<\/em> este divers&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;i foarte interesant. &Atilde;&#381;n acest articol m&Auml;&fnof; voi rezuma doar la a prezenta pe scurt c&Atilde;&cent;teva referin&Egrave;&rsaquo;e la tehnologia de zbor cunoscut&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n vechime.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ceea ce m-a surprins cel mai mult legat de tehnologia cunoscut&Auml;&fnof; de <em>civiliza&Egrave;&rsaquo;iile str&Auml;&fnof;vechi<\/em> au fost aparatele de zbor pe cale le foloseau.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prima informa&Egrave;&rsaquo;ie despre <em>aparate de zbor antice<\/em> am aflat-o &Atilde;&reg;n urm&Auml;&fnof; cu 37 de ani. Era o informa&Egrave;&rsaquo;ie din jurnalele de c&Auml;&fnof;l&Auml;&fnof;torie ale lui <strong>Fernando Cortez <\/strong>(1485-1547), &Atilde;&reg;n care se men&Egrave;&rsaquo;ioneaz&Auml;&fnof; c&Auml;&fnof; spaniolii au g&Auml;&fnof;sit &Atilde;&reg;n Mexic la popula&Egrave;&rsaquo;ia aztec&Auml;&fnof; <em>aparate de zbor<\/em>, &Atilde;&reg;n form&Auml;&fnof; de disc, confec&Egrave;&rsaquo;ionate dintr-un aliaj de aur &Egrave;&trade;i care levitau pe baza vibra&Egrave;&rsaquo;iilor sonore. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pilotul b&Auml;&fnof;tea cu ni&Egrave;&trade;te ciocane &Atilde;&reg;n discul respectiv iar acesta &Atilde;&reg;ncepea s&Auml;&fnof; leviteze. Era controlat prin schimbarea centrului de greutate al pilotului. Spaniolii au considerat c&Auml;&fnof; <em>aparatele de zbor <\/em>sunt controlate de demoni &Egrave;&trade;i le-au distrus, apoi le-au topit &Egrave;&trade;i au extras aurul. Se men&Egrave;&rsaquo;ioneaz&Auml;&fnof; c&Auml;&fnof; acele ma&Egrave;&trade;ini de zbor erau confec&Egrave;&rsaquo;ionate dintr-un aliaj ce con&Egrave;&rsaquo;inea aur &Egrave;&trade;i un metal &acirc;&euro;&#382;alb str&Auml;&fnof;lucitor&acirc;&euro;&#157;. Mul&Egrave;&rsaquo;i ani am c&Auml;&fnof;utat s&Auml;&fnof; identific al doilea metal, dar nu am reu&Egrave;&trade;it. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Principiul de zbor al acestor mici aeronava discoidale se pare c&Auml;&fnof; folosea vibra&Egrave;&rsaquo;iile de o anumit&Auml;&fnof; frecven&Egrave;&rsaquo;&Auml;&fnof;, pentru crearea for&Egrave;&rsaquo;ei portante. Puteau fi &Atilde;&reg;ntr-o gam&Auml;&fnof; divers&Auml;&fnof;, de la infrasunete p&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof; la ultrasunete.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De <em>&acirc;&euro;&#382;care&acirc;&euro;&#157;<\/em> zbor&Auml;&fnof;toare se men&Egrave;&rsaquo;ioneaz&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;i &Atilde;&reg;n <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;Sf. Scriptur&Auml;&fnof;&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;vezi: Biblia.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/sf-scriptura\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>Sf. Scriptur&Auml;&fnof;<\/a>, &Atilde;&reg;n viziunea lui Ezechiel &Egrave;&trade;i &Atilde;&reg;n povestirea despre luarea la cer a Proorocului Ilie &Atilde;&reg;ntr-un car de foc. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">La toate civiliza&Egrave;&rsaquo;iile str&Auml;&fnof;vechi g&Auml;&fnof;sim men&Egrave;&rsaquo;iuni despre zeii care c&Auml;&fnof;l&Auml;&fnof;toreau prin cer cu ma&Egrave;&trade;ini zbor&Auml;&fnof;toare. Dar cele mai uimitoare informa&Egrave;&rsaquo;ii le g&Auml;&fnof;sim &Atilde;&reg;n scrierile hinduse. Unul din textele care aminte&Egrave;&trade;te de <em>aparelele de zbor <\/em>antice denumite vimana este <em>&acirc;&euro;&#382;Ramayana&acirc;&euro;&#157;<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>&acirc;&euro;&#382;Yantra Sarvasva&acirc;&euro;&#157;<\/em>, care se spune c&Auml;&fnof; a fost scris&Auml;&fnof; de &Atilde;&reg;n&Egrave;&rsaquo;eleptul <strong>Maharshi Bhardwaj<\/strong>, are 40 de sec&Egrave;&rsaquo;iuni, din care <em>&acirc;&euro;&#382;Vaimanika Prakarana&acirc;&euro;&#157;<\/em>, sec&Egrave;&rsaquo;iunea despre aeronautic&Auml;&fnof;, are opt capitole, o sut&Auml;&fnof; de teme &Egrave;&trade;i 500 de sutre. &Atilde;&#381;n aceast&Auml;&fnof; sec&Egrave;&rsaquo;iune este descris&Auml;&fnof; <em><strong>vimana<\/strong><\/em>, sau <em>aparatul de zbor<\/em>, ca fiind de trei categorii: <strong>1<\/strong>. cele care c&Auml;&fnof;l&Auml;&fnof;toresc dintr-un loc &Atilde;&reg;n altul;<strong> 2<\/strong>. cele care c&Auml;&fnof;l&Auml;&fnof;toresc dintr-o &Egrave;&rsaquo;ar&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n alta &Egrave;&trade;i <strong>3<\/strong>. cele care c&Auml;&fnof;l&Auml;&fnof;toresc &Atilde;&reg;ntre planete.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>&acirc;&euro;&#382;Samara Sutradhara&acirc;&euro;&#157;<\/em> este un tratat &Egrave;&trade;tiin&Egrave;&rsaquo;ific care explic&Auml;&fnof; fiecare aspect posibil al deplas&Auml;&fnof;rii prin aer &Atilde;&reg;ntr-o <strong><em>vimana<\/em><\/strong>. Exist&Auml;&fnof; 230 de strofe &Atilde;&reg;n care se vorbe&Egrave;&trade;te despre construc&Egrave;&rsaquo;ia, decolarea, navigarea pe distan&Egrave;&rsaquo;e de mii de kilometri, aterizarea normal&Auml;&fnof; sau for&Egrave;&rsaquo;at&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;i alte multe am&Auml;&fnof;nunte ce privesc zborul.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>&acirc;&euro;&#382;Mahabharata&acirc;&euro;&#157;<\/em> descrie <strong><em>vimana<\/em><\/strong> ca pe o &acirc;&euro;&#382;tr&Auml;&fnof;sur&Auml;&fnof; aerian&Auml;&fnof; dotat&Auml;&fnof; cu aripi&acirc;&euro;&#157;. <em>&acirc;&euro;&#382;Ramayana&acirc;&euro;&#157;<\/em> descrie o <strong><em>vimana<\/em><\/strong> ca pe un <em>aparat de zbor<\/em> cu dou&Auml;&fnof; etaje, circular, cu hublouri &Egrave;&trade;i cu o cupol&Auml;&fnof;. Acestea zburau cu viteza v&Atilde;&cent;ntului &Egrave;&trade;i scoteau un &acirc;&euro;&#382;sunet melodios&acirc;&euro;&#157;.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><font color=\"red\">Istoricii &Egrave;&trade;i arheologii conservatori resping pur &Egrave;&trade;i simplu astfel de scrieri, consider&Atilde;&cent;ndu-le elucubra&Egrave;&rsaquo;ii ale unor scriitor cu mult&Auml;&fnof; imagina&Egrave;&rsaquo;ie.<\/font><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&Atilde;&#381;n 1875, <em>&acirc;&euro;&#382;Vaimanika Sastra&acirc;&euro;&#157;<\/em>, un text din sec. IV &Atilde;&reg;.Hr. scris de <strong>Maharshi Bhardwa<\/strong>j, a fost redescoperit &Atilde;&reg;ntr-un templu din India. Cartea, preluat&Auml;&fnof; din texte mai vechi, trata modul &Atilde;&reg;n care func&Egrave;&rsaquo;ionau aceste <strong><em>vimana<\/em><\/strong> antice &Egrave;&trade;i includea informa&Egrave;&rsaquo;ii despre pilotare, m&Auml;&fnof;suri de precau&Egrave;&rsaquo;ie pentru zboruri lungi, protec&Egrave;&rsaquo;ia aeronavelor &Atilde;&reg;mpotriva furtunilor &Egrave;&trade;i a fulgerelor. Aceste <strong><em>vimana<\/em><\/strong> puteau decola pe vertical &Egrave;&trade;i sta la punct fix, sau plana. &Atilde;&#381;n capitolul cinci al c&Auml;&fnof;r&Egrave;&rsaquo;ii, autorul descrie, preluat din texte antice mult mai vechi, modul &Atilde;&reg;n care se construie&Egrave;&trade;te un motor turbionar cu mercur.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceste c&Auml;&fnof;r&Egrave;&rsaquo;i antice con&Egrave;&rsaquo;in multe alte informa&Egrave;&rsaquo;ii tehnice &Egrave;&trade;i de tehnic&Auml;&fnof; militare, sau despre armele cu care erau dotate. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Poate c&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n sec. XIX, istoricii &Egrave;&trade;i arheologii aveau de ce s&Auml;&fnof; le considere pove&Egrave;&trade;ti, de vreme ce asemenea tehnologii nu erau <em>reinventate<\/em> &Atilde;&reg;nc&Auml;&fnof;. Dar acum, la &Atilde;&reg;nceput de sec. XXI putem privi &Egrave;&trade;i analiza aceste informa&Egrave;&rsaquo;ii cu al&Egrave;&rsaquo;i ochi. <em>Aparatele de zbor<\/em> nu mai sunt de domeniul SF, ci au devenit demult o realitate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Consemn&Auml;&fnof;rile istorice ale Indiei sus&Egrave;&rsaquo;in c&Auml;&fnof; civiliza&Egrave;&rsaquo;ia sa exist&Auml;&fnof; practic de zeci de mii de ani. Cu toate acestea p&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n 1920, to&Egrave;&rsaquo;i &acirc;&euro;&#382;speciali&Egrave;&trade;tii&acirc;&euro;&#157; erau de acord c&Auml;&fnof; originile civiliza&Egrave;&rsaquo;iei indiene trebuie plasate la c&Atilde;&cent;teva sute de ani de la expedi&Egrave;&rsaquo;ia lui <strong>Alexandru Macedon<\/strong> pe subcontinent &Atilde;&reg;n 327 &Atilde;&reg;.Hr. Asta se &Atilde;&reg;nt&Atilde;&cent;mpla &Atilde;&reg;ns&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;nainte ca ora&Egrave;&trade;ele Harappa &Egrave;&trade;i Mohenjo-Daro s&Auml;&fnof; fie descoperite &Atilde;&reg;n actualul Pakistan. Apoi au fost descoperite &Egrave;&trade;i alte ora&Egrave;&trade;e. Descoperirea acestora au for&Egrave;&rsaquo;at arheologii s&Auml;&fnof; accepte c&Auml;&fnof; civiliza&Egrave;&rsaquo;ia indian&Auml;&fnof; exist&Auml;&fnof; de mii de ani, a&Egrave;&trade;a cum insistau indienii &Atilde;&reg;n&Egrave;&trade;i&Egrave;&trade;i. Spre surprinderea cercet&Auml;&fnof;torilor de ast&Auml;&fnof;zi, ora&Egrave;&trade;ele demonstreaz&Auml;&fnof; o treapt&Auml;&fnof; de dezvoltare avansat&Auml;&fnof;.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Informa&Egrave;&rsaquo;ii despre <em>&acirc;&euro;&#382;care&acirc;&euro;&#157;<\/em> de zbor g&Auml;&fnof;sim &Egrave;&trade;i &Atilde;&reg;n legendele &Egrave;&trade;i istoriile chineze&Egrave;&trade;ti care vorbesc de popoare legendare ce foloseau asemenea <em>&acirc;&euro;&#382;care zbur&Auml;&fnof;toare&acirc;&euro;&#157;<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dac&Auml;&fnof; nu ar exista descrieri cu lux de am&Auml;&fnof;nunte am putea crede c&Auml;&fnof; aceste istorisiri sunt simple pove&Egrave;&trade;ti imaginare, &Atilde;&reg;ns&Auml;&fnof; ast&Auml;&fnof;zi ne putem da seama c&Auml;&fnof; descrierile sunt exacte. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">At&Atilde;&cent;t cu privire la principiile de zbor, c&Atilde;&cent;t &Egrave;&trade;i la detaliile tehnice de constru&Egrave;&rsaquo;ie. La acestea mai puteam ad&Auml;&fnof;uga descriile despre arme teribile &Egrave;&trade;i efectele produse de acestea, foarte asem&Auml;&fnof;n&Auml;&fnof;toare cu armele laser de ast&Auml;&fnof;zi  sau armele nucleare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><font color=\"blue\">Concluzia pe care o tragem este c&Auml;&fnof; asemenea <em>aparate de zbor<\/em> au existat &Egrave;&trade;i &Atilde;&reg;n trecutul &Atilde;&reg;ndep&Auml;&fnof;rtat al istoriei planetei noastre<\/font>. <br> Istoricii care consider&Auml;&fnof; pe <em>zeii pogor&Atilde;&cent;&Egrave;&rsaquo;i din cer<\/em> drept mituri, evident c&Auml;&fnof; sunt nevoi&Egrave;&rsaquo;i s&Auml;&fnof; considere &Egrave;&trade;i referirile la aparatele lor de zbor ca fiind tot mituri. &Atilde;&#381;ns&Auml;&fnof; pentru noi zeii religiilor politeiste nu sunt mitiri, ci o realitate. <em>Zeii pogor&Atilde;&cent;&Egrave;&rsaquo;i din cer<\/em> sunt demoni, ast&Auml;&fnof;zi numi&Egrave;&rsaquo;i extratere&Egrave;&trade;tri.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De fapt, <font color=\"red\">vom vede &Atilde;&reg;n articolele urm&Auml;&fnof;toare c&Auml;&fnof; extratere&Egrave;&trade;tri sunt identifica&Egrave;&rsaquo;i cu zeii din vechime.<\/font><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&Atilde;&#381;n &Atilde;&reg;ncheiere, <strong>hai s&Auml;&fnof; facem o recapitulare<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Din studiile de istoria religiilor afl&Auml;&fnof;m de legendele, miturile &Egrave;&trade;i tradi&Egrave;&rsaquo;iile popoarelor care vorbesc de zeii pogor&Atilde;&cent;&Egrave;&rsaquo;i din cer. La toate popoarele g&Auml;&fnof;sim asemena informa&Egrave;&rsaquo;ii despre ace&Egrave;&trade;ti zeii. <strong><a rel=\"noreferrer noopener\" aria-label=\"Cartea lui Ehoh (opens in a new tab)\" href=\"https:\/\/www.librarie.net\/p\/220743\/nia=86\" target=\"_blank\">Cartea lui Ehoh<\/a><\/strong> vine cu am&Auml;&fnof;nunte interesante &Egrave;&trade;i ne arat&Auml;&fnof; cine sunt ace&Egrave;&trade;ti <em>&acirc;&euro;&#382;zei pogor&Atilde;&cent;&Egrave;&rsaquo;i din cer&acirc;&euro;&#157;<\/em>. Ei sunt numi&Egrave;&rsaquo;i <em>&acirc;&euro;&#382;veghetori cere&Egrave;&trade;ti&acirc;&euro;&#157;<\/em>, <em>&acirc;&euro;&#382;copiii cerului&acirc;&euro;&#157;<\/em>, cei care aveau misiunea de a veghea p&Auml;&fnof;m&Atilde;&cent;ntul. Dar 200 dintre ei &Egrave;&trade;i-au p&Auml;&fnof;r&Auml;&fnof;sit misiunea &Atilde;&reg;ncredin&Egrave;&rsaquo;at&Auml;&fnof; lor &Egrave;&trade;i s-au cobor&Atilde;&cent;t pe p&Auml;&fnof;m&Atilde;&cent;nt ca s&Auml;&fnof;-&Egrave;&trade;i ia fiecare femeie dintre fiicele oamenilor (Fac. 6, 2). Ace&Egrave;&trade;tia au descoperit femeilor din taine cerului &Egrave;&trade;i i-au &Atilde;&reg;nv&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;at pe oameni, <em>&Egrave;&trade;tiin&Egrave;&rsaquo;ele oculte, vr&Auml;&fnof;jitoria, ghicitoria, astrologia, astronomia, metalurgia, confec&Egrave;&rsaquo;ionarea armelor<\/em> &Egrave;&trade;i <em>a podoabelor, machiajul, folosirea otr&Auml;&fnof;vurilor<\/em> &Egrave;&trade;i multe alte r&Auml;&fnof;ut&Auml;&fnof;&Egrave;&rsaquo;i.<br> &Atilde;&#381;n prezent sunt descoperite vestigii apar&Egrave;&rsaquo;in&Atilde;&cent;nd la vreo 20 de <em>civiliza&Egrave;&rsaquo;ii str&Auml;&fnof;vechi<\/em>, ast&Auml;&fnof;zi pierdute. Ele se afl&Auml;&fnof; at&Atilde;&cent;t pe p&Auml;&fnof;m&Atilde;&cent;nt c&Atilde;&cent;t &Egrave;&trade;i sub ape. De asemenea, s-au descoperit artefacte ale acestor civiliza&Egrave;&rsaquo;ii care ne fac s&Auml;&fnof; credem c&Auml;&fnof; acestea de&Egrave;&rsaquo;ineau <em>tehnologii avansate<\/em> de prelucrare a pietrei, de transpost a blocurilor masive de sute &Egrave;&trade;i chiar mii de tone, tehnologii de prelucrare a metalelor &Egrave;&trade;i cuno&Egrave;&trade;tin&Egrave;&rsaquo;e avansate de <em>geodezie, astronomie<\/em> &Egrave;&trade;i <em>medicin&Auml;&fnof;<\/em>.<br> La toate acestea putem ad&Auml;&fnof;uga scrierile sanstrite care au ajuns p&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof; la noi &Egrave;&trade;i care relateaz&Auml;&fnof; despre existen&Egrave;&rsaquo;a &Atilde;&reg;n urm&Auml;&fnof; cu zeci de mii de ani a uno<em>r civiliza&Egrave;&rsaquo;ii str&Auml;&fnof;vec<\/em>hi, ce de&Egrave;&rsaquo;ineau <em>aparete de zbor<\/em> de diferite tipuri, precum &Egrave;&trade;i arme teribile asem&Auml;&fnof;n&Auml;&fnof;toare prin efectele produse cu armele laser &Egrave;&trade;i nucleare din zilele noastre.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em><font color=\"blue\">Cine &Atilde;&reg;n&Egrave;&rsaquo;elege trecutul, &Atilde;&reg;n&Egrave;&rsaquo;elege &Egrave;&trade;i viitorul<\/font><\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Bibliografie<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>Cartea lui Enoh<\/em>, edi&Egrave;&rsaquo;ia a cincea, editura Herald, Bucure&Egrave;&trade;ti, 2016.<br>CHILDRESS, David Hatchers, <em>Tehnologia zeilor. Fascinanta cunoa&Egrave;&trade;tere a anticilor<\/em>, Editura Vidia, Bucure&Egrave;&trade;ti, 2012.<br>DIKSHITAR, Ramachandra, <em>War in Ancient India<\/em>, Macmillan&amp;Co, Madras, Bombay, Calcutta, London, 1944.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Tehnologia anticilor &acirc;&euro;&#382;Cine controleaz&Auml;&fnof; prezentul, controleaz&Auml;&fnof; trecutul. Iar cine controleaz&Auml;&fnof; trecutul, controleaz&Auml;&fnof; viitorul.&acirc;&euro;&#157; (George Orwell, &acirc;&euro;&#382;O mie nou&Auml;&fnof; sute opt zeci &Egrave;&trade;i patru&acirc;&euro;&#157;) Tehnologia de&Egrave;&rsaquo;inut&Auml;&fnof; de civiliza&Egrave;&rsaquo;iile str&Auml;&fnof;vechi pierdute este divers&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;i foarte interesant. &Atilde;&#381;n acest articol m&Auml;&fnof; voi rezuma &hellip; <a href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2019\/05\/20\/civilizatii-stravechi-pierdute-un-punct-de-vedere-ortodox-xvi\/\">Continu&#259; s&#259; cite&#537;ti <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[311],"tags":[388,387,332,389,325,390],"class_list":["post-1195","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-aparate-de-zbor-antice","tag-artefacte-antice","tag-civilizatii-stravechi","tag-fernando-cortez","tag-istorie","tag-vimana"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1195","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1195"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1195\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1198,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1195\/revisions\/1198"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1195"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1195"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1195"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}