{"id":290,"date":"2015-06-20T07:58:32","date_gmt":"2015-06-20T05:58:32","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=290"},"modified":"2015-06-20T07:58:32","modified_gmt":"2015-06-20T05:58:32","slug":"dumnezeu-si-matematica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2015\/06\/20\/dumnezeu-si-matematica\/","title":{"rendered":"Dumnezeu \u00c8\u2122i matematica"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Nu demult am prezentat unor colegi preoti cartea „Codul Bibliei<\/a>. Semnătura lui Dumnezeu<\/em><\/strong>”. Unul dintre ei când a văzut tabelele din carte a exclamat: „A, kabala…”<\/em>. I-am răspuns că nu este despre kabala, ci despre cu totul altceva. Subiectul cărÈ›ii este despre designul matematic conÈ›inut de textul Scripturii. Un alt coleg È™i-a exprimat părerea că Dumnezeu nu se ocupă cu calcule matematice. Am încercat să-l liniÈ™tesc precizând că întreaga creaÈ›ie este matematică, că frumuseÈ›ea, aÈ™a cum o percepem noi, este matematică, că Dumnezeu nu se raportează la matematică aÈ™a cum ne raportăm noi.<\/p>\n

Mă surprinde faptul că mulÈ›i colegi preoÈ›i, înainte de a citi cartea, își dau cu părerea despre subiecte pe care nici nu le stăpânesc prea bine. Mă uimeÈ™te felul dihotomic în care ei gândesc. Și nu numai ei, ci majoritatea oamenilor. Cartea nu face decât să scoată în evidență acest mod de gândire cartezian, care împarte lumea în două: materie – spirit, trup – suflet, È™tiință – religie.<\/p>\n

Așa îmi explic de ce mulți oameni nu văd legătura dintre Dumnezeu și matematică și nu pot înțelege cum textul biblic poate conține un design matematic. Li se pare mai firesc să creadă că teologia nu are de a face cu matematica sau cu științele exacte. Li se pare suficient să creadă că textul biblic este revelat și că orice legătură a sa cu matematica nu este relevantă, ba chiar îi deranjează, considerând că o astfel de legătură le-ar putea zdruncina credința. Mă întreb de ce?
\nAlții ca să scape mai ușor confundă aceată legătură a textului biblic cu matematica ca fiind kabala, dar fără să știe ce este kabala și cu ce se ocupă.<\/p>\n

Ceea ce cercetătorii au numit „codul Torei”<\/em> sau „codul Bibliei”<\/em>, iar eu „semnătura lui Dumnezeu”<\/em> se referă la o parte din designul matematic descoperit în textul Scripturii. Acest design există, poate fi observat și studiat. Prezența sa în text este incontestabilă. Ceea ce fascinează este complexitatea sa. Concluzia celor care s-au aplecat să studieze și să observe această frumusețe matematică conținută de textul biblic este aceea că omul nu poate crea nici astăzi un text la fel de complex, din punct de vedere matematic, ca textul biblic.<\/p>\n

Textul biblic, pe care critica biblică și lumea academică laică îl consideră o colecție de mituri și legende, amestecate cu unele date istorice, atunci când este privit sub aspect matematic relevă faptul uimitor că nu este vorba de un text oarecare, scris la întâmplare, ci avem de a face cu un text unitar care poată amprenta matematică a autorului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu demult am prezentat unor colegi preoti cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”. Unul dintre ei când a văzut tabelele din carte a exclamat: „A, kabala…”. I-am răspuns că nu este despre kabala, ci despre cu totul altceva. Subiectul cărÈ›ii … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7],"tags":[89,66,67,47],"class_list":["post-290","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","tag-codul-bibliei","tag-codul-torei","tag-matematica","tag-semnatura-lui-dumnezeu"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/290","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=290"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/290\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":291,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/290\/revisions\/291"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=290"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=290"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=290"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}