{"id":335,"date":"2015-09-05T19:46:06","date_gmt":"2015-09-05T17:46:06","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=335"},"modified":"2015-09-05T19:47:14","modified_gmt":"2015-09-05T17:47:14","slug":"care-este-importanta-codurilor-bibliei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2015\/09\/05\/care-este-importanta-codurilor-bibliei\/","title":{"rendered":"Care este importan\u00c8\u203aa codurilor Bibliei?"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Te-ai gândit vreodată la însemnătatea acestor coduri? Care este semnificația lor pentru noi? Ce aduc nou față de ceea ce știam până acum?
\nBiblia<\/a><\/strong> este cea mai citită carte din toate timpurile<\/em> și a fost tipărită în sute de milioane de exemplare, iar acum o găsim tradusă în multe limbi în format digital. Putem spune că Biblia<\/a> este accesibilă oricui și oriunde s-ar afla. Cuvântul lui Dumnezeu a fost făcut cunoscut la toate neamurile!<\/p>\n

Felul cum a fost creată Biblia<\/a> reprezintă una dintre cele mai mari taine din toate timpurile. Ea conÈ›ine 66 de cărÈ›i<\/strong> scrise de 44 de persoane<\/strong>, folosind 3 limbi<\/strong> – ebraica, aramaica È™i greaca -, în decursul a 1600 de ani<\/strong>. Și cu toate acestea Biblia<\/a> transmite cu o voce unitară revelaÈ›ia lui Dumnezeu despre planul de mântuire a omenirii din robia păcatului.<\/p>\n

Criticii negativiști și raționaliști critică tot ce se poate critica. Ei resping autenticitatea ei, și mai ales faptul că a fost scrisă sub inspirație divină. Argumentul cel mai puternic care rezistă în fața tuturor criticilor este dat de existența codurilor din Biblie<\/strong><\/em>. Acest cod, cu un design matematic extrem de complex, reprezintă semnătura lui Dumnezeu, sau dacă vreți un „watermark”<\/em> înclus în text care să ne arate cine este autorul Bibliei.<\/p>\n

Când sonda spațială Viking a fost trimisă în spațiu pe ea a fost inscripționat un mesaj din partea omenirii. În ce limbă credeți că a fost scris? În engleză, sau ebraică, sau greacă, sau chineză, sau sanscrită. Nu. Nu este un mesaj text, ci unul matematic. Mesajul a fost scris în limbaj matematic.<\/p>\n

Codul Bibliei<\/a> este un mesaj din partea autorului<\/em>, și ne arată, în primul rând, că autorul textului nu este o inteligență umană, ci una supra-omenească. Această constatare se bazează pe complexitatea matematică a codului, nu pe un mesaj anume. În această situație, Biblia<\/a> nu este creația unor oameni, indiferent care ar fi ei, și când ar fi trăit, ci este creația celul care se declară în text a fi, adică Dumnezeu.<\/p>\n

În timp ce unii neagă autenticitatea și valoarea Bibliei, socotind-o o creație omenească, alții o consideră a fi o creație extraterestră. Și toate acestea doar pentru că aceștia nu vor să primească mesajul ei exact așa cum a fost dat.<\/p>\n

Când studiezi aceste coduri rămâi de-a dreptul uimit de fumusețea lor și de informațiile pe care de descoperi. Este greu de prins în câteva cuvinte frumusețea uimitoare a acestor coduri. Și să nu uităm, codurile despre care vorbim privesc doar o parte din ele, și anume secvențele de litere echidistante<\/em>. Însă există și alte moduri de citire a codurilor, unele cunoscute altele nu.<\/p>\n

În încheiere aș vrea să rețineți un lucru. Mesajul lui Dumnezeu pentru omenire este cuprins în textul obișnuit, care prezintă istoria mântuirii neamului omenesc, din care o parte reprezintă și istoria poporului ales. Biblia<\/a> nu este un text de ficțiune<\/strong>, sau un simplu suport pentru coduri. Dacă în textul obișnuit putem descoperi istoria omenirii pe scurt, codurile, conform tradiției rabinice, conțin istoria omenirii în toate amănuntele, de la începutul creației până la sfârșitul lumii. Cum este posibil acest lucru depășește puterea noastră de indelegere.<\/p>\n

Codurile descoperite sunt doar lucăriri de lumină despre ceea ce conține textul Biblic.<\/p>\n

Să nu ne așteptăm ca vreodată lumea academică, în unanimitate, să accepte existența și valoarea acestor coduri. Așa ceva nu se poate pentru că ar anula paradigma actuală pe care se bazează întreaga lume academică, și anume aceea că Dumnezeu nu există. Chiar dacă în mod particular și sporadic unii matematicieni, statisticieni, teologi, rabini, informaticieni, fizicieni și alții din ale domenii acceptă existența codurilor, totuși lumea academică li se opune și-i discreditează pe toate căile.<\/p>\n

Nu știu dacă rabinii cred în codurile Bibliei, dar știu că foarte puțini teologi cred în existența și valoarea lor. Acest fapt se întâmplă în primul rând din ignoranță, iar în al doilea rând de frică să nu fie criticați de lumea academică. Însă principalul motiv este lipsa cunoștințelor de matematică și statistică. Dacă nu te interesează matematica și statistica nu are cum să te atragă studierea unui design matematic existent în textul biblic.<\/p>\n

Vă recomand să citiți cartea mea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”<\/em><\/strong>. În ea veți afla multe informații interesante și utile.<\/p>\n

Mâine voi continua cu descrierea codurilor din cartea Facerea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Te-ai gândit vreodată la însemnătatea acestor coduri? Care este semnificaÈ›ia lor pentru noi? Ce aduc nou față de ceea ce È™tiam până acum? Biblia<\/a> este cea mai citită carte din toate timpurile È™i a fost tipărită în sute de milioane … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[3,7],"tags":[83,10,89,27,47,25,82],"class_list":["post-335","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-codul-bibliei","tag-autorul-bibliei","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-els","tag-semnatura-lui-dumnezeu","tag-studiu-biblic","tag-viking"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/335","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=335"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/335\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":336,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/335\/revisions\/336"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=335"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=335"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=335"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}