{"id":343,"date":"2015-09-12T10:41:38","date_gmt":"2015-09-12T08:41:38","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=343"},"modified":"2015-09-12T14:10:53","modified_gmt":"2015-09-12T12:10:53","slug":"care-este-povestea-codurilor-bibliei-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2015\/09\/12\/care-este-povestea-codurilor-bibliei-i\/","title":{"rendered":"Care este povestea codurilor Bibliei? (I)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Mi-aș fi dorit să am un feedback mai puternic la cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”<\/em><\/strong>.
\nPrintre întrebările și nedumeririle pe care le-am primit de la cititori se numări și aceasta: „Dacă codul Bibliei<\/a> se regăsește doar în originalul ebraic, ce putem spune despre traduceri?”<\/em> sau „Traducerile conțin codul Bibliei<\/a>?”<\/em>. Alte întrebări sună cam așa: „Dacă codul Bibliei<\/a> dovedește că textul biblic original este inspirat, ce putem spune despre traduceri? Mai sunt ele inspirate?”<\/em>.
\nÎn urmă cu câteva zile un cititor m-a întrebat dacă textul biblic în limba română conține codul Bibliei<\/a>, și de ce sunt atâtea versiuni ale textului de la o ediție la alta?<\/p>\n

Întrebarea este justificată. Am observat că mulți teologi și-au pus asemenea întrebări și nu au putut răspunde satisfăcător la ele. Teologii ortodocși refuză inspirația verbală<\/a> copiindu-se unii pe alții, fără să stea un pic să analizeze problema, fără să-și bată capul cu cercetarea. În domeniul studiilor biblice suntem în urmă cu o sută de ani.<\/p>\n

Așa cum arată și titlul cărții pe care am scris-o, codul Bibliei<\/a> poate fi considerat ca fiind semnătura lui Dumnezeu în textul biblic<\/em>. Cu alte cuvinte, Dumnezeu a inspirat pe autorii sfinți ce și cum să scrie textul cărților biblice care formează canonul Vechiului Testament. Aceasta este concluzia la care am ajuns.<\/p>\n

Există fel de fel de teorii privind originea textului biblic, de la cele ale criticilor negativiști care consideră textul de origine pur omenească, până la cele ale teologilor care consideră textul de origine divină. Fiecare grup vine cu propriile argumente care să le susțină teoria. În aceste condiții ne întrebăm, cine are dreptate?<\/em> Fiecare cititor își alege răspunsul în funcție de credința pe care o are. Cei care cred în Dumnezeu vor alege să creadă că textul biblic este de origine divină, pe când cei care nu cred în Dumnezeu vor prefera să creadă că textul biblic este de origine pur omenească.<\/p>\n

Subiectul codurilor din Biblie nu este nou. Nou este doar pentru publicul larg neinițiat în tainele teologiei biblice și ale tradiției ebraice. Nouă este abordarea statistică și matematică a textului.<\/p>\n

Atunci când supunem textul biblic unei analize matematice și statistice descoperim în el existența unui design matematic extrem de complex<\/em>. De vreme ce acest design matematic există, ne întrebăm, cine este autorul acestui design? De ce a fost așezat în textul biblic? Îl regăsim doar într-o parte a Vechiului Testament sau este răspândit în întreg textul biblic? Răspunsul la aceste întrebări este deosebit de important.<\/p>\n

Lăsând la o parte aspectele teologice, când analizezi designul matematic și constați complexitatea lui, te întrebi: cine este autorul?<\/em> Nici o inteligență umană nu ar fi putut ascunde un design atât de complex într-un text care pretinde că descrie istoria unui popor. Criticii negativiști au negat chiar și veridicitatea relatărilor biblice, considerându-le mai mult ficțiuni sau parabole.<\/p>\n

Avem un text biblic vechi de mii de ani, credințe diferite, păreri de tot felul, presupuneri diverse și un design matematic extrem de complex. Este textul biblic un suport pentru un cod ascuns? Cu alte cuvinte, textul biblic este o criptogramă, sau mai degrabă o steganogramă. Cum alegem? Și ce alegem?<\/p>\n

Cercetările arheologice a scos la lumină, în ultimul secol, tot mai multe dovezi care să confirme istoria biblică. Asta ne face să considerăm că istoria biblică nu este doar o ficțiune. În acest caz, textul biblic reprezintă și relatarea istorică a unor eveniente pretrecute în trecutul poporului israelit. Spunem că reprezintă și relatarea istorică a unor evenimente trecute întrucât textul conține și informații profetice, cu referire la evenimente viitoare.<\/p>\n

Complexitatea designului matematic exclude originea umană a textului biblic<\/em>. Ce reprezintă aceste design complex pentru noi? Putem considera acest design matematic ca fiind semnătura autorului, pentru noi cei ce credem, semnătura lui Dumnezeu.<\/p>\n

Și revenind la aspectele teologice, Dumnezeu nu numai că a inspirat pe scriitorii sfinți ce să scrie, ci chiar a semnat textul așternut în scris, folosind un marcaj, care în termeni științifici poartă numele de steganografie<\/a><\/em>. Nu vorbim de o semnătură olografă, ci mai degrabă de un mod de semnare asemănător semnăturii electronice.<\/p>\n

Secvențele de litere echidistante<\/em> (ELS<\/a>) sunt un concept ușor de înțeles. La început poate părea sofisticat și greu de înțeles. Când așezăm textul într-o matrice<\/a>, așa cum este un rebus, cu literele unele sub altele, pe orizontală citim textul biblic obișnuit, iar pe verticală secvențe de litere echidistante. Acum cred că este mai ușor de înțeles conceptul de „secvențe de litere echidistante”.<\/p>\n

În textul biblic există sute de mii, poate milioane de coduri ELS<\/a>. Nimeni nu le-a numărat pe toate. Aranjarea lor este atât de complexă încât citirea lor presupune ca fiecare literă din textul biblic să aibă o poziție fixă și precisă. Agăugarea sau scoaterea unei litere din text duce la anularea multora dintre aceste coduri. Dacă mergem cu raționamentul mai departe ajungem la concluzia că textul biblic și-a păstrat forma originală. În caz contrar codurile ar fi dispărut. Alterarea textului prin copieri succesive ar fi anulat designul matematic pe care îl observăm astăzi în text.<\/p>\n

Faptul că în textul ebraic actual observăm designul matematic presupune:
\n1. textul s-a păstrat nealterat până astăzi și
\n2. textul a fost inspirat la nivel de literă.<\/p>\n

Aceste concluzii par incredibile pentru majoritatea teologilor, și cu atât mai mult pentru critici. Ca să accepte aceste concluzii ar trebui să renunțe la paradigma actuală, cea a raționalismului reducționist.<\/p>\n

(va urma)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mi-aÈ™ fi dorit să am un feedback mai puternic la cartea „Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu”. Printre întrebările È™i nedumeririle pe care le-am primit de la cititori se numări È™i aceasta: „Dacă codul Bibliei<\/a> se regăseÈ™te doar în originalul ebraic, … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[3,7],"tags":[89,77,27,22,25,93],"class_list":["post-343","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-codul-bibliei","tag-codul-bibliei","tag-design-matematic","tag-els","tag-steganografie","tag-studiu-biblic","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/343","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=343"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/343\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":346,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/343\/revisions\/346"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=343"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=343"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=343"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}