{"id":3457,"date":"2024-02-03T06:00:20","date_gmt":"2024-02-03T04:00:20","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3457"},"modified":"2024-02-02T21:27:11","modified_gmt":"2024-02-02T19:27:11","slug":"codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-iii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/02\/03\/codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-iii\/","title":{"rendered":"Codul Bibliei. Semn\u00c4\u0192tura lui Dumnezeu III"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Autoritatea Bibliei<\/h3>\n

Moise și profeții Vechiului Testament au afirmat de multe ori că au scris sub directa inspirație a Duhului Sfânt. Găsim astfel expresii precum „Așa grăiește Domnul…”<\/em> (Isaia 7, 7; Amos 2, 1; Avdie 1, 1; Agheu 1, 2; Zaharia 1, 3), „Fost‑a cuvântul Domnului către mine”<\/em> (Ieremia 2, 1), „Fost‑a către mine cuvântul Domnului”<\/em> (Iezechiel 6, 1), „Şi a zis Domnul către mine”<\/em> (Osea 3, 1), „Cuvântul Domnului care a fost către…”<\/em> (Miheia 1, 1; Ioil 1, 1; Sofonie 1, 1), care confirmă autoritatea dumnezeiască a acestor declarații inspirate.<\/p>\n

În Pentateuh<\/a> citim în mai multe locuri că însuși Dumnezeu a dat poruncă lui Moise să scrie anumite evenimente din istoria poporului ales. Profeții de mai târziu au primit darul inspirației în propovăduire, iar unii dintre ei au primit și porunca specială de a scrie profețiile lor. Profeții aveau conștiința că ceea ce scriau era cuvântul lui Dumnezeu<\/span>, după cum rezultă din mai multe locuri. Dacă Scriptura este cuvântul lui Dumnezeu, e cu neputință să se afle în ea greșeală, pentru că Dumnezeu nu poate să Se înșele sau să Se lase înșelat.<\/p>\n

Şi Noul Testament<\/a> ne învață că atât Vechiul, cât și Noul Testament<\/a> sunt inspirate de Dumnezeu. Şi ne amintim de afirmația Sf. Ap. Pavel către Timotei (II Timotei 3, 16). Același lucru găsim și în Apocalipsa, care confirmă inspirația Bibliei și condamnă pe oricine ar încerca să schimbe ceva din cuvintele Scripturii. „Iar dacă va scoate cineva din cuvintele cărții acestei proorocii, Dumnezeu va scoate partea lui din pomul vieții și din cetatea sfântă și de la cele scrise în cartea aceasta”<\/em> (Apocalipsa 22, 19).<\/p>\n

Unitatea remarcabilă a Bibliei<\/h3>\n

Felul cum a fost creată Biblia<\/a> reprezintă una dintre cele mai mari taine din toate timpurile. Biblia<\/a> conÈ›ine È™aizeci È™i È™ase de cărÈ›i scrise de patruzeci È™i patru de oameni, folosind trei limbi – ebraica, aramaica È™i greaca -, în decursul a o mie È™ase sute de ani<\/span>.<\/p>\n

Nicio carte din lume nu a mai fost scrisă de‑a lungul unei asemenea perioade de timp. În urmă cu trei mii cinci sute de ani, Moise a scris primele cinci cărți, începând cu Facerea, în care descrie crearea întregului univers și a omului. Apoi, de‑a lungul timpului, au fost scrise celelalte cărți de diverse persoane inspirate de Dumnezeu.<\/p>\n

După întoarcerea din robia babiloniană care a durat șaptezeci de ani, un mare om al lui Dumnezeu, Ezdra[1]<\/strong>, i‑a îndemnat pe evrei la unitate și la refacerea națiunii. Tot el a fost inspirat de Dumnezeu să adune toate cărțile inspirate într‑o colecție, sub numele Scripturi. Spre sfârșitul secolului I d.Hr., la această colecție au fost adăugate scrierile Noului Testament. Biblia<\/a> a fost scrisă de oameni cu diverse pregătiri, incluzând regi, generali, păstori, profeți, vameși și pescari. În pofida acestor diferențe dintre cei care au așternut în scris mesajul biblic de‑a lungul a o mie șase sute de ani, Scriptura transmite cu o voce unitară revelația lui Dumnezeu despre planul de răscumpărare a omenirii din robia păcatului. Autorul întregii Sfinte Scripturi este Dumnezeu<\/span>.<\/p>\n

În concluzie, supraviețuirea Bibliei în fața celor mai mari persecuții și a încercărilor de distrugere de‑a lungul vremii este inexplicabilă fără purtarea de grijă a lui Dumnezeu de a păstra această carte nealterată. Felul în care Biblia<\/a> a schimbat viețile a milioane de cititori este fără precedent în istorie.<\/p>\n

Lucrarea de față va oferi cititorului răspunsul la câteva întrebări esențiale. Veți afla mai multe lucruri despre inspirația Sfintei Scripturi și despre cum Dumnezeu a purtat de grijă de mesajul Său revelat și așternut în scris. Apoi, în capitolul 2<\/strong>, veți afla informații despre manuscrisele Bibliei, câte s‑au păstrat și cât de vechi sunt. Capitolul 3<\/strong> descrie istoria incredibilă a Bibliei. Veți afla informații despre cum s‑a format colecția cărților Scripturii, ce sunt targumele și parafrazele la cărțile Vechiului Testament și cum a fost tradus Vechiul Testament din ebraică în limba greacă.<\/p>\n

În capitolul 4<\/strong> veți afla despre personalitățile implicate în cercetarea codurilor Bibliei și despre evoluția acestei cercetări. Vor fi amintite o serie de cărți ce au adus codul în atenția lumii, apoi vom vedea ce sunt codurile și de ce a pus Dumnezeu aceste coduri ascunse în Biblie. Capitolul 5<\/strong> descrie codurile descoperite de diverși cercetători și despre fenomenul grupării cuvintelor codificate.<\/p>\n

Capitolul 6<\/strong> prezintă mai multe serii de coduri despre Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mesia cel prezis de proorocii Vechiului Testament. Este cel mai interesant și fascinant capitol prin informația pe care o oferă. Fiecare cuvânt codificat este descris în amănunt pentru a ușura munca celor care doresc să verifice personal aceste coduri pe textul ebraic al Vechiului Testament. Capitolul 7<\/strong> prezintă munca de cercetare statistică asupra fenomenului codurilor Bibliei, dusă mai departe de matematicianul Edwin Sherman<\/strong> și echipa sa. Acesta scoate în evidență grupurile de coduri care s‑au dovedit a fi cele mai improbabile și demonstrează că autorul Bibliei nu poate fi decât Dumnezeu.<\/p>\n

Ideea de explorare computerizată a Bibliei s‑a născut la Institutulde Tehnologie Tehnion din Israel. Pornind de la presupunerea că Tora<\/a> este un cifru imens, aceasta a fost introdusă, caracter cu caracter, într‑o bază de date. Apoi au fost create metode speciale de scanare a textului, capabile să caute în text secvențe de caractere, cum ar fi cuvinte‑cheie, nume sau concepte ascunse în secvențe de litere echidistante.<\/p>\n

În ultimii 25 de ani, cu ajutorul computerului, căutările automate pentru găsirea secvențelor de litere echidistante au devenit posibile. Mai recent, aceste căutări au fost extinse și supuse unei analize statistice pentru a putea diferenția între secvențele de litere echidistante cu apariții întâmplătoare și cele ale căror apariții nu pot fi explicate prin întâmplare.<\/p>\n

Există o controversă aprigă cu privire la aceste coduri. Existența codurilor în Biblie, care relevă informații despre evenimente petrecute la mii de ani după scrierea Torei, dată pe muntele Sinai, nu corespunde cu punctul de vedere lumesc conform căruia Tora<\/a> ar fi o colecție de texte pur omenești. Dar dacă nu a scris‑o vreun om, atunci fie că a fost scrisă de niște călători în timp (pentru cei care sunt orientați către știința de ficțiune), fie de Dumnezeu (pentru cei orientați spre religie).<\/p>\n

Unul dintre cele mai importante elemente din această controversă este claritatea. Trebuie să ne lămurim ce sunt și ce nu sunt aceste coduri ale Bibliei. Şi trebuie să distingem între presupunerile apărute din credințele noastre religioase și cele apărute în urma analizei statistice a textului, pentru că dezbaterea nu este una religioasă, ci una ce aparține domeniului statistic.<\/p>\n

Mulți s‑au întrebat dacă ne este permis să arătăm adevărul din Biblie sau să încercăm să dovedim adevărul ei folosind diferite căi, cum ar fi cuvintele care apar în Biblie citite ca secvențe de litere echidistante<\/em> (ELS<\/a>). La această întrebare am găsit un răspuns care mi‑a plăcut. El a fost dat de Rabinul Shlamo Fisher<\/strong>, care spunea că…<\/p>\n

…am fost surprins și uimit de o așa întrebare prostească. Nu trebuie să stai pe gânduri. Este simplu. Este o mare binecuvântare să faci asta. În fiecare generație înțelepții din Israel, care erau experți în a răspunde ateilor, au folosit metode potrivite generației lor pentru a dovedi adevărul Torei [2]<\/strong>.<\/p><\/blockquote>\n

Invităm cititorul să se alăture acestei călătorii în necunoscut. Pe parcursul aventurii noastre vom pătrunde dincolo de stratul exterior, de suprafață, al textului și le vom cerceta pe cele ascunse, din interior, ale Torei.<\/p>\n

Sf. Scriptură<\/a> este Cuvântul lui Dumnezeu așternut în scris.<\/span>
\nSf. Scriptură<\/a> este Cuvânt viu dătător de viață.<\/span><\/p>\n

Note<\/strong><\/p>\n

[1]<\/strong> Ezdra ( עזרא ). Am folosit pentru acest nume ortografia din Biblia<\/a> ortodoxă.
\n[2]<\/strong> Robert M. Haralick, Matityahu Glazerson, The Torah<\/a> Codes and Israel Today<\/em>, Jerusalem, 1996, p. XIII.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Autoritatea Bibliei Moise È™i profeÈ›ii Vechiului Testament au afirmat de multe ori că au scris sub directa inspiraÈ›ie a Duhului Sfânt. Găsim astfel expresii precum „AÈ™a grăieÈ™te Domnul…” (Isaia 7, 7; Amos 2, 1; Avdie 1, 1; Agheu 1, 2; … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,260,9,15],"tags":[1103,89,47],"class_list":["post-3457","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-tora","category-vechiul-testament","tag-autoritatea-bibliei","tag-codul-bibliei","tag-semnatura-lui-dumnezeu"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3457","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3457"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3457\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3486,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3457\/revisions\/3486"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3457"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3457"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3457"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}