{"id":3498,"date":"2024-02-08T06:00:24","date_gmt":"2024-02-08T04:00:24","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3498"},"modified":"2024-02-04T21:25:10","modified_gmt":"2024-02-04T19:25:10","slug":"codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-viii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/02\/08\/codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-viii\/","title":{"rendered":"Codul Bibliei. Semn\u00c4\u0192tura lui Dumnezeu VIII"},"content":{"rendered":"<div style=\"text-align:left\" class=\"yasr-auto-insert-visitor\"><\/div><h3 style=\"text-align: center;\">Eviden&Egrave;&rsaquo;e extraordinare despre Iisus<br>\n&Atilde;&reg;n manuscrisele de la Marea Moart&Auml;&fnof;<\/h3>\n<p>S&Auml;&fnof; spunem c&Atilde;&cent;teva cuvinte &Egrave;&trade;i despre manuscrisele de la Marea Moart&Auml;&fnof;.<\/p>\n<p>Dac&Auml;&fnof; cineva ar fi &Atilde;&reg;ntrebat, &Atilde;&reg;nainte de anul 1947, un teolog sau un cleric cum poate dovedi c&Auml;&fnof; textul ebraic al Scripturii a fost copiat f&Auml;&fnof;r&Auml;&fnof; erori de&acirc;&euro;&lsquo;a lungul a dou&Auml;&fnof; mii de ani, nu prea ar fi avut ce r&Auml;&fnof;spunde sau ar fi avut probleme cu demonstrarea acestui fapt. Cele mai vechi manuscrise ale Vechiului Testament, folosite de traduc&Auml;&fnof;torii edi&Egrave;&rsaquo;iei King James, au fost datate ca fiind de prin anul 1100. Evident c&Auml;&fnof; au fost copiate de nenum&Auml;&fnof;rate ori. A&Egrave;&trade;adar cum putem fi siguri c&Auml;&fnof; textul din anul 1100 era identic cu textul original?<\/p>\n<p>&Atilde;&#381;n 1947, a avut loc o descoperire extraordinar&Auml;&fnof;, la <a href=\"https:\/\/www.bibliotecapleyades.net\/scrolls_deadsea\/inventory\/deadsea.htm\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Qumran<\/a>, l&Atilde;&cent;ng&Auml;&fnof; Marea Moart&Auml;&fnof;, unde un beduin a g&Auml;&fnof;sit o pe&Egrave;&trade;ter&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n care s&acirc;&euro;&lsquo;au descoperit sute de manuscrise pre&Egrave;&rsaquo;ioase, dat&Atilde;&cent;nd dinainte de anul 68 d.Hr., c&Atilde;&cent;nd romanii au distrus comunitatea de la <a href=\"https:\/\/www.bibliotecapleyades.net\/scrolls_deadsea\/inventory\/deadsea.htm\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Qumran<\/a>. Vechimea lor merge p&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n secolul al II&acirc;&euro;&lsquo;lea &Atilde;&reg;.Hr. &Atilde;&#381;n urm&Auml;&fnof;torii ani s&acirc;&euro;&lsquo;au f&Auml;&fnof;cut noi descoperiri.<\/p>\n<p>C&Atilde;&cent;nd cercet&Auml;&fnof;torii au examinat sulurile din acele pe&Egrave;&trade;teri au constatat c&Auml;&fnof; au dat peste o bibliotec&Auml;&fnof; ce con&Egrave;&rsaquo;inea sute de manuscrise cu texte biblice &Egrave;&trade;i laice, care datau dinaintea distrugerii celui de&acirc;&euro;&lsquo;al doilea templu &Egrave;&trade;i &Atilde;&reg;nainte de moartea lui Iisus. Cea mai incredibil&Auml;&fnof; descoperire a fost f&Auml;&fnof;cut&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n pe&Egrave;&trade;tera patru de la <a href=\"https:\/\/www.bibliotecapleyades.net\/scrolls_deadsea\/inventory\/deadsea.htm\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Qumran<\/a>, unde s&acirc;&euro;&lsquo;a g&Auml;&fnof;sit o imens&Auml;&fnof; bibliotec&Auml;&fnof; cu manuscrise biblice, care con&Egrave;&rsaquo;inea c&Auml;&fnof;r&Egrave;&rsaquo;ile Vechiului Testament, cu excep&Egrave;&rsaquo;ia c&Auml;&fnof;r&Egrave;&rsaquo;ii Esterei.<\/p>\n<p>&Atilde;&#381;nainte de aceast&Auml;&fnof; descoperire, cele mai vechi copii ale textelor biblice din Vechiul Testament erau din timpul masore&Egrave;&rsaquo;ilor, &Atilde;&reg;n jurul secolului al IX&acirc;&euro;&lsquo;lea d.Hr., deoarece c&Auml;&fnof;rturarii evrei luau m&Auml;&fnof;suri speciale la copierea textelor, numerotarea &Egrave;&trade;i distrugerea originalelor uzate. Vechimea sulurilor de la Marea Moart&Auml;&fnof; merge p&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n sec. al II&acirc;&euro;&lsquo;lea &Atilde;&reg;.Hr., ceea ce le face importante &Atilde;&reg;n studiul arheologiei biblice. Acest lucru este deosebit de important pentru cre&Egrave;&trade;tini, deoarece dateaz&Auml;&fnof; sute de profe&Egrave;&rsaquo;ii despre Iisus, ce se g&Auml;&fnof;sesc &Atilde;&reg;n Vechiul Testament, cu cel pu&Egrave;&rsaquo;in dou&Auml;&fnof; secole &Atilde;&reg;nainte ca evenimentele descrise s&Auml;&fnof; se petreac&Auml;&fnof;.<\/p>\n<p><span style=\"color: #ff0000;\">Cercet&Auml;&fnof;torii au constatat c&Auml;&fnof; manuscrisele folosite de traduc&Auml;&fnof;torii edi&Egrave;&rsaquo;iei King James erau practic identice cu manuscrisele descoperite la Marea Moart&Auml;&fnof;<\/span>. &Atilde;&#381;n afar&Auml;&fnof; de un num&Auml;&fnof;r mic de varia&Egrave;&rsaquo;ii ortografice, niciun cuv&Atilde;&cent;nt important nu a fost alterat fa&Egrave;&rsaquo;&Auml;&fnof; de sulurile originale descoperite &Atilde;&reg;n pe&Egrave;&trade;ter&Auml;&fnof;.<\/p>\n<p>De remarcat faptul c&Auml;&fnof; manuscrisul 4 Q&acirc;&euro;&lsquo;Samuel este mult mai asem&Auml;&fnof;n&Auml;&fnof;tor cu textul grecesc al Septuagintei dec&Atilde;&cent;t cu textul masoretic al Bibliei. &Atilde;&#381;n opinia unor cercet&Auml;&fnof;tori,<\/p>\n<p>asem&Auml;&fnof;narea celor dou&Auml;&fnof; texte certific&Auml;&fnof; ipoteza c&Auml;&fnof; deosebirile dintre textul ebraic &Egrave;&trade;i cel grecesc provin din faptul c&Auml;&fnof; textul traducerii Septuagintei s&acirc;&euro;&lsquo;a f&Auml;&fnof;cut dup&Auml;&fnof; un text ebraic mai vechi dec&Atilde;&cent;t cel pe care l&acirc;&euro;&lsquo;au adnotat masore&Egrave;&rsaquo;ii.<\/p>\n<p>Cum s&acirc;&euro;&lsquo;a putut copia <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;Biblia&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;Este singura carte care ni s-a p&Auml;&fnof;strat &Atilde;&reg;n mii de copii vechi de peste 1000 de ani. Nici o alt&Auml;&fnof; lucrare antic&Auml;&fnof; nu ni s-a p&Auml;&fnof;strat &Atilde;&reg;n a&Egrave;&trade;a de multe exemplare. Ea con&Egrave;&rsaquo;ine&amp;lt;strong&amp;gt; 66&amp;lt;\/strong&amp;gt; de c&Auml;&fnof;r&Egrave;&rsaquo;i &Egrave;&trade;i a fost a&Egrave;&trade;ternut&Auml;&fnof; &Atilde;&reg;n scris de peste &amp;lt;strong&amp;gt;40&amp;lt;\/strong&amp;gt; de persoane, &Atilde;&reg;n trei limbi (ebraic&Auml;&fnof;, aramaic&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;i greac&Auml;&fnof;), &Atilde;&reg;n decurs de &amp;lt;strong&amp;gt;1600&amp;lt;\/strong&amp;gt; de ani. Cu toate acestea mesajul ei este c&Atilde;&cent;t se poate de unitar.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/biblia\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>Biblia<\/a> cu a&Egrave;&trade;a mare acurate&Egrave;&rsaquo;e &Egrave;&trade;i fidelitate de&acirc;&euro;&lsquo;a lungul secolelor f&Auml;&fnof;r&Auml;&fnof; strecurarea erorilor umane &Atilde;&reg;n text? R&Auml;&fnof;spunsul este g&Auml;&fnof;sit &Atilde;&reg;n respectul &Egrave;&trade;i frica de Dumnezeu care au motivat pe scribii evrei &Egrave;&trade;i cre&Egrave;&trade;tini, a c&Auml;&fnof;ror munc&Auml;&fnof; era copierea fidel&Auml;&fnof; a textului Bibliei. Dar despre acest subiect vom discuta separat.<\/p>\n<p>Ordinea descoperirii sulurilor de la Marea Moart&Auml;&fnof; este urm&Auml;&fnof;toarea: pe&Egrave;&trade;tera 1 &acirc;&euro;&ldquo;<strong> 1947<\/strong>, pe&Egrave;&trade;terile 2&acirc;&euro;&lsquo;6 &acirc;&euro;&ldquo; <strong>1952<\/strong>, pe&Egrave;&trade;terile 7&acirc;&euro;&lsquo;11 &acirc;&euro;&ldquo; <strong>1956<\/strong>.<\/p>\n<p>Au fost descoperite urm&Auml;&fnof;toarele copii manuscris ale Vechiului Testament: Psalmi (39 de manuscrise), Deuteronomul (33 de manuscrise), <strong>I Enoh<\/strong> (25 de manuscrise), Facerea (24 de manuscrise), Isaia (22 de manuscrise<strong> [1]<\/strong>), <strong>Cartea Jubileelor<\/strong> (21 de manuscrise), Ie&Egrave;&trade;irea (18 manuscrise), Leviticul (17 manuscrise), Numeri (11 manuscrise), Profe&Egrave;&rsaquo;ii mici (10 manuscrise), Daniel (8 manuscrise), Ieremia (6 manuscrise), Iezechiel (6 manuscrise), Iov (6 manuscrise), I &Egrave;&trade;i II Samuel (4 manuscrise <strong>[2]<\/strong>).<\/p>\n<p>C&Atilde;&cent;nd au fost descoperite sulurile de la Marea Moart&Auml;&fnof;, mul&Egrave;&rsaquo;i cercet&Auml;&fnof;tori cre&Egrave;&trade;tini s&acirc;&euro;&lsquo;au &Atilde;&reg;ntrebat dac&Auml;&fnof; ele ar putea con&Egrave;&rsaquo;ine eviden&Egrave;&rsaquo;e despre cre&Egrave;&trade;tinismul din primul secol. <span style=\"color: #0000ff;\">Pentru mai bine de cincizeci de ani, speran&Egrave;&rsaquo;ele cercet&Auml;&fnof;torilor cre&Egrave;&trade;tini au fost spulberate de decizia unui mic grup de cercet&Auml;&fnof;tori ini&Egrave;&rsaquo;iali ai sulurilor care s&acirc;&euro;&lsquo;a opus public&Auml;&fnof;rii unui num&Auml;&fnof;r semnificativ de documente pre&Egrave;&rsaquo;ioase<\/span>. C&Atilde;&cent;&Egrave;&rsaquo;iva cercet&Auml;&fnof;tori au presupus &Atilde;&reg;n mod public c&Auml;&fnof; acele suluri re&Egrave;&rsaquo;inute ar putea con&Egrave;&rsaquo;ine informa&Egrave;&rsaquo;ii despre Hristos, &Atilde;&reg;ns&Auml;&fnof; cercet&Auml;&fnof;torii sulurilor au respins acele declara&Egrave;&rsaquo;ii. &Atilde;&#381;n patruzeci de ani, echipa ini&Egrave;&rsaquo;ial&Auml;&fnof; responsabil&Auml;&fnof; de imensul num&Auml;&fnof;r de suluri descoperite &Atilde;&reg;n pe&Egrave;&trade;tera patru a publicat doar 20% din cele 500 de suluri pe care le avea la dispozi&Egrave;&rsaquo;ie.<\/p>\n<p>&Atilde;&#381;n cele din urm&Auml;&fnof;, dup&Auml;&fnof; o campanie de pres&Auml;&fnof; condus&Auml;&fnof; de revista <em>Biblical Archeology Review<\/em>, sulurile nepublicate au fost puse la dispozi&Egrave;&rsaquo;ia lumii academice. <span style=\"color: #ff0000;\">Cercet&Auml;&fnof;torii au descoperit c&Auml;&fnof; sulurile con&Egrave;&rsaquo;in referin&Egrave;&rsaquo;e clare la <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;Noul Testament&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;&amp;lt;em&amp;gt;Noul Testament&amp;lt;\/em&amp;gt; cuprinde un num&Auml;&fnof;r de &amp;lt;strong&amp;gt;27&amp;lt;\/strong&amp;gt; de c&Auml;&fnof;r&Egrave;&rsaquo;i considerate de Biseric&Auml;&fnof; ca fiind inspirate. &amp;lt;em&amp;gt;Noul Testament&amp;lt;\/em&amp;gt; cuprinde 4 Evanghelii, Faptele Apostolilor, 14 epistope pauline, 7 epistole sobornice&Egrave;&trade;ti &Egrave;&trade;i Apocalipsa.C&Auml;&fnof;r&Egrave;&rsaquo;ile apocrife, de factur&Auml;&fnof; gnostic&Auml;&fnof;, nu au f&Auml;&fnof;cut niciodat&Auml;&fnof; parte nici canonul &amp;lt;em&amp;gt;Noului Testament&amp;lt;\/em&amp;gt;.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/noul-testament\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>Noul Testament<\/a> &Egrave;&trade;i, faptul cel mai important, la Iisus. &Atilde;&#381;ntr&acirc;&euro;&lsquo;unul din aceste suluri apar referin&Egrave;&rsaquo;e directe la r&Auml;&fnof;stignirea lui Mesia<\/span>.<\/p>\n<p>Un fragment de sul con&Egrave;&rsaquo;ine referin&Egrave;&rsaquo;e interesante despre un Mesia care a suferit r&Auml;&fnof;stignirea pentru p&Auml;&fnof;catele lumii. Sulul a fost tradus de dr. <strong>Robert Eisenman<\/strong>, profesor de religii orientale la Universitatea Long Beach, California. <strong>Robert Eisenman<\/strong> declar&Auml;&fnof; c&Auml;&fnof; <em>&acirc;&euro;&#382;textul este de cea mai mare &Atilde;&reg;nsemn&Auml;&fnof;tate, deoarece el arat&Auml;&fnof; c&Auml;&fnof; indiferent de grupul (esenieni, evrei, cre&Egrave;&trade;tini etc.) care a fost responsabil de aceste scrieri, a activat &Atilde;&reg;n acela&Egrave;&trade;i cadru general scripturistic &Egrave;&trade;i mesianic al cre&Egrave;&trade;tinismului primar&acirc;&euro;&#157;<\/em> <strong>[3]<\/strong>. De&Egrave;&trade;i cercet&Auml;&fnof;torii originali ai sulurilor declaraser&Auml;&fnof; c&Auml;&fnof; nu exist&Auml;&fnof; nicio eviden&Egrave;&rsaquo;&Auml;&fnof; despre cre&Egrave;&trade;tinismul primar &Atilde;&reg;n sulurile nepublicate, acest singur sul contrazice afirma&Egrave;&rsaquo;iile lor.<\/p>\n<p>Sulurile con&Egrave;&rsaquo;in mult mai multe referin&Egrave;&rsaquo;e la Mesia &Egrave;&trade;i <a class=\"glossaryLink\"  aria-describedby=\"tt\"  data-cmtooltip=\"&lt;div class=glossaryItemTitle&gt;Noul Testament&lt;\/div&gt;&lt;div class=glossaryItemBody&gt;&amp;lt;em&amp;gt;Noul Testament&amp;lt;\/em&amp;gt; cuprinde un num&Auml;&fnof;r de &amp;lt;strong&amp;gt;27&amp;lt;\/strong&amp;gt; de c&Auml;&fnof;r&Egrave;&rsaquo;i considerate de Biseric&Auml;&fnof; ca fiind inspirate. &amp;lt;em&amp;gt;Noul Testament&amp;lt;\/em&amp;gt; cuprinde 4 Evanghelii, Faptele Apostolilor, 14 epistope pauline, 7 epistole sobornice&Egrave;&trade;ti &Egrave;&trade;i Apocalipsa.C&Auml;&fnof;r&Egrave;&rsaquo;ile apocrife, de factur&Auml;&fnof; gnostic&Auml;&fnof;, nu au f&Auml;&fnof;cut niciodat&Auml;&fnof; parte nici canonul &amp;lt;em&amp;gt;Noului Testament&amp;lt;\/em&amp;gt;.&lt;\/div&gt;\"  href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/glossary\/noul-testament\/\"  data-gt-translate-attributes='[{\"attribute\":\"data-cmtooltip\", \"format\":\"html\"}]'  tabindex='0' role='link'>Noul Testament<\/a>, &Atilde;&reg;ns&Auml;&fnof; ne limit&Auml;&fnof;m la ceea ce am spus mai sus <strong>[4].<\/strong> Vom vedea &Atilde;&reg;ntr&acirc;&euro;&lsquo;un capitol care va urma cum explorarea uimitorului fenomen al codurilor Bibliei ofer&Auml;&fnof; o eviden&Egrave;&rsaquo;&Auml;&fnof; remarcabil&Auml;&fnof; a faptului c&Auml;&fnof; Dumnezeu a conservat integritatea Sfintei Scripturi de c&Atilde;&cent;nd a fost scris&Auml;&fnof; &Egrave;&trade;i p&Atilde;&cent;n&Auml;&fnof; ast&Auml;&fnof;zi.<\/p>\n<p><strong>Note<\/strong><\/p>\n<p><strong>[1]<\/strong> Mai multe informa&Egrave;&rsaquo;ii la <a href=\"http:\/\/dss.collections.imj.org.il\/isaiah\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/dss.collections.imj.org.il\/isaiah<\/a>.<br>\n<strong>[2]<\/strong> Vezi http:\/\/www.bible&acirc;&euro;&lsquo;history.com\/archaeology\/israel\/qumran&acirc;&euro;&lsquo;jar.html. [<span style=\"color: #ff6600;\">Aceast&Auml;&fnof; referin&Egrave;&rsaquo;&Auml;&fnof; nu mai exist&Auml;&fnof;<\/span>.]<br>\n<strong>[3]<\/strong> Robert Eisenman, Michael Wise (ed.), <em>The Dead Sea Scrolls Uncovered: The First Complet Translation and Interpretation of 50 Key Documents Withheld for over 35 Years<\/em>, Penguin Books, New York, 1993, apud Grant R. Jeffrey, <em>The Signature of God<\/em>, WaterBrook Press, Colorado Spring, 2012, p. 93.<br>\n<strong>[4]<\/strong> Cei interesa&Egrave;&rsaquo;i de mai multe informa&Egrave;&rsaquo;ii privind cercetarea lui <strong>Robert Eisenman<\/strong> &Egrave;&trade;i <strong>Michael Wise<\/strong> pot accesa adresa <a href=\"https:\/\/www.bibliotecapleyades.net\/scrolls_deadsea\/uncovered\/uncovered.htm\">web http:\/\/www.bibliotecapleyades.net\/scrolls_deadsea\/uncovered\/uncovered.htm<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Eviden&Egrave;&rsaquo;e extraordinare despre Iisus &Atilde;&reg;n manuscrisele de la Marea Moart&Auml;&fnof; S&Auml;&fnof; spunem c&Atilde;&cent;teva cuvinte &Egrave;&trade;i despre manuscrisele de la Marea Moart&Auml;&fnof;. Dac&Auml;&fnof; cineva ar fi &Atilde;&reg;ntrebat, &Atilde;&reg;nainte de anul 1947, un teolog sau un cleric cum poate dovedi c&Auml;&fnof; textul &hellip; <a href=\"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/02\/08\/codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-viii\/\">Continu&#259; s&#259; cite&#537;ti <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,260,15],"tags":[10,14,1104,44,119],"class_list":["post-3498","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-vechiul-testament","tag-biblia","tag-manuscrise","tag-marea-moarta","tag-qumran","tag-sf-scriptura"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3498","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3498"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3498\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3500,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3498\/revisions\/3500"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3498"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3498"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3498"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}