{"id":3505,"date":"2024-02-10T06:00:45","date_gmt":"2024-02-10T04:00:45","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3505"},"modified":"2024-02-04T22:21:40","modified_gmt":"2024-02-04T20:21:40","slug":"codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-x","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/02\/10\/codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-x\/","title":{"rendered":"Codul Bibliei. Semn\u00c4\u0192tura lui Dumnezeu X"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Cum a fost scrisă prima copie a Torei?<\/h3>\n

Nachmanide<\/strong> (1195‑1270), în introducerea la comentariul său despre Biblie, explică cum a fost transcrisă prima copie a Torei. Conform tradiției, Dumnezeu i‑a arătat lui Moise Tora<\/a>, scrisă „în foc, negru pe alb”<\/em>, ca un șir de litere fără spații între ele. Moise a copiat ceea ce a văzut și a fost învățat de Dumnezeu cum să citească cuvintele, versetele și paragrafele. Înainte de a muri, Moise a făcut 12 copii după Tora<\/a> originală, câte o copie pentru fiecare seminție.
\nMaimonide [1]<\/strong> credea cu tărie că Tora<\/a> din vremea lui era aceeași cu cea lăsată de Moise.<\/p>\n

Transcrierea și copierea textului Bibliei<\/h3>\n

După atâtea milenii de la scrierea textelor biblice, mulți se vor întreba dacă textul Scripturii de astăzi mai este identic cu cel original. Depinde ce înțelegem prin identic. Opinia criticilor raționaliști și a multor teologi este aceea că există mari diferențe între textele autografe și textul cuprins în edițiile prezente ale Bibliei. Este trist că teologii ortodocși au rămas în urmă cu decenii, reeditând manuale vechi de studiu biblic fără să țină cont de cercetările mai noi care arată că diferențele dintre textele cele mai vechi și textul de astăzi sunt minore<\/span>.<\/p>\n

Textul biblic a fost copiat în decursul timpului de sute de ori și, cu toate acestea, între textul ebraic tradițional (Koren) al Torei folosit de evreii din toată lumea și textul din Biblia<\/a> Hebraica Stuttgartensis<\/em>, folosit de specialiști în ebraică ce nu sunt evrei, există doar 130 de diferențe minore, la nivel de literă.<\/p>\n

Taina nu constă în metoda care înlesnește o astfel de precizie, ci în motivele acestei precizii deosebite. Până în ziua de azi, orice manuscris al Torei ce se află în sinagogile din toată lumea este copiat numai de mână, după alte manuscrise copiate la fel, scrise după reguli neschimbate, de scribi care trec printr‑un curs de pregătire foarte sever<\/span>. Din adâncul veacurilor până la ei, li s‑a transmis următorul avertisment, care nu e doar o metaforă poetică:<\/p>\n

„Dacă din pură întâmplare o să omiți sau o să adaugi o singură literă în Tora<\/a>, prin asta vei distruge tot universul”.<\/p><\/blockquote>\n

Tora<\/a> a fost văzută de evrei ca o hartă a întregii existențe prin spațiu și timp. Lumea fizică este o derivație a Torei, și nu invers. Şi, de fapt, cele mai interesante sunt literele Torei prin care, într‑un mod absolut misterios, Dumnezeu a creat lumea. Astfel, în misiunea lui de a păstra Tora<\/a> cât se poate de exactă, prin păstrarea cu sfințenie a fiecărei litere, scopul istoric al Israelului este, de asemenea, de a păstra și a avea grijă de planul întregii existențe.<\/p>\n

Copierea sulurilor Torei<\/h3>\n

Copierea Torei era făcută doar de scribi pregătiți special pentru această lucrare sfântă, cu respectarea strictă a unui set de reguli. Sunt peste douăzeci de condiții stricte pe care scribul trebuie să le îndeplinească pentru a garanta că noua Toră este identică, până la cel mai insignifiant amănunt, cu precedentele.<\/p>\n

Scribul nu se poate abate nicio iotă de la textul original. El trebuie să scrie clar, cu respectarea precisă a formei fiecărei litere, a mărimii și ornamentelor, a spațiilor dintre litere, cuvinte și paragrafe și multe altele. Dacă scribul greșea în una dintre aceste cerințe, copia nu putea fi folosită în cultul public.<\/p>\n

Pentru a scrie un singur manuscris, scribul trebuia să dedice acestei misiuni divine câțiva ani din viață. Dacă o singură literă era schimbată de la locul ei sau nu era scrisă<\/p>\n

cum trebuie, cerneala trebuia răzuită cu atenție de pe suprafața pergamentului. Dacă nu mai putea fi îndepărtată sau corectată, pagina respectivă nu mai era validă, prin urmare trebuia descusută și înlocuită.<\/p>\n

În decursul timpului au fost scrise și cărți speciale de „erminie”, ce descriau modul de reproducere a textului Torei. Maimonide<\/strong> amintește douăsprezece greșeli care pot duce la invalidarea completă a textului Torei. Printre acestea se numără omiterea sau adăugarea chiar și a unei singure litere [2]<\/strong>.<\/p>\n

Nu întâmplător, Moise Maimonide<\/strong> afirma că Tora<\/a> trebuie considerată ca nepotrivită pentru a fi folosită dacă și numai o singură literă din text a fost greșită. Rabinul Shlomo Yitzhaki<\/strong> (Rashi<\/strong>: Solomon ben Isaac<\/strong>), care a trăit în secolul al XVIII‑lea, avertizează:<\/p>\n

„Domnul Dumnezeul vostru este Emet, adevărata realitate. Dacă scrii Emet fără prima literă, vei distruge lumea”.<\/p><\/blockquote>\n

Tot Rashi<\/strong> a spus:<\/p>\n

„Şi Dumnezeu vorbi. Dacă scrii: Şi Dumnezeu a vorbit, vei distruge lumea” [3]<\/strong>.<\/p><\/blockquote>\n

Mai mult, evreii au înțeles că Tora<\/a> este nu numai o lucrare de inspirație divină, ci și o carte dictată cu un anume scop, literă cu literă<\/span>, chiar de Dumnezeu. O tradiție străveche spune că, „spre deosebire de toate celelalte cărți ale Scripturii – și spre deosebire de toate textele sacre din întreaga lume, din toate timpurile –, numai Tora<\/a> este nu numai inspirată, ci și dictată de Dumnezeu lui Moise literă cu literă într‑o suită precisă”<\/em> [4]<\/strong>.<\/p>\n

Toate tehnicile scribilor evrei erau considerate „sigure” și puse la punct tocmai pentru a asigura acuratețea certă a conținutului, literă cu literă. Tradiția iudaică privind acuratețea la nivel de literă este aproape la fel de veche precum însuși poporul.<\/p>\n

După ce un manuscris era terminat, urma verificarea lui literă cu literă. Existau mai multe chei de verificare<\/span>. Se verifica numărul de litere din Tora<\/a>, apoi litera din mijloc a fiecărei cărți și alte litere ce constituiau chei de verificare.<\/p>\n

Ibn Ezra<\/strong> (1089‑1164) relatează că un sul al Torei era verificat de cincisprezece înțelepți din orașul Tiberiada, fiecare cuvânt fiind corectat de trei ori [5]<\/strong>.<\/p>\n

Între textele cărții Isaia din secolul al II‑lea î.Hr., descoperite în manuscrisele de la Qumran<\/a>, și cele din secolul al IX‑lea d.Hr. nu s‑au găsit decât câteva diferențe minore de punctuație! Şi, să nu uităm, așa ceva implică un proces de copiere valabil pentru o perioadă de peste 1 000 de ani și care este mai puțin riguros decât cel aplicat în cazul manuscriselor Torei.<\/p>\n

Învățații evrei susțin că, de‑a lungul mileniilor, ei au făcut tot ce s‑a putut și au păstrat textul aproape neatins. Nu pretind că s‑a ajuns la perfecțiune. Păstrarea neștirbită a Torei a fost pentru ei nu numai o obligație științifică, ci și una sacră. O sută treizeci de modificări nu înseamnă foarte mult. Ştiind că este destul să se șteargă 77 de litere pentru ca acest cod al Bibliei să dispară cu totul, cineva și‑ar putea spune că acest cod ar trebui să fie prezent și în Biblia<\/a> Hebraica Stuttgartensia<\/em>, dar nu atât de pregnant ca în textul Koren. Şi exact asta au demonstrat și ultimele rezultate [6]<\/strong>.<\/p>\n

Până astăzi, manuscrisele Torei se scriu pe pergament din piele de vițel, cu pană și cu cerneală obținută din culori naturale. Materialele sintetice nu sunt permise. Există un întreg ritual pe care scribul trebuie să‑l îndeplinească înainte de a se apuca de scris. Sunt puțini cei care pot face așa ceva cu respectarea tuturor regulilor. Copierea în sine este o artă și o lucrare spirituală. E ca o rugăciune.<\/p>\n

Când scribul copia manuscrisul Genezei (care conține 78 064 de litere ebraice), el număra cu precizie numărul de apariții a fiecărei litere. Apoi făcea notații pe marginea paginii pentru a se asigura că niciuna dintre literele alfabetului nu a fost adăugată sau scoasă. Şi așa se făcea cu fiecare carte a Bibliei ebraice.<\/p>\n

Ce este scris în Tora<\/a>?<\/h3>\n

Cercetătorii bibliști privesc Tora<\/a> ca o carte de istorie, ca un sistem de reglementări legale sau o carte de morală. Alții privesc scrierile biblice ca pe o capodoperă literară unică. Rabbi Shimon Bar Yochai<\/strong> se pronunță categoric împotriva unei astfel de interpretări simpliste. În viziunea înțelepților, narațiunile Torei, când sunt luate literal, sunt doar niște ferestre pentru sensuri mai adânci. Dacă cineva face efortul să treacă dincolo de acest nivel, va găsi informații ascunse și sensuri deosebite în fiecare cuvânt.<\/p>\n

Înțelepții evrei au identificat patru planuri diferite de înțelegere a Torei:<\/p>\n

Pshat<\/strong> (înțelesul literal al textului) פשט<\/strong>
\nRemez<\/strong> (înțelesul alegoric al Scripturii) רמז<\/strong>
\nDrash<\/strong> (exegeza canonică și omiletică) דרש<\/strong>
\nSod<\/strong> (aspectul ascuns sau secret al Torei) סוד<\/strong><\/p>\n

Primele trei planuri de înțelegere au fost folosite și de scriitorii și Părinții Bisericii în tâlcuirile lor la Sfânta Scriptură. Şcoala alexandrină a folosit cu precădere înțelesul alegoric al Scripturii, pe când școala antiohiană, exegeza canonică și omiletică.<\/p>\n

Note<\/strong><\/p>\n

[1]<\/strong> Moise Maimonide<\/strong> (1135‑1204) a fost un filosof, medic și teolog evreu din Evul Mediu, născut în Spania (Andaluzia) și stabilit în Egipt. El este cunoscut și sub numele ebraic de Rabbi Moshe ben Maimon<\/strong> (sau acronimul RaMBaM<\/strong>).
\n[2]<\/strong> Dr. Moshe Katz<\/strong>, CompuTorah. On Hidden Codes in the Torah<\/a><\/em>, Snowball Publishing, Jerusalem, 1996, p. 18.
\n[3]<\/strong> Jeffrey Satinover, Descifrarea codului Bibliei, <\/em>Editura Elit, Ploiești, 1998, p. 56.
\n[4]<\/strong> Jeffrey Satinover, op. cit<\/em>., p. 9; dr. Moshe Katz, op. cit<\/em>., p. 15.
\n[5]<\/strong> Dr. Moshe Katz, op. cit<\/em>., p. 19.
\n[6]<\/strong> Jeffrey Satinover, op. cit., p. 225.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cum a fost scrisă prima copie a Torei? Nachmanide (1195‑1270), în introducerea la comentariul său despre Biblie, explică cum a fost transcrisă prima copie a Torei. Conform tradiÈ›iei, Dumnezeu i‑a arătat lui Moise Tora<\/a>, scrisă „în foc, negru pe alb”, … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,260,15],"tags":[10,1107,119,91,73],"class_list":["post-3505","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-vechiul-testament","tag-biblia","tag-copierea-torei","tag-sf-scriptura","tag-tora","tag-torah"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3505","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3505"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3505\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3507,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3505\/revisions\/3507"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3505"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3505"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3505"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}