{"id":3532,"date":"2024-02-14T06:00:59","date_gmt":"2024-02-14T04:00:59","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3532"},"modified":"2024-02-08T19:32:40","modified_gmt":"2024-02-08T17:32:40","slug":"codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xiv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/02\/14\/codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xiv\/","title":{"rendered":"Codul Bibliei. Semn\u00c4\u0192tura lui Dumnezeu XIV"},"content":{"rendered":"
<\/div>

CAPITOLUL 4<\/h2>\n

Incredibilele coduri ale Bibliei<\/h3>\n

Cu mai bine de 20 de ani în urmă [4]<\/strong>, câțiva cercetători din Israel au descoperit un fenomen uimitor: cuvinte codificate în textul din Biblie<\/span>. În textul ebraic al Vechiului Testament au găsit coduri ascunse care dezvăluie o cunoaștere surprinzătoare a evenimentelor și personalităților viitoare<\/span>. Existența acestor coduri poate fi explicată doar dacă Dumnezeu a inspirat pe scriitorii textului ca să aștearnă cu fidelitate în scris cuvintele Sale.<\/p>\n

Secretul secvențelor de litere echidistante este foarte vechi și probabil a fost transmis oral din generație în generație împreună cu alte moduri de înțelegere a Torei.<\/p>\n

Una dintre trăsăturile uluitoare ale codului Bibliei, descoperită încă înainte de a înțelege natura sa profetică, o constituie complexitatea sa<\/span>. Cantitatea de informații codificate într‑un text limitat folosind aceeași configurație de litere pentru a dezvălui sensuri multiple este atât de mare, încât e dincolo de puterile oricărui muritor sau grupuri de oameni, indiferent ce computere ar folosi.<\/p>\n

Jeffrey Satinover<\/strong>, în cartea sa, Descifrarea codului Bibliei<\/em>, spunea că…<\/p>\n

…la treizeci de ani după moartea lui Weissmandl<\/strong>, după ce computerele au devenit de mii de ori mai rapide decât dispozitivele inventate de Von Neumann<\/strong> și folosite de Turing<\/strong>, codurile Torei au condus la strategii asemănătoare eforturilor criptologice ale aliaților. Deși afirmația pare exagerată și supărătoare, dacă dovezile scoase la iveală vor fi de necontestat, atunci rezultatele au o singură semnificație; în urmă cu trei mii de ani, oamenii nu ar fi putut scrie Tora<\/a>; la fel, nici oamenii din vremea noastră. Şi cine a scris‑o, a făcut‑o așa cum ne spune străvechea tradiție iudaică, care afirmă că a fost dictată de Dumnezeu cu o extraordinară atenție față de exactitatea locului fiecărei litere<\/span> [1]<\/strong>.<\/p><\/blockquote>\n

Asta nu înseamnă că aceste coduri nu au creat un fel de criză: anii de efort depus de critici specialiști în domeniile lor nu au reușit să găsească vreun cusur metodei de cercetare a codurilor puse la punct și publicate de către Witztum<\/strong>, Rips<\/strong> și un strălucit om de știință, specialist în informatică, Yoav Rosenberg<\/strong>, în revista „Statistical Science”<\/em>, o revistă științifică respectată.<\/p>\n

Satinover<\/strong> ne mai informează că un grup de oameni de știință de marcă, ale căror rânduri sporeau mereu, își uniseră eforturile pentru a distruge credibilitatea codurilor și, implicit, reputația cercetătorilor implicați în acest proiect<\/span>. La dispoziția acestei echipe de matematicieni și statisticieni fusese pusă o mare sumă de bani, din partea unui grup necunoscut<\/span>, cu scopul precis de a demonstra că aceste coduri sunt o aiureală și toată zarva în jurul lor se datora faptului că fuseseră prezentate numai seturi de date care duseseră la rezultate pozitive, alese cu grijă dintre multe altele care reprezentaseră eșecuri cu nemiluita de‑a lungul anilor.<\/p>\n

Dar toate acestea au condus către un alt gen de dezbatere: între religie și știință. Chiar și în acest stadiu primar, s‑au făcut auzite unele voci religioase care și‑au făcut cunoscută îngrijorarea față de acest gen de abordare a Torei. Reacția a apărut de mai multe ori, atât din partea celor care credeau în coduri, cât și a scepticilor. Pe bună dreptate, Satinover<\/strong> consideră că „această dihotomie este forma modernă a dualismului cartezian, cu structuri mentale separate: știință și credință, materie și spirit, cap și inimă”<\/em> [2]<\/strong>.<\/p>\n

Care este semnificația acestei descoperiri uluitoare?<\/strong><\/em> Fiecare va decide pentru sine, după cum spunea în 1996 și președintele Departamentului de Ştiințe Matematice de la Harvard, profesorul David Kazhdan<\/strong>: „Fenomenul este real<\/span>; ce înseamnă el va judeca fiecare în parte”<\/em>. Au circulat o mulțime de povești despre oameni care s‑au întors la religie după ce au aflat de aceste coduri.<\/p>\n

Impactul dramatic pe care codurile se pare că l‑au avut asupra publicului nu a trecut neobservat. Profesorul Daniel Michaelson<\/strong> s‑a înscris într‑o yeshiva [3]<\/strong>; Rips<\/strong> a devenit frum (ucenic ce crede și respectă canoanele Torei, cunoscător al tuturor detaliilor); o mulțime de evrei din Canada, America și alte colțuri ale Occidentului, credincioși întru Tora<\/a>, au fost copleșiți; cei de la Aish HaTora Yeshiva<\/em>, cu sediul în Ierusalim și filiale în întreaga lume, au avut, în sfârșit, dovada că înțelepții lor străbuni nu s‑au înșelat.<\/p>\n

Note<\/strong><\/p>\n

[1] Jeffrey Satinover, Descifrarea codului Bibliei<\/em>, Editura Elit, Ploiești, f.a., p. 17.
\n[2] Jeffrey Satinover, op. cit<\/em>., p. 129.
\n[3] Yeshiva (ebraică: ישיבה , lit. adunare; pl. ישיבות , yeshivot) este o instituție evreiască, ce se concentrează pe studiul textelor religioase tradiționale, în primul rând Talmudul și Tora<\/a>.
\n[4] ÃŽn prezent au recut mai bine de 30 de ani.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CAPITOLUL 4 Incredibilele coduri ale Bibliei Cu mai bine de 20 de ani în urmă [4], câțiva cercetători din Israel au descoperit un fenomen uimitor: cuvinte codificate în textul din Biblie. ÃŽn textul ebraic al Vechiului Testament au găsit coduri … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,260,15],"tags":[10,40,43,119,93],"class_list":["post-3532","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-vechiul-testament","tag-biblia","tag-coduri","tag-codurile-bibliei","tag-sf-scriptura","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3532","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3532"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3532\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3534,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3532\/revisions\/3534"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3532"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3532"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3532"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}