{"id":3549,"date":"2024-02-18T06:00:52","date_gmt":"2024-02-18T04:00:52","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3549"},"modified":"2024-02-08T21:35:13","modified_gmt":"2024-02-08T19:35:13","slug":"codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xviii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/02\/18\/codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xviii\/","title":{"rendered":"Codul Bibliei. Semn\u00c4\u0192tura lui Dumnezeu XVIII"},"content":{"rendered":"
<\/div>

ELS<\/a> și EWS<\/a><\/h3>\n

Am pomenit deja despre secvențele de litere echidistante<\/em> (equidistant letter sequences – ELS<\/a><\/strong>). Această tehnică presupune citirea literelor pe sărite, din i<\/em><\/strong> în i<\/em><\/strong> litere, unde i<\/em><\/strong> este pasul de citire. Nu este nimic magic în această tehnică, este pur și simplu un mod de citire a unui mesaj ascuns într‑un text inteligibil<\/span>. Tehnica este cunoscută în criptografie<\/a><\/a> sub numele steganografie<\/a><\/em><\/a>.<\/p>\n

Când i<\/em> <\/strong>are o valoare mică, citirea se poate face și manual, însă când valoarea lui i<\/em><\/strong> este mare citirea manuală este mult mai dificilă, solicitând mai mult timp.<\/p>\n

Să dăm un exemplu simplu. Dacă vrem să identificăm cuvintele codificate la interval de 10, vom citi pe sărite în textul dat literele cuvântului țintă din 10 în 10. Dacă începem cu prima literă, vom citi 1, 11, 21, 31, 41, 51, … Dacă începem căutarea cu litera 5, atunci vom citi 5, 15, 25, 35, 45, 55, …<\/p>\n

Dacă prima literă este pe poziția 7, atunci cuvântul citit este 7, 17, 27, 37, 47, 57, … Când citirea se face manual pentru intervale mici, putem simplifica munca punând textul într‑o matrice<\/a> cu i<\/em> <\/strong>coloane<\/span>, în cazul nostru 10 coloane. Astfel putem ușor identifica mult mai multe cuvinte codificate, folosindu‑ne de capacitatea creierului uman de a procesa informația în paralel, sub formă de imagine.<\/p>\n

Când dorim să citim cuvintele codificate pentru alt interval, construim o matrice<\/a> corespunzătoare cu i<\/em> <\/strong>coloane, unde i<\/em> <\/strong>este intervalul de citire. Teoretic, citirea manuală folosind matricele este valabilă pentru orice interval, însă la intervale de ordinul zecilor, sutelor sau chiar miilor, efortul și timpul necesare sunt extrem de mari, iar metoda, ineficientă.<\/p>\n

Acesta este principalul motiv pentru care codul Bibliei<\/a> nu a putut fi verificat decât pe intervale mici, câtă vreme nu s‑a folosit puterea de calcul a computerelor<\/span>.<\/p>\n

Pe o matrice<\/a> de 10 coloane pot fi citite și cuvintele cu un interval echidistant de 20 sau 30. Ele vor apărea pe verticală și vor fi citite din două în două și, respectiv, din trei în trei rânduri. Un exemplu, pentru i<\/em><\/strong> = 20, ar fi 1, 21, 41, 61, … sau 7, 27, 47, 67, … , iar pentru i<\/em><\/strong> = 30, ar fi 1, 31, 61, 91, … sau 5, 35, 65, 95, … Evident că în aceste cazuri citirea presupune mai multă atenție și o memorie vizuală bună.<\/p>\n

Așa au lucrat înțelepții evrei vreme de sute de ani. Așa a lucrat și rabinul Weissmandl<\/strong> și chiar Yacov Rambsel<\/strong>. Reprezentarea matematică ar fi: L(p) = i(p‑1)<\/span>, unde L <\/strong>este litera, p<\/strong> este poziția literei din cuvântul țintă, iar i<\/em> <\/strong>este pasul de citire.<\/p>\n

După cum puteți constata, principiul de citire este simplu. Mai mult, pe o matrice<\/a> de 10 se pot citi cuvintele cu i<\/em> <\/strong>= 9 sau i<\/strong><\/em> = 11. În aceste cazuri ele vor apărea pe o linie oblică. Este nevoie doar de un ochi bine format.<\/p>\n

Dezvoltarea tehnicii de calcul în ultimele decenii și folosirea ei în citirea secvențelor de litere echidistante<\/em> (ELS<\/a>) a făcut posibilă căutarea unui mare număr de perechi de cuvinte și determinarea din punct de vedere statistic dacă apariția lor este întâmplătoare sau intenționată. Acesta a fost subiectul articolului „Secvențe de litere echidistante în Cartea Facerea”, publicat de Doron Witztum<\/strong>, Yoav Rosenberg<\/strong> și Eliyahu Rips<\/strong> în revista Statistical Science<\/em>, în august 1994. Din acel moment, codul Bibliei<\/a> a început să fie privit nu numai din punct de vedere religios, ci și statistic sau matematic<\/span>.<\/p>\n

Abordarea matematică și statistică a codului ne permite să distingem între cuvintele formate întâmplător și cele așezate intenționat în textul Bibliei. Mai pe înțeles, probabilitatea de a găsi cuvinte scurte, cu lungimi mai mici de cinci, formate din întâmplare, este mai mare decât în cazul cuvintelor cu lungimi mai mari de cinci. Statistica ne ajută să distingem între cuvintele formate întâmplător și cele așezate intenționat.<\/p>\n

Un alt element important în interpretarea codului este fenomenul de grupare și echidistanța dintre literele citite. Cu alte cuvinte, cu cât găsim mai multe cuvinte grupate pe un text scurt, cu atât probabilitatea unei apariții întâmplătoare este mai mică. Acest aspect îl descrie amănunțit Edwin Sherman<\/strong> în cartea sa Bible Code Bombshell<\/em><\/a>. Pentru a înțelege mai bine cele expuse, să dăm un exemplu.<\/p>\n

Este mare diferență între un cuvânt de 4 litere care apare la un i<\/em><\/strong> de ordinul miilor și același cuvânt care apare la un i<\/em><\/strong> de ordinul unităților sau zecilor. Când valoarea lui i<\/em> <\/strong>este foarte mare, probabilitatea ca acel cuvânt să se fi format întâmplător este și ea mare, pe când dacă valoarea lui i<\/em><\/strong> este foarte mică, atunci probabilitatea ca acel cuvânt să se fi format întâmplător este și ea foarte mică. Apoi, cu cât apar mai multe cuvinte grupate, cu atât probabilitatea de a se fi format întâmplător este mai mică. Mai curând este vorba de o plasare a lor intenționată<\/span>.<\/p>\n

Scepticii și criticii au încercat să discrediteze codul și să inducă în eroare cititorii afirmând doar o jumătate de adevăr și lăsând impresia că toate cuvintele codificate în Biblie sunt întâmplătoare<\/span>. Adevărul întreg, cum explică și Sherman<\/strong> în cartea sa, este că o parte din cuvintele cu lungime sub cinci litere codificate în text pot fi considerate întâmplătoare, dar nu toate, pe când pe cele lungi, din punct de vedere statistic, este mai greu să le consideri întâmplătoare.<\/p>\n

Despre existența cuvintelor codificate în textul Bibliei am aflat prima dată în anul 1986, pe când eram student, dintr‑un articol mai vechi publicat într‑o revistă teologică. Pe lângă informații privind grija scribilor evrei pentru copierea exactă a textului Torei se amintea și de cuvinte codificate prin tehnica equidistant word sequences<\/em> – EWS<\/a><\/strong> (secvențe de cuvinte echidistante<\/em>). Yacov Rambsel<\/strong> amintește de această tehnică într‑una din cărțile sale.<\/p>\n

Cum se procedează?<\/strong><\/em> Se citește prima literă a cuvintelor echidistante. Să dăm un exemplu. Se ia prima literă a cuvintelor echidistante 1, 4, 7, 10, …, pentru i<\/em><\/strong> = 3 și aflăm cuvântul codificat. Tehnica pare simplistă. Unii se vor întreba, de ce să ne muncim ca să citim astfel de cuvinte codificate<\/em>?<\/em><\/strong> Răspunsul îl vor afla în această lucrare.<\/p>\n

Tehnica a fost des folosită în trecut de unii scriitori și de poeți pentru a‑și semna operele într‑un mod ascuns sau pentru a da informații suplimentare ce nu puteau fi spuse direct în text. Evreii cunoșteau și foloseau din vechime mai multe sisteme de codificare, dintre care cel mai cunoscut este cel numit atbash<\/em><\/strong><\/a>. În atbash<\/em><\/strong><\/a>, prima literă din alfabet este înlocuită cu ultima, a doua literă cu penultima, a treia cu antepenultima și așa mai departe.<\/p>\n

O altă tehnică presupune examinarea literelor ebraice prin utilizarea unei progresii secvențiale (1, 2, 3, 4) sau inversul acesteia (4, 3, 2, 1). Yacov<\/strong> a descoperit că aceste coduri pot trece de la o carte la alta. Câteva coduri care dezvăluie numele lui Yeshua\/Iisus încep în ultimul capitol al unei cărți și continuă în primele capitole ale următoarei cărți.<\/p>\n

Folosirea computerelor a permis cercetătorilor din întreaga lume să exploreze textul Torei într‑un mod cu totul nou. Acum, căutarea se poate face pe orice interval, de la i<\/em> <\/strong>= 1 până la sute de mii, în funcție de lungimea textului în care se face căutarea și a cuvântului căutat. Mai mult, căutarea în text se poate face în ambele sensuri.<\/p>\n

În prezent există mai multe softuri create special pentru cercetarea Scripturii ebraice (Tanakh). Pentru cercetarea personală folosesc softul <\/span>The Keys of the Bible<\/em><\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ELS<\/a> È™i EWS<\/a> Am pomenit deja despre secvenÈ›ele de litere echidistante (equidistant letter sequences – ELS<\/a>). Această tehnică presupune citirea literelor pe sărite, din i în i litere, unde i este pasul de citire. Nu este nimic magic în această … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,260,15],"tags":[96,10,40,27,254,119,22,93],"class_list":["post-3549","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-vechiul-testament","tag-atbash","tag-biblia","tag-coduri","tag-els","tag-ews","tag-sf-scriptura","tag-steganografie","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3549","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3549"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3549\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3551,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3549\/revisions\/3551"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3549"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3549"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3549"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}