{"id":3557,"date":"2024-02-20T06:00:23","date_gmt":"2024-02-20T04:00:23","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3557"},"modified":"2024-02-08T22:10:49","modified_gmt":"2024-02-08T20:10:49","slug":"codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xx","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/02\/20\/codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xx\/","title":{"rendered":"Codul Bibliei. Semn\u00c4\u0192tura lui Dumnezeu XX"},"content":{"rendered":"
<\/div>

De ce a pus Dumnezeu aceste coduri ascunse în Scriptură?<\/h3>\n

Până pe la începutul secolului XX, Biblia<\/a> a fost acceptată ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu inspirat și autoritar. Cu toate acestea, noi suntem martorii unui asalt fără precedent asupra autorității Bibliei, susținut de elita intelectuală, de instituțiile de învățământ, de teologii liberali și de media. Personal împărtășesc aceeași părere cu Grant Jeffrey<\/strong> că prin codurile Bibliei ne este oferită o nouă evidență extraordinară care să dovedească acestei generații de sceptici că Biblia<\/a> este cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu inspirat<\/span>.<\/p>\n

Natura complexă a acestor coduri ne arată că descoperirea acestor cuvinte codificate nu putea să se petreacă înainte de dezvoltarea tehnicii de calcul și a computerelor<\/span>. Dumnezeu a ascuns aceste incredibile coduri în așa fel încât să fie descoperite acum, când autoritatea Bibliei este pusă la îndoială mai mult ca oricând. Actuala generație de sceptici are nevoie de o evidență științifică suplimentară, ca cea oferită de codurile Bibliei, într‑un mod în care generațiile precedente nu aveau nevoie.<\/p>\n

Cu sute de ani în urmă, un rabin faimos, Eliyahu ben Solomon<\/strong>, cunoscut sub numele de Vilna Gaon<\/strong>, a trăit și a învățat în orașul Vilna, Lituania, lângă Marea Baltică în nordul Europei. Acest înțelept evreu, mistic și genial, i‑a învățat pe ucenicii săi că Dumnezeu a ascuns o cantitate mare de informații secrete codificate în literele ebraice ale Torei<\/span>.<\/p>\n

Tot ce a fost, este și va fi până la sfârșitul timpului se află în Tora<\/a>, de la primul până la ultimul cuvânt<\/span>. Şi asta nu la modul general; sunt incluse detalii despre fiecare persoană în parte, detalii dintre cele mai minuțioase despre tot ce i s‑a întâmplat din ziua în care s‑a născut și până când a murit; la fel este cazul cu fiecare animal în parte, cu fiecare vietate în parte (Vilna Gaon, Introducere la Sefira Ditzniut<\/em>) [1]<\/strong>.<\/p>\n

Există o mărturie interesantă, care sugerează cunoașterea codurilor în scrierile mistice iudaice, numită Zohar. „Întreaga Toră este plină cu nume divine. Numele divine aleargă prin fiecare cuvânt din Tora”<\/em> (Zohar II, 87a) [2]<\/strong>.<\/p>\n

Pe la anul 1200, Moise Maimonid<\/strong>e, cunoscut ca Rambam, a făcut un comentariu curios despre această declarație din Zohar care ne indică că el a înțeles că există coduri complexe ascunse în Tora<\/a>. El a spus că aceste coduri ascunse furnizează un alt motiv pentru care Tora<\/a> trebuie considerată ca nepotrivită pentru a fi folosită dacă și numai o singură literă din text a fost greșită. Scoaterea sau adăugarea unei singure litere din textul ebraic ar putea elimina codul ascuns în secțiunea respectivă de text<\/span>. De asemenea, există o declarație sugestivă în Talmud care se referă la coduri: „În Tora<\/a> se face amintire despre toate”<\/em> (Talmud Tan`anim 9a). Alte referințe la existența codurilor Bibliei sunt găsite în următoarele pasaje: Zohar 2, 161a; B`reishit Rabah 1, 1; Tanchuma 1,1; Raza M`bemma; și B`reishit 23a [3].<\/p>\n

Dr. Satinover<\/strong> argumentează că…<\/p>\n

…vechile tradiții susțin că există șapte porți ale înțelepciunii, șapte metode diferite de interpretare a textelor Torei. Dintre acestea metoda literelor echidistante este doar una<\/span> (după Zohar e cea de‑a cincea). Dar dacă convingerile lui Vilna Gaon sunt corecte – și anume că în Tora<\/a> sunt cuprinse toate detaliile istoriei, un text de numai 300 000 de litere –, atunci codul Bibliei<\/a> trebuie să conțină numeroase alte sisteme de codificare pentru a le dezvălui, deci nu numai sistemul literelor echidistante, nu numai principiul spațiului minimal și așa mai departe. Dar dacă există numeroase reguli de codificare, atunci trebuie să existe și legi care definesc fiecare clasă de codificare și regulile conform cărora s‑a operat codificarea [4]<\/strong>.<\/p><\/blockquote>\n

Dintre aceste reguli de codificare am amintit trei: secvențe de litere echidistante, secvențe de cuvinte echidistante și examinarea progresiilor secvențiale.<\/p>\n

Descoperirea codurilor Bibliei care relevă informații despre viața, activitatea și moartea lui Iisus din Nazaret, în pasajele profetice ale Vechiului Testament, scrise cu multe secole înainte de nașterea Sa, oferă o evidență puternică că Iisus Hristos este adevăratul Mesia și Fiul lui Dumnezeu. Despre acestea vom discuta într‑un alt capitol.<\/p>\n

Codurile Bibliei au un singur scop, acela de a dovedi oamenilor din generația noastră că Biblia<\/a> este cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu<\/span>.<\/p>\n

Pentru noi, codurile Bibliei sunt semnătura autentică a lui Dumnezeu în paginile Sfintei Scripturi<\/span>. Vom vedea în capitolul următor o serie de coduri care întăresc afirmația noastră.<\/p>\n

Note<\/strong><\/p>\n

[1]<\/strong> Am găsit acest citat în mai multe surse, cum ar fi Yacov Rambsel, Yeshua. The Name of Jesus Revealed in Code in the Old Testament<\/em>, Word Publishing, Nashville, 1996, p. XIII; Grant R. Jeffrey, The Handwriting of God. Sacred Mysteries of the Bible<\/em>, Word Publishing, Nashville, 1998, p. 158; Jeffrey Satinover, Descifrarea codului Bibliei<\/em>, Editura Elit, Ploiești, f.a., p. 10; dr. Moshe Katz, CompuTorah. On Hidden Codes in the Torah<\/a><\/em>, ed. cit., p. 25; Robert M. Haralick, Matityahu Glazerson, The Torah<\/a> Codes and Israel Today<\/em>, Jerusalem, 1996, p. 1.
\n[2] Dr. Moshe Katz, op. cit.<\/em>, p. 24.
\n[3] Grant R. Jeffrey, The Handwriting of God. Sacred Mysteries of the Bible<\/em>, ed. cit., p. 159.
\n[4] Jeffrey Satinover, op. cit.<\/em>, pp. 267‑268.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De ce a pus Dumnezeu aceste coduri ascunse în Scriptură? Până pe la începutul secolului XX, Biblia<\/a> a fost acceptată ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu inspirat È™i autoritar. Cu toate acestea, noi suntem martorii unui asalt fără precedent asupra autorității … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,260,15],"tags":[10,40,27,254,119,93],"class_list":["post-3557","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-vechiul-testament","tag-biblia","tag-coduri","tag-els","tag-ews","tag-sf-scriptura","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3557","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3557"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3557\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3559,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3557\/revisions\/3559"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3557"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3557"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3557"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}