{"id":3604,"date":"2024-02-28T06:00:14","date_gmt":"2024-02-28T04:00:14","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3604"},"modified":"2024-02-09T20:16:24","modified_gmt":"2024-02-09T18:16:24","slug":"codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xxviii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/02\/28\/codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xxviii\/","title":{"rendered":"Codul Bibliei. Semn\u0103tura lui Dumnezeu XXVIII"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Tora<\/a> și Templul<\/h3>\n

Un alt cod interesant a fost descoperit în Facerea 28, acolo unde se relatează visul pe care l‑a avut Iacov, în care a văzut „o scară, sprijinindu‑se pe pământ, iar cu vârful atingea cerul”<\/em> (Facerea 28, 17).<\/p>\n

În acest pasaj au fost descoperite codificate cuvintele Templu, bayit<\/em>, בית<\/strong> , și Tor<\/em>a, תורה<\/strong> . Litera ת<\/strong>, tav<\/em>, cu care începe cuvântul Tora<\/a>, תורה<\/strong> , este litera cu care se sfârșește cuvântul Templu, בית<\/strong> , în versetul 17 unde citim „casa lui Dumnezeu”<\/em>, bayit Elohim<\/em>, בית אלחים<\/strong> . Intervalul la care este citit cuvântul Tora<\/a> este de 16 litere.<\/p>\n

Probabilitatea calculată ca aceste două cuvinte să apară din întâmplare în acest text este de 1 la 17 miliarde<\/span>. [1]<\/strong> Cuvântul bayit<\/em>, בית<\/strong> , are înțelesul de „casă”, însă aici îl întâlnim în expresia „casa lui Dumnezeu”, adică locul unde Dumnezeu își arată prezența, cum va fi mai târziu templul.<\/p>\n

În aceeași secțiune de text din Facerea 28, Moshe Katz<\/strong> ne oferă un alt cod la fel de interesant. El a identificat cuvintele Tora<\/a><\/em>, תורה<\/strong> , și Templu, Mikdash<\/em>, מקדש<\/strong> , la un interval ELS<\/a> de 26 de litere. Codul este redat în imaginea de mai jos [2]<\/strong>.<\/p>\n

Din ziua în care a fost construit, templul a fost centrul cultului lui Israel adresat lui Dumnezeu, singurul loc unde se aduceau jertfele. După distrugerea templului, sinagogile și casele de studiu ale Torei au preluat funcția de loc de rugăciune în locul templului, iar locul unde se studiază Tora<\/a><\/em> este considerat ca o „poartă a cerului” (Facerea 28, 17). În tradiția iudaică, după distrugerea templului, Tora<\/a> este cea care leagă cerul de pământ și pe om de Dumnezeu.<\/p>\n

\"\"<\/a>Figura 5. Cuvintele Tora<\/a> și templu în Facerea 28<\/p>\n

Numele lui Aaron codificat în Leviticul<\/h3>\n

Într‑o altă analiză, matematicianul dr. Eliyahu Rips<\/strong> a găsit codificat de douăzeci și cinci de ori numele lui Aaron<\/em>, într‑o secvență de 716 litere ebraice, din Leviticul 1. Am refăcut testul cu programul The Keys of the Bible<\/em><\/a> și am obținut același rezultat.<\/p>\n

Calculele arată că șansa de a găsi cuvântul Aaron<\/em> doar ca rezultat al întâmplării este de 1 la 20 314. Pornind de la faptul că într‑un text de 716 litere există 168 744 de cuvinte posibile de patru litere, valoarea așteptată este de<\/p>\n

168 744 × 1\/20 314 = 8,3<\/strong><\/p>\n

Cu alte cuvinte, dacă am extrage la întâmplare câte patru litere dintr‑un grup de 716 litere amestecate, atunci avem de așteptat de peste 20 000 de ori până să extragem Aaron o dată.<\/p>\n

Întrucât avem 168 744 de încercări, legea probabilității impune că numele Aaron<\/em> va apărea de cca 8,3 ori.<\/p>\n

Statisticienii au calculat că șansele ca acest nume să apară de douăzeci și cinci de ori într‑o secvență de litere atât de mică erau de 1\/400 000<\/span> [3]<\/strong>. Programul folosit a calculat șansele ca fiind mai mici de 1\/1 000 000.<\/p>\n

Cercetarea lui Rips<\/strong> a fost mult mai amplă și a presupus o analiză statistică sofisticată, prin căutarea tuturor secvențelor de patru litere permutate în 117 128 de moduri. Nicio altă permutare alcătuită din patru litere, indiferent dacă forma sau nu un cuvânt, nu a apărut atât de des precum a apărut Aaron în Leviticul.<\/p>\n

Mai mult, o altă verificare a produs un rezultat la fel de fascinant. Când a fost scoasă o singură literă din centrul pasajului iar textul a fost scanat din nou, rezultatul a fost extrem de diferit. Cuvântul Aaron<\/em> a apărut doar de zece ori. Astfel, textul a devenit „normal”, iar rezultatul s‑a încadrat în limita statistică. Am amintit mai sus că o singură literă adăugată sau scoasă din text poate face întreaga Toră de nefolosit.<\/p>\n

Un alt cercetător a supus analizei același text de treisprezece versete din Pentateuhul samaritean. Rezultatul scanării a arătat că Aaron<\/em> apare în textul samaritean doar de zece ori, adică în limitele evenimentelor întâmplătoare.<\/p>\n

Dr. Moshe Katz<\/strong> prezintă în cartea sa și două diagrame cu rezultatele analizei statistice pe acest text [4]<\/strong>. Pe aceeași secvență de litere din Leviticul am căutat cuvântul Tora<\/a> împreună cu Aaron, pentru intervale de până la 50.<\/p>\n

În mod surprinzător, am găsit Tora<\/a><\/em> codificat de două ori, iar Aaron<\/em>, de douăzeci de ori. În trei locuri unde se pomenește de „preoții, fiii lui Aaron”<\/em>, b`nei Aaron ha`kohanim<\/em>, בני אהרן הכהנים<\/strong> , cuvântul Aaron<\/em>, אהרן<\/strong> , apare codificat în acest text, la un interval de patru litere echidistante, citite de la stânga la dreapta. Secvența de litere din text este b`nei Aaron ha`kohanim<\/em>:<\/p>\n

ב נ יאה ר ןהכ ה נים א<\/p>\n

Pentru a fi observate mai ușor, am evidențiat cele patru litere ale numelui Aaron, אהרן<\/strong> .<\/p>\n

Note<\/strong><\/p>\n

[1] Grant R. Jeffrey, The Signature of God<\/em>, ed. cit., p. 238.
\n[2] Dr. Moshe Katz, op. cit<\/em>., p. 63.
\n[3] Dr. Moshe Katz, op. cit<\/em>., pp. 111, 238; Jeffrey Satinover, Descifrarea codului Bibliei<\/em>, ed. cit., p. 43.
\n[4] Dr. Moshe Katz, op. cit<\/em>., pp. 114‑115.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tora<\/a> și Templul Un alt cod interesant a fost descoperit în Facerea 28, acolo unde se relatează visul pe care l‑a avut Iacov, în care a văzut „o scară, sprijinindu‑se pe pământ, iar cu vârful atingea cerul” (Facerea 28, 17). … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,260,15],"tags":[1123,10,89,40,119,84,91,93],"class_list":["post-3604","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-vechiul-testament","tag-aaron","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-sf-scriptura","tag-templu","tag-tora","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":2,"sum_votes":10},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3604","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3604"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3604\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3606,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3604\/revisions\/3606"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3604"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3604"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3604"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}