{"id":3614,"date":"2024-03-01T06:00:45","date_gmt":"2024-03-01T04:00:45","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3614"},"modified":"2024-02-10T16:30:44","modified_gmt":"2024-02-10T14:30:44","slug":"codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xxx","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/03\/01\/codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xxx\/","title":{"rendered":"Codul Bibliei. Semn\u0103tura lui Dumnezeu XXX"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Codul Purim<\/p>\n

Dr. Satinover<\/strong> amintește în cartea sa că cercetătorii din Israel au găsit în Facerea cuvinte codificate legate de sărbătoarea Purim, când se celebrează salvarea poporului evreu de la exterminare în Persia antică, prin istețimea reginei Estera<\/strong> și a unchiului ei, Mordecai<\/strong>. Întreaga poveste este relatată în cartea Estera<\/strong>. Au fost găsite cuvinte precum:<\/p>\n

Purim, data de 13 Adar, Mordecai<\/strong> și regina Estera [1]<\/strong>. Mai multe date aflăm de la Yacov Rambsel<\/strong>, care a extins cercetarea din perspectivă creștină [2]<\/strong>. Rambsel<\/strong> este de părere că indiferent de faptul că este scrisă în persană, caldeeană sau ebraică, cartea Estera<\/strong> este inspirată de Dumnezeu. Dumnezeu și‑a pus amprenta în această carte prin inserarea de mesaje codificate, care să adauge credibilitate și care să probeze autoritatea ei.<\/p>\n

Unii consideră că întrucât nu se găsesc cuvintele Adonai<\/em> (Yahweh<\/em>), יהוה<\/strong> , Dumnezeu (Elohim<\/em>), אלהים<\/strong> , sau Dumnezeu Atotputernic (El Shaddai<\/em>), אל שדי<\/strong> , cartea Estera<\/strong> nu poate fi considerată inspirată. Yacov<\/strong> nu este de acord cu această părere<\/span>.<\/p>\n

El spune că în timp ce numele lui Dumnezeu nu apare în textul de suprafață, el apare codificat de multe ori în această carte. Trebuie doar căutate cu grijă.<\/p>\n

Numele Estera<\/em>, אסתר<\/strong> , înseamnă „stea”<\/em>. Înainte, se numea Hadasa<\/em>, חדסח<\/strong> , care înseamnă „mirt”. Estera<\/strong> era din tribul lui Veniamin, a fost orfană, dar a fost crescută de unchiul ei, Mordecai<\/strong>.<\/p>\n

Numele Mordecai<\/em>, מרדכי<\/strong> , înseamnă „războinic”. El este un simbol al lui Mesia care a venit să salveze poporul Său. Iată ce îi spune Mardoheu<\/strong> reginei Estera<\/strong>:<\/p>\n

Iar Mardoheu a răspuns Esterei următoarele: Să nu socotești că ai să scapi tu singură în casa regelui, dintre toți iudeii. Dacă tu vei tăcea în vremea aceasta, atunci izbăvirea și eliberarea vor veni pentru iudei din altă parte, iar tu și casa tatălui tău veți pieri. Şi cine știe dacă tu n‑ai ajuns la vrednicia de regină tocmai pentru vremurile acestea (Estera 4, 13‑14).<\/p><\/blockquote>\n

Citind mai departe, vom vedea cine a stat în spatele scenei în numele reginei Estera<\/strong>, a lui Mordecai<\/strong> și al evreilor care erau în Persia. În Estera 4, 17, începând cu a treia literă din primul cuvânt și continuând cu fiecare a opta literă de la dreapta la stânga, citim Shilo Yeshua, שלה ישוע<\/strong> , care înseamnă „Şilo Iisus”.<\/p>\n

„Şilo” este un alt nume pentru Mesia<\/span> așa cum este arătat în Facerea 49, 10. Şansa ca aceste cuvinte să apară din întâmplare este mai mică de 1\/1.000.000.<\/p>\n

Am continuat cercetarea și am găsit următoarele cuvinte la intervale de până la 10 litere echidistante. Cuvântul „Şilo”, cu ortografia שילה<\/strong> , a fost găsit în cartea Estera de 13 ori. Iisus (Yeshua<\/em>), ישוע<\/strong> , a fost găsit de trei ori. Cuvântul Mesia<\/em>, ,משיח<\/strong> a fost găsit de două ori. Dacă citim până la intervale de 50 de litere echidistante, găsim acest cuvânt codificat de nouă ori.<\/p>\n

Dumnezeu, אלהים , a fost găsit de nouă ori la intervale de până la 100 de litere echidistante. Yahweh, יהוה , a fost găsit de 244 de ori la intervale de până la 100. El<\/p>\n

Shaddai, אל שדי<\/strong> , a fost găsit o singură dată în capitolul 4, la un interval de 7 litere echidistante.<\/p>\n

Am găsit cuvintele Yahweh<\/em> și El Shaddai grupate în fragmentul de text Estera 3, 13‑4, 11.<\/p>\n

De asemenea, am găsit grupate și cuvintele Yahweh<\/em> și Elohim<\/em> în textul Estera 8, 17‑9, 12. Yahweh<\/em> apare de trei ori și Elohim<\/em> o singură dată. În capitolul 9 versetele 3‑6 am găsit grupate cuvintele Yahweh<\/em>, Elohim<\/em> și Yeshua<\/em> [3]<\/strong>.<\/p>\n

Mesia era încadrat de o parte și de alta de cuvântul Şilo<\/em>, שילה<\/strong> , în fragmentul de text Estera 1, 5‑16. În versetul 11, începând cu a treia literă din al zecelea cuvânt și continuând cu fiecare a treizeci și treia literă de la stânga la dreapta, citim Mesia<\/em>, משיח<\/strong> . În versetul 6, începând cu a doua literă din al doisprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a 136‑a literă de la dreapta la stânga, citim Şilo<\/em>, שילה<\/strong> . În versetul 15, începând cu a doua literă din al șaptelea cuvânt și continuând cu fiecare a 136‑a literă, citim Şilo<\/em>, שילה<\/strong> . Observăm că ambele cuvinte Şilo<\/em> se citesc la același interval de 136 de litere. Imaginea acestei matrice<\/a> poate fi văzută în Anexa 3.<\/p>\n

Există combinații variate împrăștiate prin cartea Estera care cuprind aceste nume. Nu putem reda toate codurile găsite din lipsă de spațiu. Credem însă că aceste exemple sunt suficiente pentru a dovedi că, așa cum Dumnezeu a călăuzit mereu poporul evreu, tot așa i‑a inspirat și pe scriitorii cărților sfinte atunci când le‑au scris. Aceste nume codificate sunt aranjate în niște matrice<\/a> uimitoare, care arată măreția lui Dumnezeu în textul fiecărei cărți din Sfânta Scriptură.<\/p>\n

Dr. Moshe Katz<\/strong> analizează codul din cartea Estera dintr‑o perspectivă aparte. Chiar dacă cercetătorii bibliști descriu această carte ca „un fel de roman istoric”, „o poveste mitologică” sau „o poveste din seria 1001 de nopți”, tradiția iudaică o vede cu totul diferit. În acord cu tradiția, dr. Katz<\/strong> este de părere că această carte conține multe informații profetice despre viitorul poporului evreu [4]<\/strong>.<\/p>\n

Note<\/strong><\/p>\n

[1]<\/strong> Jeffrey Satinover, Descifrarea codului Bibliei<\/em>, ed. cit., p. 165.
\n[2]<\/strong> Yacov Rambsel, His Name is Jesus. The Mysterious Yeshua Codes<\/em><\/a>, ed. cit., pp. 233‑239.
\n[3]<\/strong> Vezi imaginea din Anexa 3.
\n[4]<\/strong> Dr. Moshe Katz, op. cit<\/em>., pp. 97‑101.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Codul Purim Dr. Satinover amintește în cartea sa că cercetătorii din Israel au găsit în Facerea cuvinte codificate legate de sărbătoarea Purim, când se celebrează salvarea poporului evreu de la exterminare în Persia antică, prin istețimea reginei Estera și a … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,260,15],"tags":[10,89,40,1128,119,91,93],"class_list":["post-3614","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-vechiul-testament","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-purim","tag-sf-scriptura","tag-tora","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3614","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3614"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3614\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3616,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3614\/revisions\/3616"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3614"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3614"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3614"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}