{"id":363,"date":"2015-10-09T18:54:02","date_gmt":"2015-10-09T16:54:02","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=363"},"modified":"2015-10-09T18:55:15","modified_gmt":"2015-10-09T16:55:15","slug":"biblia-si-criptografia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2015\/10\/09\/biblia-si-criptografia\/","title":{"rendered":"Biblia \u0219i criptografia"},"content":{"rendered":"
<\/div>

M-am familiarizat cu criptografia<\/em> pe când eram elev și foloseam câteva cifruri cu substituție monoalfabetică în corespondența cu un prieten de-al meu. În acea vreme eram familiarizat și cu lectura biblică, însă pe atunci nu-mi puneam problema dacă există vreo legătură între Biblie și criptografie<\/a><\/em>. Atenția mi-a fost atrasă de lectura unui articol teologic în care se vorbea de existența în textul biblic a unui cod. Pe atunci eram student le teologie. Ani de zile am căutat informați noi pe această temă, însă nu am mai găsit. Nici nu știam unde să caut și nici nu prea aveam acces la informații ca acum.<\/p>\n

Abia după vreo 10 ani am aflat de cercetările care se fac pe textul biblic pentru descifrarea codurilor ei. Informațiile pe care le-am adunat în timp sunt fascinante și uimitor. M-a încântat să aflu că Biblia<\/a> este un text deosebit ce con’ine un design matematic uimitor de complex, o creație supra-umană ce cuprinde o colecție de cărți adunate în decursul unei perioade de 1500 de ani.<\/p>\n

Până astăzi părerile teologilor referitoare la această legătură sunt neclare. Subiectul pare că nu interesează lumea academică, nici măcar pe cei care se ocupă de studiul biblic. Doar evreii care cinstesc și studiază Biblia<\/a> par a fi interesați. Vă întrebați unde putem citi despre acest subiect și așteptați să auziți răspunsul la întrebarea: „care este legătura dintre Biblie și criptografie<\/a>?<\/em>”
\nO dovadă că scriitorii biblici au folosit scrierea criptată o găsim la profetul Ieremia 25, 26, unde citim:<\/p>\n

„Tuturor regilor de la miază-noapte, de aproape sau de departe, unora și altora, și tuturor regatelor lumii, care se află pe fața pământului; iar regele Șișacului<\/strong> va bea după ei.” <\/em><\/p>\n

Cine este acest rege al Șișacului? Și care a fost Șișacul?<\/em> Cine este scriitorul care a scris aceste cuvinte?<\/em> Se pare că Ieremia făcea parte din neamul preoțesc. El a fost ales de tânăr de către Dumnezeu pentru misiunea profetică. Regele Șișacului<\/em><\/strong> (un regat cu acest nume nu a existat) este regele Babilonului. Așadar, „Șișacul<\/em>” este numele criptat al Babilonului.<\/p>\n

Ieremia a folosit pentru această criptare cifrul cunoscut sub numele de „atbash”<\/em>. Nu este singurul sistem de cifrare folosit de evrei, însă acesta este cel mai cunoscut. „Atbash”<\/em> este un cifru cu subtituție monoalfabetică.
\nPrima literă din alfabet este cifrată cu ultima, a doua literă cu penultima, a treia literă cu anteprenultima, și așa mai departe. Numele vine de la primele patru litere din sistemul de criptare: „Aleph”<\/em>  este criptat prin „Tav”<\/em>, iar „beth”<\/em> prin „shen”<\/em> (אתבש).<\/p>\n

Un alt cifru cunoscut de evrei poartă numele de „Atbam”<\/em> (אתבם). În acest cifru alfabetul ebraic (22 de litere) este împărțit în două, primul rând de la „aleph”<\/em> la „kaf”<\/em>, iar al doilea sub el de la „lamed”<\/em> la ”tav”<\/em>. Litera din primul rând este criptată cu litera de sub ea din al doilea rând, iar litera din al doilea rând este criptată cu cea de deasupra ei din primul rând.<\/p>\n

Importanța acestor sisteme de cifrare constă în aceea că ele au inspirat pe călugării și scriitorii din Apus să redescopere cifrurile prin substituție. Prin această dezvoltare, criptografia a fost reintrodusă în cultura europei occidentale, iar utilizarea lor de atunci până astăzi putem spune că s-a născut din acest fenomen.<\/p>\n

Dacă în exemplul de mai sus avem de a face cu un cuvânt criptat, în cazul codurilor Bibliei<\/em>, ca „secvențe de litere echidistante”<\/em> putem spune că avem de a face cu un sistem steganografic<\/em>, adică cu un procedeu de ascundere a unui text în alt text. În steganografie<\/a><\/em>, literele nu sunt criptate, ci sunt în clar, însă ascunse într-un alt text. În cazul nostru, cuvintele codului Bibliei<\/em> sunt ascunse în textul biblic prin metoda „secvențelor de litere echidistante”<\/em>. Aș numi această metodă a cuvintelor încrucișate<\/em>. Cuvintele ascunse se citesc într-o matrice<\/a> pe verticală sau oblic, iar textul biblic în care sunt ascunse aceste cuvinte se citește pe orizontală (în ebraică de la dreapta la stânga).<\/p>\n

Atât tehnicile criptografice cât și cele steganografice sunt cunoscute de mii de ani, și se folosesc și astăzi. Cred că nu ar trebui să mire pe nimeni faptul că textul biblic are și pasaje, atât criptate cât și steganografiate. Într-un alt articol voi descrie modul în care evreii au calculat calendarul lunar folosind codurile Bibliei<\/em>.<\/p>\n

Vă recomand să citiți cartea „Codul Bibliei<\/a>. Semnătura lui Dumnezeu”<\/a><\/em><\/strong>, apărută la Editura Adenium<\/a> din Iași, în anul 2014.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

M-am familiarizat cu criptografia pe când eram elev și foloseam câteva cifruri cu substituție monoalfabetică în corespondența cu un prieten de-al meu. În acea vreme eram familiarizat și cu lectura biblică, însă pe atunci nu-mi puneam problema dacă există vreo … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[3,7],"tags":[97,96,10,89,24,27,98,95],"class_list":["post-363","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-codul-bibliei","tag-atbam","tag-atbash","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-criptografie","tag-els","tag-sisteme-de-criptare","tag-staganografie"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/363","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=363"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/363\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":365,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/363\/revisions\/365"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=363"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=363"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=363"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}