{"id":3632,"date":"2024-03-03T06:00:07","date_gmt":"2024-03-03T04:00:07","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3632"},"modified":"2024-02-19T18:00:49","modified_gmt":"2024-02-19T16:00:49","slug":"codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xxxii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/03\/03\/codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xxxii\/","title":{"rendered":"Codul Bibliei. Semn\u00c4\u0192tura lui Dumnezeu XXXII"},"content":{"rendered":"
<\/div>

ELS<\/a> și EWS<\/a> codificate în Biblie<\/h3>\n

Cu siguranță vă puteți întreba dacă Biblia<\/a> spune ceva despre acest fenomen al codului Bibliei, de citire a secvențelor de litere echidistante<\/em> sau a secvențelor de cuvinte echidistante<\/em>.<\/p>\n

Pentru a ne lămuri am căutat aceste expresii în Tora<\/a>. Cuvântul ebraic pentru „secvență echidistantă” este shalav<\/em>, שלב<\/strong> , care înseamnă „pas echidistant” sau „obiecte la distanță egală unul de altul” sau „litere la distanță egală”. Fraza întreagă pentru „secvență de litere echidistante” (ELS<\/a>) este a`ot shalav<\/em>, אות שלב<\/strong> . Această frază a fost găsită de Yacov<\/strong> și Grant<\/strong> în toate cărțile Torei.<\/p>\n

Am repetat cercetarea și am regăsit‑o la intervale mai mici de 100 în următoarele cărți: Facerea, Ieșirea, Leviticul, Numerii, Deuteronomul, Iosua, Judecători, I și II Samuel, I și II Regi, Osea, Neemia, I și II Cronici.<\/p>\n

Pentru a putea verifica rezultatul acestei cercetări, dăm mai jos lista cu pozițiile de început pentru frazele găsite în text.<\/p>\n

Prima coloană indică cartea, a doua coloană indică în ordine litera, cuvântul, versetul și capitolul, a treia coloană indică intervalul de citire. Amintim că în ebraică citirea se face de la dreapta la stânga. Acolo unde intervalul este negativ, citirea se face de la stânga la dreapta.<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
Cartea<\/b><\/td>\nÃŽnceputul<\/b><\/td>\nIntervalul<\/b><\/td>\n<\/tr>\n
Facerea<\/td>\n1, 9, 24, 20<\/td>\n-5<\/td>\n<\/tr>\n
Facerea<\/td>\n1, 10, 18, 26<\/td>\n14<\/td>\n<\/tr>\n
Facerea<\/td>\n1, 8, 4, 36<\/td>\n92<\/td>\n<\/tr>\n
IeÅŸirea<\/td>\n1, 7, 24, 35<\/td>\n-38<\/td>\n<\/tr>\n
Leviticul<\/td>\n2, 1, 3, 7<\/td>\n42<\/td>\n<\/tr>\n
Leviticul<\/td>\n2, 1, 16, 10<\/td>\n-78<\/td>\n<\/tr>\n
Numerii<\/td>\n1, 8, 54, 1<\/td>\n-89<\/td>\n<\/tr>\n
Numerii<\/td>\n1, 7, 5, 4<\/td>\n66<\/td>\n<\/tr>\n
Deuteronomul<\/td>\n2, 13, 6, 14<\/td>\n-61<\/td>\n<\/tr>\n
Iosua<\/td>\n4, 11, 12, 5<\/td>\n59<\/td>\n<\/tr>\n
Judecători<\/td>\n1, 5, 30, 9<\/td>\n96<\/td>\n<\/tr>\n
I Samuel<\/td>\n2, 7, 25, 2<\/td>\n82<\/td>\n<\/tr>\n
I Samuel<\/td>\n3, 2, 14, 17<\/td>\n99<\/td>\n<\/tr>\n
I Samuel<\/td>\n1, 22, 6, 26<\/td>\n95<\/td>\n<\/tr>\n
II Samuel<\/td>\n1, 22, 10, 24<\/td>\n-38<\/td>\n<\/tr>\n
I Regi<\/td>\n1, 12, 6, 8<\/td>\n-66<\/td>\n<\/tr>\n
I Regi<\/td>\n1, 12, 24, 10<\/td>\n39<\/td>\n<\/tr>\n
II Regi<\/td>\n1, 8, 24, 3<\/td>\n61<\/td>\n<\/tr>\n
Osea<\/td>\n2, 6, 3, 6<\/td>\n86<\/td>\n<\/tr>\n
Neemia<\/td>\n3, 6, 34, 3<\/td>\n95<\/td>\n<\/tr>\n
I Cronici<\/td>\n1, 9, 42, 1<\/td>\n56<\/td>\n<\/tr>\n
II Cronici<\/td>\n2, 10, 6, 8<\/td>\n-34<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

În Osea am găsit fraza shalav a`ot<\/em>, שלב אות<\/strong> . În majoritatea cărților profeților mici nu am găsit această frază, ci doar cele două cuvinte grupate. În Isaia, Ieremia, Iezechiel, Psalmi, Ecclesiastul am întâlnit‑o la intervale sub 200, iar în restul cărților, sub 2 000.<\/p>\n

Am căutat în cărțile Torei expresia dabar shalav<\/em>, ,דבר שלב<\/strong> „secvență de cuvinte echidistante” (EWS<\/a>), la intervale sub 1 000 de litere echidistante. Am găsit‑o în toate cele cinci cărți după cum urmează: în Facerea, la interval de 522 de litere; în Ieșirea, la interval de 439 și 663; în Leviticul, la interval de 10, în versetul 12; în Numerii, la interval de 126 și 723, iar în Deuteronomul, la interval de – 302. Am căutat și expresia shalav dabar<\/em>, שלב דבר<\/strong> , în toate cele cinci cărți, la intervale mai mici de 1 000, și am întâlnit‑o în Facerea de trei ori, în Ieșirea de trei ori la intervale mai mici de 2 000, în Leviticul la interval de 4 729, în Numerii de două ori, la interval de 32 și 417, iar în Deuteronomul de două ori.<\/p>\n

În urma acestor rezultate tragem concluzia că Dumnezeu a plasat în codul Bibliei<\/a> chiar numele procedurilor de citire a cuvintelor codificate<\/span>.<\/p>\n

Numele lui Dumnezeu în cartea Leviticul<\/h3>\n

Scanând primele cinci versete din Leviticul, descoperim că numele lui Dumnezeu, Yahweh<\/em>, יהוה<\/strong> , apare de cinci ori la intervale de 8, 21, 13, 34 și 5. La prima vedere aceste numere nu arată vreo semnificație specială. Când au fost așezate în ordine, matematicianul Rips<\/strong> le‑a identificat imediat ca parte dintr‑un șir Fibonacci [1]<\/strong>. Într‑un asemenea șir fiecare număr este suma celorlalte două care îl preced.<\/p>\n

5+8 = 13, 8+13 = 21, 13+21 = 34<\/p>\n

Această serie începe cu 1, căci „Domnul unul singur și tot așa numele Său unul singur” (Zaharia 14, 9). Şirul are forma 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55…<\/p>\n

De ce sunt aceste numere semnificative?<\/strong> <\/em>Pur și simplu, ele reprezintă sistemul numeric din natură și ele conduc la numărul phi<\/em>, care a fost denumit „numărul de aur” sau „proporția de aur”. Trebuie menționat faptul că raportul dintre perechile succesive ale numerelor din șirul lui Fibonacci tind spre phi<\/em> sau numărul de aur, 1,618.<\/p>\n

Numărul de aur este proporția estetică cea mai atrăgătoare pentru ochiul omenesc.<\/p>\n

Numerele din șirul lui Fibonacci sunt reprezentate peste tot<\/span>. Le găsim în designul petalelor unei flori, în dispunerea frunzelor pe tulpină, în conurile de brad sau în fructul de ananas și chiar în forma valurilor mării. De la celulă și până la galaxii, șirul Fibonacci este prezent peste tot. Phi<\/em> sau numărul 1,618 a fost descris în trecut ca un număr divin, deoarece semnifică frumusețea și armonia. Expresia matematică este (a+b)\/a = a\/b = φ.<\/p>\n

Plan sau coincidență<\/h3>\n

După atâtea exemple fascinante de coduri pe care le‑am amintit rămâne totuși o întrebare. Întrucât există 78 064 de litere în Facerea din totalul de 304 805 de litere din întreaga Tora<\/a>, pot fi aceste coduri rezultatul întâmplării?<\/em><\/strong> Această întrebare și‑au pus‑o toți cercetătorii codului Bibliei. Ei demonstrează prin analiză statistică că aceste coduri nu pot fi rezultatul hazardului<\/span>. Despre aceste analize vom discuta mai multe în capitolul 7<\/strong>.<\/p>\n

În continuare vom prezenta marele grup de coduri descoperit în Isaia 53.<\/p>\n

Note<\/strong><\/p>\n

[1]<\/strong> Leonardo Pisano Bigollo<\/strong> (c.1170‑c.1250), cunoscut ca Fibonacci<\/strong>, a fost un matematician italian, considerat de unii „cel mai mare matematician occidental din Evul Mediu”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ELS<\/a> È™i EWS<\/a> codificate în Biblie Cu siguranță vă puteÈ›i întreba dacă Biblia<\/a> spune ceva despre acest fenomen al codului Bibliei, de citire a secvenÈ›elor de litere echidistante sau a secvenÈ›elor de cuvinte echidistante. Pentru a ne lămuri am căutat … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,260,15],"tags":[10,89,40,27,254,1133,119,91,93],"class_list":["post-3632","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-vechiul-testament","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-els","tag-ews","tag-fibonacci","tag-sf-scriptura","tag-tora","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3632","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3632"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3632\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3634,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3632\/revisions\/3634"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3632"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3632"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3632"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}