{"id":3637,"date":"2024-03-04T06:00:26","date_gmt":"2024-03-04T04:00:26","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3637"},"modified":"2024-02-19T20:30:54","modified_gmt":"2024-02-19T18:30:54","slug":"codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xxxiii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/03\/04\/codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xxxiii\/","title":{"rendered":"Codul Bibliei. Semn\u00c4\u0192tura lui Dumnezeu XXXIII"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Cele mai impresionante coduri sunt cele legate de Iisus Hristos, Mesia<\/span>. Aceste coduri au fost descoperite și studiate de cercetătorii creștini<\/span>. Se înțelege de ce, întrucât cercetătorii evrei nu sunt interesați de aceste coduri, de vreme ce nu-L recunosc pe Domnul nostru Iisus Hristos ca Mesia. Această serie de coduri poartă numele de codurile Yeshua. Cercetătorii evrei neagă faptul că ar exista asemenea coduri și încearcă să descurajeze orice cercetare în această direcție<\/span>. Mulți cercetători ai codurilor le neagă public, nu pentru că nu ar crede în existența lor, ci pentru a depărta pe creștini de studierea lor.<\/p>\n

Codurile Yeshua<\/h2>\n

Numele lui Iisus Nazarineanul și ale ucenicilor Săi codificate în Isaia 53<\/h3>\n

Tema centrală a profețiilor din Vechiul și Noul Testament<\/a> este învățătura revelată de Dumnezeu despre Iisus din Nazaret, ca Mesia și Fiu al lui Dumnezeu<\/span>.<\/p>\n

Cel care a descoperit aceste uimitoare coduri și a scris despre ele (Yeshua. The Name of Jesus Revealed in Code in the Old Testament<\/em><\/a>) a fost Yacov Rambsel<\/strong>. Unii critici ai codului Yeshua au declarat că, întrucât numele lui Iisus<\/em> (Yeshua<\/em>, ישוע<\/strong> ) este relativ scurt, doar din patru litere ebraice, el ar putea să apară din întâmplare în orice text în limba ebraică. Însă acești critici nu pot explica de ce numele lui Iisus apare codificat, la intervale echidistante mici, în atât de multe profeții mesianice importante din Vechiul Testament. Noi nu putem găsi alte nume de persoane istorice care să apară în mod repetat, la intervale echidistante mici, în textul acelor profeții mesianice.<\/p>\n

În urma acestor provocări venite din partea criticilor codului Yeshua, Grant Jeffrey<\/strong> l‑a rugat pe prietenul său Yacov Rambsel<\/strong> să adâncească cercetarea sa pe textul profeției mesianice din Isaia, capitolele 52 și 53. Această bine‑cunoscută profeție mesianică descrie, cu șapte secole înainte, multe detalii legate de moartea pe cruce a lui Iisus Hristos.<\/p>\n

Yacov<\/strong> a descoperit că Dumnezeu a codificat numele lui Iisus și a celor care au fost prezenți sau implicați, acum două mii de ani, la răstignirea Sa<\/span>. El a găsit codificate, în textul profetic Isaia 53, numele lui Iisus, Nazarineanul, Mesia, cele trei Marii, numele celor doi arhierei, Irod, Pilat și numele ucenicilor Săi.<\/p>\n

Şi să nu uităm că această profeție a fost scrisă cu peste șapte sute de ani înainte de nașterea lui Iisus. Așadar poate un observator onest să declare că aceste coduri se referă la altă persoană decât Iisus din Nazaret?<\/p>\n

Isaia 52 arată promisiunea binecuvântării, iar Isaia 53 descrie prețul sacrificiului binecuvântării. Aceste două capitole din Isaia ar trebui citite împreună ca un text unitar. Începând cu Isaia 52, 13 și continuând până la Isaia 53, 12, profetul Isaia oferă o descriere a lui Mesia ca Miel al lui Dumnezeu, a morții, îngropării și învierii Sale.<\/p>\n

În acest text Dumnezeu a ascuns multe coduri care arată evenimente istorice și numele persoanelor importante prezente la acele evenimente. Toate acele evenimente și persoane pomenite în cod se întâlnesc în viața lui Iisus, așa cum este ea relatată de Noul Testament<\/a> după șapte sute de ani de la scrierea acestei profeții<\/span>.<\/p>\n

Dumnezeu este perfect în toate lucrările Sale. El a așezat fiecare cuvânt și fiecare literă la locul potrivit în întreaga Scriptură<\/span>. Mântuitorul a spus că „înainte de a trece cerul și pământul, o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece, până ce se vor face toate”<\/em> (Matei 5, 18).<\/p>\n

Să ne amintim de Apostolul Toma, care, auzind de la ceilalți ucenici că Iisus a înviat, le‑a răspuns că nu va crede până ce nu va pune degetul lui în semnul cuielor și mâna lui în coasta Sa (a lui Iisus). Astăzi există mulți oameni care, ca și Toma, vor dovezi suplimentare ca să creadă că Biblia<\/a> este inspirată de Dumnezeu. Eu cred că aceste coduri au fost așezate de Dumnezeu ca să dea scepticilor din zilele noastre o dovadă matematică, unică în felul ei, despre infailibilitatea și autoritatea Cuvântului Său revelat oamenilor prin Biblie<\/span>.<\/p>\n

Codurile descoperite de Yacov Rambsel<\/strong> și Grant Jeffrey<\/strong> sunt uimitoare. Le vom aminti în continuare pe rând. Yacov<\/strong> a descoperit numele ebraic al lui Iisus, Yeshua<\/em>, ישוע<\/strong> , codificat începând cu primul verset din Facerea 1, 1<\/span>: „La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul”<\/em>. Începând cu a cincea literă, yod<\/em>, י<\/strong>, din primul cuvânt Bereșit<\/em>, בראשית<\/strong> , și continuând înainte cu fiecare a 521‑a literă, citim ישוע<\/strong> , Yeshua<\/em>.<\/p>\n

Am verificat pe calculatorul personal descoperirea lui Yacov<\/strong> și am găsit în Facerea, codificat de cinci ori, numele Yeshua<\/em>, la un interval de 521 de litere.<\/p>\n

Una dintre cele mai semnificative trăsături legate de profețiile mesianice este aceea că majoritatea acestor profeții conțin codificat numele lui Iisus, Yeshua<\/em>, ישוע<\/strong> . De pildă, Yacov<\/strong> a descoperit numele lui Iisus în profeția mesianică de la Isaia 53, 10, care descrie patimile, moartea și îngroparea lui Hristos.<\/p>\n

„Dar a fost voia Domnului să‑L zdrobească prin suferință: Şi fiindcă Şi‑a dat viața ca jertfă pentru păcat, va vedea pe urmașii Săi, Își va lungi viața și lucrul Domnului în mâna Lui va propăși” (Isaia 53, 10).<\/p><\/blockquote>\n

În această profeție care ne învață despre suferința lui Mesia îndurată pentru ispășirea păcatelor noastre, începând cu a patra literă din al unsprezecelea cuvânt, ya`arik<\/em>, יאריך<\/strong> , citind de la stânga la dreapta fiecare a douăzecea literă, găsim codificată fraza ebraică ישוע שמי<\/strong> , Yeshua Shmi<\/em>, „Iisus este numele Meu”.<\/p>\n

Posibilitatea ca această frază să apară din întâmplare este mai mică de unu la un milion<\/span>. Iar ca să apară din întâmplare chiar în această profeție mesianică, șansele sunt și mai mici.<\/p>\n

Am verificat de câte ori apare această frază codificată în cartea Isaia și am mai găsit‑o de unsprezece ori, dar la intervale de ordinul miilor față de cea din Isaia 53, singura la un interval de doar 20 de litere echidistante.<\/p>\n

Înainte de a analiza în amănunt textul profeției din Isaia, vom mai da câteva exemple din alte profeții unde a fost găsit codificat numele lui Iisus, Yeshua<\/em>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cele mai impresionante coduri sunt cele legate de Iisus Hristos, Mesia. Aceste coduri au fost descoperite È™i studiate de cercetătorii creÈ™tini. Se înÈ›elege de ce, întrucât cercetătorii evrei nu sunt interesaÈ›i de aceste coduri, de vreme ce nu-L recunosc pe … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,260,15],"tags":[10,89,40,1134,27,72,119,91,93],"class_list":["post-3637","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-vechiul-testament","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-codurile-yeshua","tag-els","tag-isaia-53","tag-sf-scriptura","tag-tora","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":2,"sum_votes":10},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3637","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3637"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3637\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3639,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3637\/revisions\/3639"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3637"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3637"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3637"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}