{"id":3641,"date":"2024-03-05T06:00:07","date_gmt":"2024-03-05T04:00:07","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3641"},"modified":"2024-02-19T21:00:03","modified_gmt":"2024-02-19T19:00:03","slug":"codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xxxiv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/03\/05\/codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xxxiv\/","title":{"rendered":"Codul Bibliei. Semn\u00c4\u0192tura lui Dumnezeu XXXIV"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Trădarea lui Iisus de către Iuda Iscarioteanul<\/h3>\n

În Psalmul 40, 8‑9 unde este profețită trădarea lui Iisus de către Iuda Iscarioteanul, Yacov<\/strong> a găsit codificat numele lui Iisus, Yeshua<\/em>, ישוע<\/strong> . În Biblia<\/a> ebraică este Psalmul 41. Începând cu prima literă, yod<\/em>, י<\/strong>, din al șaptelea cuvânt din versetul 8 și citind de la dreapta la stânga, din două în două litere, găsim codificat cuvântul Yeshua<\/em>, ישוע<\/strong> . Altfel spus, exact în versetul unde, cu peste o mie de ani înainte, David profețește trădarea lui Iisus, noi am găsit numele persoanei trădate, așa cum am arătat mai sus<\/span>.<\/p>\n

O altă profeție bine‑cunoscută din Vechiul Testament descrie prețul trădării lui Hristos, treizeci de arginți. Cu peste cinci sute de ani înainte de nașterea lui Iisus, profetul Zaharia scrie:<\/p>\n

„Şi le‑am zis: Dacă socotiți cu cale, dați‑Mi simbria, iar dacă nu, să nu Mi‑o plătiți. Şi Mi‑au cântărit simbria Mea treizeci de arginți. Atunci a grăit Domnul către Mine: Aruncă‑i olarului prețul acela scump cu care Eu am fost prețuit de ei. Şi am luat cei treizeci de arginți și i‑am aruncat în visteria templului Domnului, pentru olar” (Zaharia 11, 12‑13).<\/p><\/blockquote>\n

Începând cu a patra literă, yod<\/em>, י<\/strong>, din al șaptelea cuvânt și continuând cu fiecare a douăzeci și patra literă, citim Yeshua<\/em>, ישוע<\/strong> . Împlinirea acestei profeții este descrisă în Evanghelia după Matei 26, 15; 27, 5‑10. La câteva versete distanță, în textul Zaharia 12, 9‑10, Yacov<\/strong> a găsit codificat cuvântul Mesia<\/em>, משיח<\/strong> . Am verificat codul și l‑am găsit începând cu a patra literă din al doilea cuvânt din versetul 9 și citind fiecare a treizeci și opta literă.<\/p>\n

În Psalmul 71, 13‑15, David profețește că Iisus Mesia „va avea milă de sărac și de sărman și sufletele săracilor va mântui”<\/em>.<\/p>\n

Aceste versete conțin codificat cuvântul Yeshua<\/em>, ישוע<\/strong> , la un interval ELS<\/a> de douăzeci de litere. Am verificat codul și am găsit cuvântul Yeshua<\/em> codificat de zece ori în Psalmul 71 (72 în Biblia<\/a> ebraică), la intervale mai mici de o sută.<\/p>\n

Isaia profețește cu mai bine de șapte sute de ani înainte de nașterea lui Iisus Hristos că El va veni ca un mare eliberator al omenirii.<\/p>\n

„Duhul Domnului este peste Mine, că Domnul M‑a uns să binevestesc săracilor, M‑a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc celor robiți slobozire și celor prinși în război libertate; Să dau de știre un an de milostivire al Domnului și o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru” (Isaia 61, 1‑2).<\/p><\/blockquote>\n

Începând cu a patra literă din al doilea cuvânt din versetul 1 și citind de la stânga la dreapta fiecare a noua literă, găsim codificat cuvântul Yeshua<\/em>, ישוע<\/strong> . Urmând informațiile oferite de Grant Jeffrey<\/strong>, am descoperit codificat cuvântul Oshiyah<\/em>, ,אישוע<\/strong> în Isaia 59, la un interval ELS<\/a> de șaptezeci și una de litere. Oshiyah<\/em> se traduce „Eu voi mântui”.<\/p>\n

Yacov<\/strong> a făcut descoperiri interesante și în profeția mesianică de la Daniel 9, 25‑27:<\/p>\n

Să știți și să înțelegeți că de la ieșirea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului și până la Cel‑Uns – Cel‑Vestit – sunt șapte săptămâni și șaizeci și două de săptămâni; și din nou vor fi zidite piețele și zidul din afară, în vremuri de strâmtoare. Iar după cele șaizeci și două de săptămâni, Cel‑Uns va pieri fără să se găsească vreo vină în El, iar poporul unui domn va veni și va dărâma cetatea și templul. Şi sfârșitul cetății va veni prin poporul mâniei lui Dumnezeu și până la capăt va fi război – prăpădul cel hotărât.
\nŞi El va încheia un legământ cu mulți într‑o săptămână, iar la mijlocul săptămânii va înceta jertfa și prinosul și în templu va fi urâciunea pustiirii, până când pedeapsa nimicirii cea hotărâtă se va vărsa peste locul pustiirii (Daniel 9, 25‑27).<\/p><\/blockquote>\n

Yacov<\/strong> a găsit numele lui Yeshua<\/em>, ישוע<\/strong> , în Daniel 9, 26 începând cu a patra literă din al nouălea cuvânt, citind fiecare a douăzeci și șasea literă de la stânga la dreapta. În plus, folosind softul The Keys of the Bible<\/em>, am mai găsit numele Nazaret<\/em>, נצרת<\/strong> , codificat la un interval de 83 de litere, apoi cuvintele: rege<\/em>, (47 ) ,מלך<\/strong> , ramură<\/em>, (-17) ,נער<\/strong> , Iesei<\/em>, (12 ) ,ישי<\/strong>  și Mesia<\/em>, (-43) ,משיח<\/strong> , toate în profeția lui Daniel despre cele șaptezeci de săptămâni. De pildă, cuvântul rege<\/em>, מלך<\/strong> , l‑am găsit codificat de‑a lungul a patru versete de șase ori, iar Iesei, ישי<\/strong> , de patru ori în versetul 25 și de trei ori în versetul 26.<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
Cuvântul<\/b><\/td>\nEbraică<\/b><\/td>\nIntervale<\/b><\/td>\nReferinţă<\/b><\/td>\n<\/tr>\n
Yeshua<\/td>\nישוע<\/td>\n-26<\/td>\nDan. 9, 25-26<\/td>\n<\/tr>\n
Nazaret<\/td>\nנצרת<\/td>\n-83<\/td>\nDan. 9, 25-27<\/td>\n<\/tr>\n
Rege<\/td>\nמלך<\/td>\n2, -18,
\n20, -20,
\n47, -2<\/td>\n		Dan. 9, 24
\nDan. 9, 24-25
\nDan. 9, 27<\/td>\n<\/tr>\n
Ramură<\/td>\nנער<\/td>\n-17<\/td>\n<\/td>\n<\/tr>\n
Iesei<\/td>\nישי<\/td>\n2, 7,
\n11, 12, 5, 8, 12<\/td>\n		Dan. 9, 25
\nDan. 9, 26<\/td>\n<\/tr>\n
Mesia<\/td>\nמשיח<\/td>\n-43<\/td>\nDan. 9, 26 – 10, 1<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

După cum putem observa, intervalele sunt mici, de ordinul unităților sau zecilor, pe un text de doar 446 de litere ebraice.<\/p>\n

Aș mai menționa un cod interesant pe care l‑am descoperit în Daniel 8, 25: „Şi se va ridica împotriva Regelui regilor, dar va fi aruncat la pământ nu de mână omenească”<\/em>, în care am găsit codificat cuvântul Mesia<\/em>, משיח<\/strong> . Începând de la expresia Regele regilor<\/em> (Şar‑șarim<\/em>), שר‑שרים<\/strong> , cu ultima literă mem, ,ם<\/strong> și citind fiecare a cincea literă, am găsit cuvântul Mesia, .משיח<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Literele care formează cuvântul Mesia sunt marcate cu roșu.<\/p>\n

În Daniel 7, 22‑27, într‑un text de 434 de litere ebraice, am găsit codificate următoarele cuvinte: Dumnezeu, Yahweh<\/em>, ,יהוה<\/strong> Mesia<\/em>, משיח<\/strong> , Iisus<\/em>, ישוע<\/strong> , și Şilo<\/em>, שילה<\/strong> . Şansa ca aceste cuvinte să apară din întâmplare este mai mică de 1 la 63 000 000<\/span>. Matricea cu aceste cuvinte se găsește în imaginea de mai jos.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Trădarea lui Iisus de către Iuda Iscarioteanul ÃŽn Psalmul 40, 8‑9 unde este profeÈ›ită trădarea lui Iisus de către Iuda Iscarioteanul, Yacov a găsit codificat numele lui Iisus, Yeshua, ישוע . ÃŽn Biblia<\/a> ebraică este Psalmul 41. ÃŽncepând cu prima … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,260,15],"tags":[10,89,40,1134,27,119,91,93],"class_list":["post-3641","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-vechiul-testament","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-codurile-yeshua","tag-els","tag-sf-scriptura","tag-tora","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3641","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3641"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3641\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3643,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3641\/revisions\/3643"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3641"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3641"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3641"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}