{"id":3667,"date":"2024-03-09T06:00:55","date_gmt":"2024-03-09T04:00:55","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3667"},"modified":"2024-02-20T11:45:50","modified_gmt":"2024-02-20T09:45:50","slug":"codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xxxviii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/03\/09\/codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xxxviii\/","title":{"rendered":"Codul Bibliei. Semn\u00c4\u0192tura lui Dumnezeu XXXVIII"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Alte coduri despre Iisus<\/h3>\n

Yacov Rambsel<\/strong> a descoperit și alte coduri legate de activitatea și pătimirile lui Iisus Hristos<\/span>. Despre unele din aceste coduri vom vorbi în continuare.<\/p>\n

Iisus este numit de proorocul Ioan Botezătorul „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii”, iar Mântuitorul se numește pe sine „Lumina lumii”.<\/p>\n

În Isaia 52, 12, începând cu a doua literă din al doisprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a nouăsprezecea literă de la stânga la dreapta, citim din<\/em> Mielul ispășirii<\/em> (me`kippur tela<\/em>), מכפר טלא<\/strong> . Şansa ca această frază să se formeze din întâmplare este mai mică de unu la un milion<\/span>.<\/p>\n

În Isaia 53, 5, începând cu a șaptea literă din al cincilea cuvânt și continuând cu fiecare a douăzecea literă de la dreapta la stânga, citim lumina Domnului<\/em> (ner Adonai<\/em>), נר יהוה<\/strong> . Acest cuvânt codificat este apropiat de cuvântul Yeshua<\/em>, ישוע<\/strong> , codificat în Isaia 53, 10 începând cu prima literă din al optulea cuvânt și continuând cu fiecare a douăzecea literă de la stânga la dreapta.<\/p>\n

Denumirile mesianice Şilo, Mesia și Paști<\/h3>\n

În Isaia 53, 9, începând cu a patra literă din al unsprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a cincizeci și patra literă de la dreapta la stânga, citim Shiloh<\/em>, שילה<\/strong> . Acest cuvânt este codificat de șase ori în Isaia 53<\/span>. Cercetătorii creștini și evrei sunt de acord și recunosc că Şilo<\/em> este numele profetic al lui Mesia.<\/p>\n

ÃŽn Facerea 49, 10, Moise scrie:<\/p>\n

„Nu va lipsi sceptru din Iuda, nici toiag de cârmuitor din coapsele sale, până ce va veni Împăciuitorul (Şilo), Căruia se vor supune popoarele”.<\/p><\/blockquote>\n

Descoperirea cuvântului Shiloh<\/em> codificat lângă numele Iisus, Yeshua<\/em>, în profeția mesianică din Isaia 53 ne oferă o evidență convingătoare a identității lui Iisus din Nazaret ca Mesia.<\/p>\n

Mai mult, cuvântul Yeshua<\/em> a fost găsit alături de cuvântul Mesia<\/em>, codificate în același pasaj‑cheie. În Isaia 53, 8, începând cu a treia literă din al doilea cuvânt și continuând cu fiecare a șaizeci și cincea literă de la stânga la dreapta, citim Mesia<\/em> (Mashiach<\/em>), משיח<\/strong> . La același interval, începând cu a doua literă din al zecelea cuvânt din Isaia 54, 1 și continuând cu fiecare a șaizeci și cincea literă de la stânga la dreapta, citim Yeshua<\/em>, ישוע<\/strong> . Este fascinant că aceste două cuvinte, Iisus<\/em> și Mesia<\/em>, sunt codificate la același interval în profeția mesianică a lui Isaia.<\/p>\n

De asemenea, mai găsim codificat cuvântul Paști în Isaia 53, 10. Începând cu a treia literă din al treisprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a șaizeci și doua literă de la stânga la dreapta, citim Paști<\/em> (Peh`sakh<\/em>), .פסח<\/strong><\/p>\n

Pâinea și vinul<\/h3>\n

În Isaia 53, 1, începând cu a cincea literă din al optulea cuvânt și continuând cu fiecare a 210‑a literă de la dreapta la stânga, citim pâinea<\/em> (ha`lachem<\/em>), הלחם<\/strong> , care ne amintește de pâinea frântă de Iisus la Cina cea de Taină, înainte de pătimirea și moartea Sa pe cruce:<\/p>\n

„Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâinea și binecuvântând, a frânt și, dând ucenicilor, a zis: Luați, mâncați, acesta este trupul Meu. Şi luând paharul și mulțumind, le‑a dat zicând: Beți dintru acesta toți. Că acesta este sângele Meu al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă pentru iertarea păcatelor” (Matei 26, 26‑28).<\/em><\/p><\/blockquote>\n

Fascinant este că la același interval de 210 găsim și cuvântul vin<\/em> (yeyin<\/em>), יין<\/strong> , codificat pe același text din Isaia 53. Am găsit acest cuvânt codificat de două ori la același interval. În Isaia 54, 1, începând cu prima literă din al patrulea cuvânt și continuând cu fiecare a 210‑a
\nliteră de la stânga la dreapta, citim vin<\/em> (yeyin<\/em>), .יין<\/strong><\/p>\n

Yacov Rambsel<\/strong> a găsit codificate în Isaia 52 cuvintele Iona<\/em> și apă<\/em>, amintindu‑ne de cuvintele Mântuitorului care a zis:<\/p>\n

„Că precum a fost Iona în pântecele chitului trei zile și trei nopți, așa va fi și Fiul Omului în inima pământului trei zile și trei nopți” (Matei 12, 40).<\/em><\/p><\/blockquote>\n

În Isaia 52, 4, începând cu a patra literă din al șaselea cuvânt și continuând cu fiecare a nouăsprezecea literă de la stânga la dreapta, citim Iona<\/em>, יונה<\/strong> . La câteva versete mai departe, în Isaia 52, 7, începând cu prima literă din al nouălea cuvânt și continuând cu fiecare a nouăsprezecea literă de la stânga la dreapta, citim apă<\/em>, מים<\/strong> . Interesant este că am găsit codificate amândouă cuvintele la un interval ELS<\/a> de 19 litere<\/span>. Însă am găsit cuvântul apă<\/em>, מים<\/strong> , codificat în aceleași versete ca și cuvântul Iona<\/em>, începând cu a treia literă din al treilea cuvânt, din Isaia 52, 2, și continuând cu fiecare a patruzeci și patra literă de la dreapta la stânga.<\/p>\n

De asemenea, am mai identificat și alte coduri care ne amintesc de cuvintele din Evanghelie:<\/p>\n

„Şi erau și femei care priveau de departe; între ele: Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel Mic și a lui Iosi, și Salomea” (Marcu 15, 40).<\/em><\/p><\/blockquote>\n

În Isaia 52, 15, începând cu a treia literă din al cincisprezecelea cuvânt și continuând cu fiecare a 113‑a literă de la dreapta la stânga, citim Salomea<\/em> (Shalomit<\/em>), שלמית<\/strong> . Am găsit codificat a doua oară acest cuvânt, începând cu a treia literă din al cincilea cuvânt din Isaia 52, 10 și continuând cu fiecare a 144‑a literă de la dreapta la stânga. În Isaia 52, 13, începând cu a patra literă din al doilea cuvânt și continuând cu fiecare a 149‑a literă de la dreapta la stânga, citim Iosi<\/em> (Yosai<\/em>), יוסי<\/strong> . Ambele cuvinte se regăsesc în același text.<\/p>\n

Crucea și sărbătoarea Paștelui<\/h3>\n

În Isaia 53, 10, începând cu a treia literă din al doilea cuvânt și continuând cu fiecare a cincizeci și doua literă de la dreapta la stânga, citim cruce<\/em>, צלב<\/strong> . Din același cuvânt, începând cu a doua literă și continuând cu fiecare a 104‑a literă, citim Paști<\/em>, פסח<\/strong> , care se află în paralel cu cuvântul Iisus<\/em> (Yeshua<\/em>), ,ישוע<\/strong> menționat mai sus. În Isaia 52, 14, începând cu a treia literă din al șaselea cuvânt și continuând cu fiecare a douăzeci și șasea literă de la stânga la dreapta, citim sărbătoarea Mea<\/em> (Chaggai<\/em>), חגי<\/strong> . L‑am găsit codificat și în Isaia 53, 4‑8, text în care se află codificat și cuvântul Mesia.<\/p>\n

Timpul și locul răstignirii lui Hristos<\/h3>\n

Iisus a fost răstignit în ziua de vineri, 14 Nisan, cunoscută ca luna lui Aviv. Muntele Moria este muntele pe care a fost construit templul de către Solomon. Pe același munte, în afara zidurilor cetății, în locul numit Golgota a fost răstignit Iisus.<\/p>\n

În Isaia 52, 1, începând cu a treia literă din al optulea cuvânt și continuând cu fiecare a douăzeci și șaptea literă de la dreapta la stânga, citim aviv<\/em>, אביב<\/strong> , care indică luna în care a fost răstignit Hristos. La același interval, începând cu prima literă din al șaptelea cuvânt din Isaia 52, 3 și continuând cu fiecare a douăzeci și șaptea literă, citim și ve`moriah<\/em>, ומריה<\/strong> , adică „și Muntele Moria”. Am descoperit că cele două cuvinte se mai suprapun în textul de la Isaia 52, 14‑53, 4. Acesta este un cod uimitor, în care descoperim luna sărbătoririi Paștelui, Aviv<\/em>, și Muntele Moria<\/em>, locul răstignirii lui Hristos pentru păcatele omenirii întregi, într‑un text scris de Isaia cu câteva veacuri înainte de nașterea lui Iisus.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Alte coduri despre Iisus Yacov Rambsel a descoperit È™i alte coduri legate de activitatea È™i pătimirile lui Iisus Hristos. Despre unele din aceste coduri vom vorbi în continuare. Iisus este numit de proorocul Ioan Botezătorul „Mielul lui Dumnezeu care ridică … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,260,15],"tags":[10,89,40,1134,27,119,91,93],"class_list":["post-3667","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-vechiul-testament","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-codurile-yeshua","tag-els","tag-sf-scriptura","tag-tora","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3667","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3667"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3667\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3669,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3667\/revisions\/3669"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3667"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3667"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3667"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}