{"id":3707,"date":"2024-03-16T06:00:38","date_gmt":"2024-03-16T04:00:38","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3707"},"modified":"2024-02-20T21:59:59","modified_gmt":"2024-02-20T19:59:59","slug":"codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xlv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/03\/16\/codul-bibliei-semnatura-lui-dumnezeu-xlv\/","title":{"rendered":"Codul Bibliei. Semn\u00c4\u0192tura lui Dumnezeu XLV"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Întrebări și răspunsuri despre codurile Bibliei<\/h2>\n

Codurile Bibliei sunt reale?<\/strong><\/em>
\nUnele dintre coduri trebuie să fie reale, deoarece probabilitatea ca acestea să fie rezultatul întâmplării este foarte mic.<\/p>\n

Este Biblia<\/a> doar o colecție de mituri și fabule?<\/strong><\/em>
\nExistența reală a fenomenului codurilor oferă o evidență covârșitoare asupra faptului că atunci când a fost scris textul, în urmă cu peste 3 500 de ani, Autorul Bibliei ebraice cunoștea evenimentele ce se vor petrece în zilele noastre. Având în vedere preștiința și inteligența supraumană a Autorului, opinia că Biblia<\/a> este pur și simplu o colecție de mituri antice ar trebui să fie respinsă.<\/p>\n

A fost descoperită vreo legătură între conținutul textului literal și codul din acesta?<\/strong><\/em>
\nDa. Există o relație foarte puternică<\/span>. Un exemplu este Isaia 53, unde profetul descrie suferințele lui Mesia care avea să vină, text în care există mai mult de 50 de ELS‑uri suficient de lungi care nu pot fi rezultatul întâmplării și toate se referă la subiectul Iisus Hristos.<\/p>\n

Cine a scris Biblia<\/a>?<\/strong><\/em>
\nAvând în vedere cele de mai sus, este evident faptul că autorul Bibliei este Dumnezeu<\/span>, nu oamenii sau extratereștrii. Să nu uităm că oamenii care nu mai cred în îngeri și demoni ajung să creadă în extratereștri.<\/p>\n

De ce ar fi apelat Autorul Bibliei la codificare?<\/strong><\/em>
\nUnul dintre cele mai probabile scopuri pentru care este folosită codificarea este acela de autentificare a autorului<\/span> textului literal. Codul poate oferi dovada autentificării autorului și a integrității textului păstrat până la noi<\/span>.<\/p>\n

Codurile pot prezice viitorul?<\/strong><\/em>
\nRăspunsul este categoric nu<\/strong>. Codurile relevă mereu informații doar despre evenimentele petrecute deja.<\/p>\n

Care este legătura dintre codurile Bibliei și Kabbalah<\/a>?<\/strong><\/em>
\nExplorarea științifică a fenomenului codurilor Bibliei nu are nicio legătură cu practicile mistice din Kabbalah<\/a><\/span>. Practicienii Kabbalei au dezvoltat o metodă de codificare și decodificare valabilă pentru orice limbă folosind calculele probabilistice. Acest sistem a fost preluat și dezvoltat de serviciile de informații din întreaga lume.<\/p>\n

Care este legătura acestor coduri cu numerologia?<\/strong><\/em>
\nNiciuna.<\/strong> Metoda de citire a secvențelor de litere echidistante nu are nicio legătură cu numerologia, divinația, astrologia, ocultismul sau ghicirea viitorului.<\/p>\n

Cărui scop servesc codurile Bibliei?<\/strong><\/em>
\nEu cred că ele servesc ca sursă de autentificare a Bibliei<\/span>, că ea a fost scrisă de o inteligență atotcunoscătoare, cu mult mai presus de inteligența umană. Pentru mine, Autorul Bibliei este Dumnezeu<\/span>. Codurile mai pot dovedi și integritatea textului transmis de‑a lungul timpului<\/span>. Existența codurilor în Tora<\/a> și în celelalte cărți ale Bibliei ebraice infirmă toate ipotezele documentare ale criticii negative, precum și părerea că textul Scripturii a fost alterat în timp din cauza copierilor succesive. Faptul că există manuscrise cu diferențe minore de text nu exclude existența printre ele și a textului nealterat. Diferența o pot face doar codurile Bibliei.<\/p>\n

Ce putem spune despre milioanele de coduri ELS<\/a> scurte?<\/strong><\/em>
\nPe de o parte, din punct de vedere statistic, majoritatea codurilor ELS<\/a> scurte au o apariție întâmplătoare. Ele pot fi găsite peste tot în text. Cu toate acestea, nimic nu Îl oprește pe Autorul codurilor intenționate să le folosească și pe cele scurte în design‑ul Său<\/span>. Pe de altă parte, din punct de vedere teologic, nimic nu este întâmplător.<\/p>\n

Care dintre codurile descoperite până acum sunt cel mai puțin probabil rezultatul întâmplării?<\/strong><\/em>
\nDintre codurile descoperite până acum, cele din Isaia 53<\/strong> și Iezechiel 37<\/strong> sunt cel mai puțin probabil să fie întâmplătoare. La acestea am mai putea adăuga și grupul de coduri din Ieșirea 30.<\/p>\n

Există și alți matematicieni care cred în realitatea acestor coduri?<\/strong><\/em>
\nDa.<\/strong> Printre ei se numără profesorii de matematică de la Harvard (Kazhdan<\/strong> și Bernstein<\/strong>), Yale (Piatetski‑Shapiro<\/strong>), Universitatea Ebraică din Ierusalim (Rips<\/strong> și Furstenberg<\/strong>) și UCLA (Michelson<\/strong>).<\/p>\n

Ce alte grupuri semnificative de coduri au fost descoperite?<\/strong><\/em>
\nAlte grupuri semnificative de coduri despre Iisus Hristos au fost descoperite în Psalmul 22 și Pilde 15. În plus, grupuri semnificative despre război și terorism au fost găsite în Iezechiel 7 și 40, Ieremia 17 și Daniel 2.<\/p>\n

Există savanți care nu cred în realitatea codurilor Bibliei?<\/strong><\/em>
\nDa<\/span>. Şi nu este de mirare, căci așa cum există atei care nu cred în Dumnezeu, tot așa există savanți raționaliști și evoluționiști care nu cred în realitatea acestor coduri, din aceleași motive pentru care nu cred în Dumnezeu. Dacă ar accepta realitatea codurilor, atunci ar urma să accepte și existența Autorului acestor coduri, care este Dumnezeu<\/span>.<\/p>\n

Lor li se potrivește cuvântul Psalmistului David: „Zis‑a cel nebun în inima sa: Nu este Dumnezeu”<\/em> (Psalmi 13, 1).<\/p>\n

Codurile pot distrage pe cititor de la mesajul real al Scripturii?<\/strong><\/em>
\nRăspunsul este nu. Oricine cercetează Scriptura se concentrează asupra mesajului din textul de suprafață. Mesajul lui Dumnezeu pentru omenire și mântuire este cuprins în textul de suprafață. Orice cercetător onest și sincer în căutarea Adevărului nu va folosi Biblia<\/a> contrar poruncilor lui Dumnezeu.<\/p>\n

Poate deveni computerul un substitut al lui Dumnezeu?<\/strong><\/em>
\nPentru agnostici ca Drosnin<\/strong>, poate că da. Pentru cercetătorul onest, nu. Computerul este un instrument de cercetare și nimic mai mult. „Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria” (Psalmi 18, 1). Cei ce cred în Dumnezeu știu că descoperirile din fizica cuantică și astronomie întăresc această afirmație. Cei ce nu cred caută argumente pentru necredința lor în aceleași descoperiri. Așa cum nu ne temem de descoperirile științifice, tot așa nu ne temem nici de mărturia codurilor Bibliei.<\/p>\n

Codurile Bibliei au un scop bine definit, acela de a demonstra generației sceptice din zilele noastre că Autorul Bibliei este Dumnezeu<\/span>, nu oamenii sau extratereștrii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ÃŽntrebări È™i răspunsuri despre codurile Bibliei Codurile Bibliei sunt reale? Unele dintre coduri trebuie să fie reale, deoarece probabilitatea ca acestea să fie rezultatul întâmplării este foarte mic. Este Biblia<\/a> doar o colecÈ›ie de mituri È™i fabule? ExistenÈ›a reală a … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,260,15],"tags":[10,89,40,27,119,91,93],"class_list":["post-3707","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-semnatura-lui-dumnezeu","category-vechiul-testament","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-els","tag-sf-scriptura","tag-tora","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3707","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3707"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3707\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3716,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3707\/revisions\/3716"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3707"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3707"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3707"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}