{"id":3882,"date":"2024-04-08T06:00:02","date_gmt":"2024-04-08T03:00:02","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3882"},"modified":"2024-04-04T19:32:29","modified_gmt":"2024-04-04T16:32:29","slug":"codul-original-al-bibliei-iv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/04\/08\/codul-original-al-bibliei-iv\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (IV)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Nicio altă operă de literatură nu conţine acest fenomen<\/h3>\n

Teomatica<\/a><\/em> ajută la demonstrarea faptului că Biblia<\/a> este diferită de orice altă lucrare de literatură scrisă vreodată în istoria omenirii<\/span>. De fapt, teomatica<\/a> a fost plănuită de Dumnezeu — din eternitate — chiar înainte ca această lume să fie creată.<\/p>\n

Pentru a face acest lucru posibil, Dumnezeu a creat două limbi „cereşti” – ebraica şi greacă – şi le-a plasat fără să se ştie în cultura umană şi în cele din urmă în vocabularul Bibliei. (Notă: Vechiul Testament a fost scris iniţial în ebraică veche, iar Noul Testament<\/a> în greacă.) După cum vom vedea în curând, ambele limbi trebuiau să fi fost concepute în mod supranatural şi fiecare cuvânt să se încadreze exact în text, pentru ca acest cod să lucreze în Biblie.<\/p>\n

Fiecare eveniment care a avut loc în Biblie, fiecare poveste, fiecare persoană, fiecare adevăr, până la cel mai mic detaliu, a fost planificat şi preordonat de Dumnezeu<\/span>.<\/p>\n

Teomatica<\/a> a rămas latentă în Biblie de mii de ani. Cu toate acestea, secretul său tocmai a fost descoperit.<\/p>\n

Alţii au avut o bănuială<\/h3>\n

Chiar dacă amploarea acestei descoperiri abia începe să se dezvăluie, de-a lungul secolelor mulÅ£i oameni au speculat, au crezut ÅŸi au învăţat că sub textul original ebraic ÅŸi grec al Bibliei există un fel de fenomen ascuns ÅŸi supranatural – bazat pe valorile numerice ale literele din alfabetele acestor limbi. Ei credeau că un cifru, sau cheie, care ar debloca un sens simbolic ÅŸi spiritual mai profund din spatele cuvintelor literale ale textului, a fost plasat acolo printr-un act supranatural al lui Dumnezeu, fără ca oamenii care au scris textul să ÅŸtie.<\/p>\n

Savanţii contemporani ai Bibliei şi majoritatea savanţilor evanghelici moderni fie au criticat această idee, fie au ignorat complet subiectul. În ansamblu, studiile biblice moderne nu recunosc nici măcar posibilitatea ca un astfel de fenomen precum teomatica<\/a> să poată exista<\/span>. Acest subiect se află complet în afara domeniului cunoştinţelor convenţionale.<\/p>\n

[De ce?<\/strong><\/em> Pentru că recunoașterea existenței acestui cod ar însemna rescrierea studiilor biblice și a întregii istorii a omenirii, care ni se predă astăzi prin sistemul de învățământ instituționaizat. Ar însemna rescrierea tuturor științelor. Și ar scoate la iveală faptul că prin sistemul de învățământ suntem mințiți sistematic<\/span>.<\/span>]<\/p>\n

Codurile Torah<\/a>, ELS<\/a> ÅŸi Codul Bibliei<\/a><\/h3>\n

Recent, unele descoperiri presupuse uimitoare au fost făcute pe această linie. Chiar şi tu poate ai auzit întâmplător ceva despre asta. A apărut la televizor, în ziare şi reviste şi pe tot internetul. O carte naţională de succes, numită Codul Bibliei<\/a><\/em>, de Michael Drosnin<\/strong><\/a>, s-a vândut recent în peste jumătate de milion de exemplare. Oprah Winfrey<\/strong> a făcut un program pe acest subiect, la fel ca şi numeroase alte talk-show-uri.<\/p>\n

O serie de cercetători din Israel şi din întreaga lume au susţinut că au descoperit coduri „secrete” ascunse în textul Vechiului Testament ebraic. Aceste „coduri”, conform unor susţinători, dezvăluie evenimente istorice trecute şi chiar evenimente mondiale viitoare. Sărind atât de multe litere în succesiune şi creând cuvinte, se presupune că au fost descoperite descrieri detaliate ale evenimentelor, cum ar fi asasinarea prim-ministrului israelian Yitzhak Rabin<\/strong> şi a preşedintelui egiptean Anwar Sadat<\/strong>; despre Revoluţia Franceză şi chiar despre Adolf Hitler<\/strong> şi holocaustul. Unii savanţi susţin că au găsit numele rabinilor evrei din zilele noastre încorporate în coduri. Chiar şi Timothy McVeigh<\/strong> şi atentatul din Oklahoma City au fost găsite în text.<\/p>\n

Aceste descoperiri au fost denumite „coduri Tora”, „coduri biblice” şi „ELS” (secvenţe de litere echidistante). Unele dintre aceste afirmaţii sunt susţinute de „dovezi” statistice care au creat o mare entuziasm în comunitatea ştiinţifică. Matematicieni de talie mondială de la unele dintre universităţile de cel mai înalt calibru, Pentagon şi din alte părţi, s-au implicat în investigaţie<\/span>,<\/p>\n

Teomatica<\/a> este complet diferită<\/h3>\n

Trebuie subliniat clar că teomatica<\/a> nu are nicio legătură sau relaţie cu oricare dintre cele de mai sus<\/span>. Este la un milion de ani lumină distanţă şi total diferit. Nu există nici cea mai mică asemănare.<\/p>\n

Dovezile ELS<\/a> se limitează în mare parte la Tora<\/a> sau primele cinci cărţi ale Vechiului Testament (Geneza, Exod, Levitic, Numeri, Deuteronom). Teomatica<\/a> saturează întreaga Biblie – de la început până la sfârșit<\/span>.<\/p>\n

NOTĂ:<\/strong> Cu toate acestea, este cu totul posibil ca Dumnezeu să fi încorporat „ceva” în Biblie bazat pe ELS<\/a>. Codurile biblice au fost respinse de mulţi lideri evanghelici şi teologi ca fiind „nu au nicio credibilitate”. Din păcate, cea mai mare parte a acestei critici se va baza nu pe ştiinţă concretă, ci pe părtinire teologică. La sfârșitul acestei cărţi, voi oferi o analiză generală a ELS<\/a> şi a codului biblic.<\/p>\n

[Del Washburn<\/strong> nu cunoaște prea multe amănunte despre ELS<\/a> (secvențele de litere echidistante) pe care le-am prezentat în cartea Codul Bibliei<\/a>. Semnătura lui Dumnezeu<\/em><\/a>. De aici și reticența lui de a vorbi prea mult despre ele<\/span>.]<\/p>\n

După propria mea investigaţie asupra efortului masiv de cercetare care se desfăşoară în prezent cu codurile Bibliei, cred că teomatica<\/a> este un fenomen mult mai demonstrabil<\/span>. Dovezile statistice sunt mai convingătoare, iar datele sunt mult mai uşor de înţeles şi verificat de către om de ştiinţă şi o persoană obişnuită. În timp ce mulţi oameni de ştiinţă şi experţi se luptă cu validitatea codurilor Bibliei, teomatica<\/a> va oferi un caz deschis şi închis din punct de vedere matematic.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/em><\/a>, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nicio altă operă de literatură nu conÅ£ine acest fenomen Teomatica<\/a> ajută la demonstrarea faptului că Biblia<\/a> este diferită de orice altă lucrare de literatură scrisă vreodată în istoria omenirii. De fapt, teomatica<\/a> a fost plănuită de Dumnezeu — din eternitate … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,260],"tags":[10,1183,27,139,1181],"class_list":["post-3882","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-biblia","tag-codul-bibliei-coduri","tag-els","tag-nout-testament","tag-teomatica"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":2,"sum_votes":10},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3882","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3882"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3882\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3884,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3882\/revisions\/3884"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3882"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3882"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3882"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}