{"id":3918,"date":"2024-04-19T06:00:06","date_gmt":"2024-04-19T03:00:06","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3918"},"modified":"2024-04-06T18:39:10","modified_gmt":"2024-04-06T15:39:10","slug":"codul-original-al-bibliei-xv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/04\/19\/codul-original-al-bibliei-xv\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (XV)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Codul original<\/h3>\n

NOTĂ:<\/strong> În Teomatică II<\/em><\/a>, codul structural a fost explicat mai detaliat, adică „versiunea lungă”. Aici va fi „versiunea scurtă”. Există un echilibru delicat între explicarea adecvată a faptelor esenţiale şi copleşirea cititorului cu pagini şi pagini de informaţii.<\/p>\n

Învăţarea ABC-ului teomaticii<\/h3>\n

Acest capitol va fi sesiunea noastră de antrenament. L-am conceput ca o serie de paşi. Există şapte paşi de bază, uşor de înţeles. Dacă în mod corespunzător înţelegi unul, poţi trece cu uşurinţă la următorul. Am făcut tot posibilul să explic fiecare pas cât mai simplu posibil.<\/p>\n

PASUL 1: Codul<\/h3>\n

În limba noastră, avem doar două moduri de bază de a comunica şi de a exprima idei. Dacă te uiţi la o maşină de scris sau la tastatura unui computer, ce vezi? Litere (ale alfabetului) şi numere (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 0). În structura noastră lingvistică, comunicăm aproape totul prin cuvinte şi numere.<\/p>\n

Numerele pe care le folosim (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 0) se numesc cifre arabe. Aceia dintre noi care trăim astăzi considerăm de la sine folosirea acestor simboluri. Dar aici este un fapt interesant. Timp de secole, omenirea nu a avut numere sau cifre în structura lingvistică. În schimb, timp de mii de ani, civilizaţiile timpurii au folosit literele alfabetului lor pentru a exprima numere.<\/p>\n

Te-ai uitat vreodată la cifrele unor ceasuri? Cu câţiva ani în urmă este posibil să fi urmărit Super Bowl XXIV? Ceea ce aţi văzut, desigur, sunt cifre romane:<\/p>\n

I=1, V = 5, X=10, L = 50, C=100, D = 500, M=1000<\/p>\n

Aceeaşi idee sau principiu este valabil mai ales pentru limbile Bibliei, ebraica antică a Vechiului Testament şi greaca veche pentru Noului Testament.<\/p>\n

Mai jos, veţi vedea alfabetul ebraic şi grecesc, împreună cu valorile numerice respective pentru fiecare literă din acele alfabete.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Aceste coduri sunt o chestiune de înregistrare istorică<\/p>\n

Acest cod este mai stabil şi mai verificabil decât chiar şi propriul nostru alfabet englezesc. Cu alte cuvinte, nu este nimic arbitrar (sau nou). A fost fixat şi gravat în piatră cu mii de ani în urmă.<\/p>\n

NOTĂ: Există sute de surse disponibile care vor confirma validitatea acestor coduri. Teomatica<\/a> nu pretinde că a descoperit acest sistem numeric<\/span>. Totuşi, ceea ce a descoperit teomatica<\/a> sunt câteva dintre principiile referitoare la modul în care acest cod a fost conceput să funcţioneze<\/span>. Nimic înainte nu a operat vreodată pe principiile colective demonstrate în teomatică.<\/p>\n

Pentru a confirma codul numeric grecesc, aşa cum este afişat, nu trebuie să căutaţi mai departe de Dicţionarul Webster<\/em>. Alfabetul grecesc şi echivalentele numerice pot se găsesc în partea din spate a majorităţii ediţiilor în secţiunea „Semne şi simboluri speciale”. Această utilizare a literelor pentru valori numerice, datează din cele mai vechi timpuri ale Grecia antică.<\/p>\n

Codul numeric ebraic a fost folosit cu multe secole înainte de Hristos. Nu se ştie de unde şi cum a apărut. Dacă ar fi să te uiţi într-o Biblie ebraică actuală, ai găsi numerele reale ale capitolelor şi versetelor date în ebraică, litere în loc de cifre.<\/p>\n

Fiecare scrib şi rabin evreu este la fel de familiarizat cu acest cod, precum este propria lor existenţă. Unii evrei au crezut de mii de ani că există o semnificaţie divină sau mistică pentru aceste valori numerice. Această tradiţie străveche (printre altele) este cunoscută sub numele de Kabbalah<\/a>. O mare parte din Kabbalah<\/a> este privită de creştini sau alţii ca speculaţii mistice fără sens. Cei mai mulţi evrei devotaţi nu îl văd ca fiind un curent principal, ci pur şi simplu o căutare fascinantă.<\/p>\n

Un alt termen folosit pentru a descrie acest sistem numeric este gematria<\/a><\/em>.<\/p>\n

Sistemul zecimal<\/h3>\n

Pe baza cercetărilor mele, am ajuns la concluzia că întreaga structură teomatică din Biblie a fost formulată şi configurată pentru a funcţiona pe acelaşi sistem zecimal care este utilizate în mod obişnuit astăzi de către toate civilizaţiile. Totul se bazează pe 10, 100 şi 1000.<\/p>\n

Structura numerică a alfabetelor ebraic şi grecesc operează pe sistemul zecimal. Dacă te uiţi cu atenţie la alfabetele ebraic şi grec, vei descoperi că primele zece litere ale fiecărui alfabet sunt numerotate de la 1 la 10. Al doilea grup este numerotat de la 10 la 100, iar al treilea grup este numerotat de la 100 la 400 pentru alfabetul ebraic şi 100 până la 800 pentru alfabetul grec. Toate acestea au fost aranjate într-un mod sistematic. Valorile numerice nu sunt întâmplătoare; ele urmează o foarte concisă aranjament.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/em><\/a>, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Codul original NOTÄ‚: ÃŽn Teomatică II, codul structural a fost explicat mai detaliat, adică „versiunea lungă”. Aici va fi „versiunea scurtă”. Există un echilibru delicat între explicarea adecvată a faptelor esenÅ£iale ÅŸi copleÅŸirea cititorului cu pagini ÅŸi pagini de informaÅ£ii. … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,260],"tags":[10,89,40,267,92,1181],"class_list":["post-3918","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-gematria","tag-noul-testament","tag-teomatica"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":2,"sum_votes":10},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3918","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3918"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3918\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3920,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3918\/revisions\/3920"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3918"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3918"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3918"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}