{"id":3935,"date":"2024-04-20T06:00:41","date_gmt":"2024-04-20T03:00:41","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3935"},"modified":"2024-04-16T19:10:56","modified_gmt":"2024-04-16T16:10:56","slug":"codul-original-al-bibliei-xvi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/04\/20\/codul-original-al-bibliei-xvi\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (XVI)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

PASUL 2: Fiecare cuvânt are o valoare numerică<\/h3>\n

Nu numai că fiecare literă din alfabetul ebraic şi grecesc are ataşat un număr sau o valoare numerică, dar şi fiecare cuvânt are o valoare<\/span>.<\/p>\n

Pentru a ilustra acest lucru, să luăm cuvântul pentru Iisus<\/em> în greacă, care este Ιησούς<\/em>. Urmând tabelul pentru codul numeric grecesc şi adăugând numere pentru toate literele din acest cuvânt, obţinem următorul total:<\/p>\n

\n

I = 10
\nη = 8
\nσ = 200
\nο = 70
\nÏ… = 400
\nς = 200
\nTOTAL = 888<\/p>\n<\/blockquote>\n

Un alt cuvânt comun în greacă este kosmos<\/em> sau lume. Când se adună numerele pentru literele din acest cuvânt, valoarea este 600.<\/p>\n

K = 20
\no = 70
\nσ = 200
\nμ = 40
\nο = 70
\nς = 200
\nTOTAL = 600<\/p><\/blockquote>\n

Această formulă se aplică fiecărui cuvânt ebraic şi grecesc din Biblie. Fiecare are propria sa valoare numerică sau teomatică.<\/p>\n

Se adaugă şi fraze<\/h3>\n

Gândurile şi propoziţiile complete au, de asemenea, valori numerice. Pentru a ilustra acest lucru, să luăm chiar primul verset al Bibliei: „La început, Dumnezeu a făcut cerul şi pământul.”<\/p>\n

\"\"<\/a>Valoarea teomatică pentru fiecare cuvânt este scrisă deasupra acestuia. Adunăm toate aceste numere împreună (296 + 407 + 395 + 401 + 86 + 203 + 913) şi rezultă un total de 2701<\/strong>. Astfel, valoarea teomatică a primului verset al Bibliei este 2701<\/strong>.<\/p>\n

De altfel, este posibil să fi observat că cuvintele de mai sus sunt scrise în ordine inversă. În limba ebraică se citeşte de la dreapta la stânga, în loc de la stânga la dreapta.<\/p>\n

Punând totul laolaltă<\/h3>\n

Când mi-am început cercetările în urmă cu aproximativ douăzeci de ani, am făcut ceva care, din câte ştiu, nu mai fusese făcut niciodată. Pentru a continua în mod eficient studiul teomaticii, era nevoie de un instrument de cercetare, unul care să economisească ore de muncă şi, în acelaşi timp, să deschidă proiectul teomatic complet din Cuvântul lui Dumnezeu. Acest instrument a fost un Noul Testament<\/a> teomatic greco-englez<\/em>. Deoarece nu exista un astfel de instrument la momentul respectiv, a fost necesar să se dezvolte unul.<\/p>\n

Pe pagina următoare este una dintre cele peste o mie de pagini care cuprind întregul Noul Testament<\/a>. Sub fiecare cuvânt (sau cuvinte) grecesc este echivalentul în engleză.<\/p>\n

Deasupra fiecărui cuvânt grecesc este valoarea numerică adecvată, scrisă cu propriul meu scris de mână.<\/p>\n

Folosind un calculator, întreaga lucrare a durat aproape opt sute de ore pentru a fi finalizată, dar, după standardele actuale, este primitivă. În ultimii ani, toate aceste date au fost programate într-o bază de date computerizată masivă. Baza de date include fiecare cuvântul ebraic şi grecesc din Biblie, valoarea sa numerică şi traducerea echivalentă în engleză împreună cu o mulţime de alte date pertinente.<\/p>\n

În plus, la bazele de date, există un pachet complet de cercetare şi un software care face toate cercetările generale şi de analiză a numărului (vezi anexa A, Teomatics II<\/em><\/a>).<\/p>\n

Secrete ÅŸi taine eterne<\/h3>\n

Toate tainele eterne ale veacurilor au fost încorporate în Biblie de către Dumnezeu – pe baza acestor valori numerice ale înregistrărilor istorice. Fiecare cuvânt menÅ£ionat în Scriptură, fiecare adevăr, până la cele mai mici detalii, a fost plasat acolo conform acestui sistem. Faptul că Dumnezeu a făcut toate acestea poate fi dovedit ÅŸtiinÅ£ific într-un laborator conform celui mai înalt standard al procedurilor de testare ÅŸtiinÅ£ifică (vezi capitolele 11 ÅŸi 12 din această carte).<\/p>\n

TEOMATICA<\/a>: Pe ce bază?<\/h3>\n

ÃŽnainte de a trece la pasul 3, vom face un scurt ocol. Pe măsură ce aÅ£i citit despre conceptul de valori numerice pentru literele ÅŸi cuvintele din Biblie, s-ar putea să-Å£i fi trecut prin minte acest gând: Pe ce se bazează toate acestea? De unde obÅ£ineÅ£i dovada că Dumnezeu a avut vreo legătură cu atribuirea de valori numerice pentru alfabetul ebraic ÅŸi grecesc – ÅŸi apoi pentru cuvintele Bibliei? Unde este versetul din Biblie care ne spune că există un astfel de fenomen precum teomatica<\/a>? Dacă teomatica<\/a> este adevărată, de ce nu ne-au spus Iisus ÅŸi apostolul Pavel despre asta? Aceste întrebări sunt cu siguranţă valide ÅŸi cer un răspuns.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/em><\/a>, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

PASUL 2: Fiecare cuvânt are o valoare numerică Nu numai că fiecare literă din alfabetul ebraic ÅŸi grecesc are ataÅŸat un număr sau o valoare numerică, dar ÅŸi fiecare cuvânt are o valoare. Pentru a ilustra acest lucru, să luăm … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,260],"tags":[10,89,40,92,1181],"class_list":["post-3935","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-noul-testament","tag-teomatica"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3935","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3935"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3935\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3938,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3935\/revisions\/3938"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3935"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3935"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3935"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}