{"id":3939,"date":"2024-04-21T06:00:46","date_gmt":"2024-04-21T03:00:46","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3939"},"modified":"2024-04-16T19:58:59","modified_gmt":"2024-04-16T16:58:59","slug":"codul-original-al-bibliei-xvii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/04\/21\/codul-original-al-bibliei-xvii\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (XVII)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Baza istorică<\/h3>\n

În primul rând, există o bază istorică puternică pentru atribuirea valorilor numerice alfabetelor ebraic şi grecesc<\/span>. Valorile numerice sunt stabilite şi în mod obişnuit cunoscut şi acceptat<\/span>. Cu alte cuvinte, este standardizat. Totuşi, nimic din toate acestea în sine nu „demonstrează” că există vreun concept precum teomatica<\/a><\/em>, adică că există un fel de element sau fenomen supranatural care operează în Biblie bazat pe acest sistem. La suprafaţă, nimic nu este indicat de valorile numerice în afară de faptul că civilizaţiile antice foloseau litere pentru a reprezenta cifrele. De asemenea, precedentul istoric demonstrează că acest Autor nu a venit în mod arbitrar cu acest standard.<\/p>\n

Să presupunem că ar trebui să folosesc o alocare complet diferită, sau arbitrară, a numerelor literelor alfabetului ebraic şi grec. Să presupunem că am insistat că modul în care Dumnezeu mi-a revelat acest lucru a fost prin trimiterea unui înger cu atribuirea unor valori numerice scrise „pe plăci de aur”.<\/p>\n

Deci, evident, trebuie să existe o bază pentru toate acestea, care să aibă prioritate istorică şi să fie credibilă din punct de vedere academic. În plus, există dovezi pentru întreg sistem numeric chiar în textul „original” al Bibliei în sine<\/em>.<\/p>\n

Papirusul Chester Beatty<\/h3>\n

Când cărţile Noului Testament au fost scrise în primul secol după Hristos, nu exista nici un fel de hârtie. În schimb, un fel de „hârtie” făcută dintr-o plantă numită papirus<\/a><\/a>.
\nAceastă plantă creştea din abundenţă în Delta Nilului şi atingea o înălţime de cincisprezece picioare sau mai mult. Când sunt legate în mănunchiuri, tulpinile lungi ar putea să fie folosit pentru a face plute sau canoe; această plantă i-a oferit omului primul său material de scris ieftin şi practic. Papirusul<\/a> era tăiat în felii subţiri, aşezate încrucişat pe a scândură, bătută împreună şi presată până când lipiciul natural de la plantă lega bucăţile într-o formă de hârtie puternică şi subţire.<\/p>\n

Toate cele mai vechi manuscrise ale Noului Testament au fost scrise pe papirus<\/a><\/a>. (Unele manuscrise mai vechi din Vechiul Testament erau scrise pe piele.) Unele documente din această perioadă timpurie există încă şi sunt considerate a fi cele mai preţuite şi inestimabile artefacte existente – cele mai vechi copii cunoscute ale Noului Testament.<\/p>\n

Un astfel de manuscris se află în Dublin, Irlanda, într-o colecţie de manuscrise deţinută de un Chester Beatty (desemnat p47). Este, fără îndoială, cea mai veche copiecunoscută a cărţii Apocalipsa. Data acestui papirus<\/a> special a fost plasată în secolul al treilea, sau undeva între 250 şi 300 d.Hr.<\/p>\n

Cel mai semnificativ lucru despre acest manuscris este că oferă toate numerele din cartea Apocalipsa cu valori numerice sau teomatice. Fiecare numărul din cartea Apocalipsa este arătat cu literele alfabetului grecesc. De exemplu, numărul 7, la care se face referire de multe ori în Apocalipsa, este exprimat cu litera ζ<\/strong> care are o valoare numerică de 7. Numărul 12 ar fi exprimat prin cele două litere ιβ<\/strong> (10 + 2 = 12) şi aşa mai departe.<\/p>\n

Apocalipsa 13, 18 este, desigur, versetul care descrie numărul fiarei – 666. Pe pagina anterioară [din carte]<\/span> se află una dintre paginile din Apocalipsa capitolul 13. Observaţi numărul 666 cu o săgeată îndreptată spre dreapta. Urmaţi săgeata spre dreapta aproximativ o jumătate de inch şi veţi vedea următorul simbol cu o linie deasupra: χξς<\/strong>.<\/p>\n

Acesta este numărul 666 dat cu valori teomatice. Prima literă χ<\/strong> are valoarea 600, a doua literă ξ<\/strong> are valoarea 60, iar a treia literă ς<\/strong> are valoarea de 6. Totalul este egal cu 666.<\/p>\n

Versetul 1 din capitolul 14. Descrie modul în care Mielul a stat pe muntele Sion şi cu El erau 144 de mii. Dacă te uiţi la poza cu din nou papirus<\/a>, veţi vedea, sub 666, numărul 144 cu o săgeată îndreptată spre dreapta. Urmaţi această săgeată timp de aproximativ o jumătate de inch şi veţi vedea simbolul ρμδ<\/strong>. Acesta este numărul 144 dat cu valori teomatice. Imediat după valorile numerice este cuvântul grecesc pentru „mii”. Numărul 144 apare din nou în versetul 4 din partea de jos.<\/p>\n

Acest concept numeric se găseşte nu numai în Papirusul Chester Beatty, ci şi într-un număr de alte manuscrise ale Noului Testament. Cu toate acestea, în familiile ulterioare de manuscrise numerele sunt exprimate în cuvinte în loc de simboluri numerice. (Mai multe discuţii despre acest lucru sunt oferite în anexa D din Teomatica<\/a> II<\/em>, care tratează întregul număr al textului grecesc al Noului Testament.)<\/p>\n

Acest concept de atribuire a valorilor numerice literelor alfabetului este o practică istorică bine documentată şi bazată pe Βiblie. Dar din nou, acest lucru în sine este nu dovada existenţei teomaticii. Asta ne aduce la o afirmaţie foarte importantă.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/em><\/a>, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Baza istorică În primul rând, există o bază istorică puternică pentru atribuirea valorilor numerice alfabetelor ebraic şi grecesc. Valorile numerice sunt stabilite şi în mod obişnuit cunoscut şi acceptat. Cu alte cuvinte, este standardizat. Totuşi, nimic din toate acestea în … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,260],"tags":[10,89,40,92,1181],"class_list":["post-3939","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-noul-testament","tag-teomatica"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3939","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3939"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3939\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3945,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3939\/revisions\/3945"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3939"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3939"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3939"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}