{"id":3946,"date":"2024-04-22T06:00:53","date_gmt":"2024-04-22T03:00:53","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3946"},"modified":"2024-04-16T20:57:03","modified_gmt":"2024-04-16T17:57:03","slug":"codul-original-al-bibliei-xviii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/04\/22\/codul-original-al-bibliei-xviii\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (XVIII)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Metoda ştiinţifică este singura modalitate de a şti cu siguranţă<\/h3>\n

Capitolul 11, care se intitulează „Teomatica şi metoda ştiinţifică”<\/em>, explică că singura modalitate prin care putem şti cu adevărat dacă acest sistem este valid este prin luarea datelor în laborator şi folosirea computerelor pentru a testa ipoteza teomatică într-o manieră imparţială şi ştiinţifică.<\/p>\n

Prin acest proces putem descoperi dacă Dumnezeu a implantat un cod; dacă teomatica<\/a> este adevărată sau nu, dacă există într-adevăr o structură inerentă şi deliberată a literelor şi a cuvintelor din canonul Scripturii (cele şaizeci şi şase de cărţi ale Bibliei) bazată pe acest sistem numeric.<\/p>\n

Că Bunul Dumnezeu ne-a oferit dovezi textuale, cum ar fi Papirusul Chester Beatty, este doar cireasa de pe tort. Ne oferă baza, un precedent bazat pe Biblie, pentru alocarea de valori numerice literelor alfabetului.<\/p>\n

Înapoi la întrebarea lui Iisus şi Pavel<\/h3>\n

Deci, de ce nu ne-au spus Iisus sau Sf. Apostolul Pavel totul despre asta?<\/strong><\/em> Răspunsul? Poate că Dumnezeu, în suveranitatea Sa, nu a vrut ca omul să se adâncească în asta înainte de momentul potrivit<\/span>.<\/p>\n

Dacă Dumnezeu ar fi dezvăluit-o cu secole în urmă, există o bună posibilitate că ar fi putut face mari ravagii în lumea teologică şi ar fi fost contraproductiv pentru scopuri urmărite de Dumnezeu. (Îţi poţi imagina creştinii stând în strane analizând tot ce spune peotul cu calculatoarele lor?)<\/p>\n

Iisus sau Pavel nu ne-ar fi putut spune că teomatica<\/a> a existat în Biblie, deoarece Noul Testament<\/a> nici măcar nu era scris în momentul în care ar fi făcut o asemenea afirmaţie.<\/p>\n

Vechiul Testament fusese finalizat pe vremea lui Hristos, însă, aşa cum va arăta în mod clar teomatica<\/a>, nimeni nu ar putea să vadă sau să înţeleagă clar fenomenul, fără a pune cele două jumătăţi împreună.<\/p>\n

ÃŽn capitolul 7 vom descoperi că Biblia<\/a> ne spune într-adevăr totul despre teomatică<\/span>, pentru că, aÅŸa cum se va arăta, fiecare număr menÅ£ionat în mod deschis în textul biblic corespunde tuturor valorilor numerice pentru litere ÅŸi cuvinte. ÃŽntreaga chestiune este dovedită de ceea ce textul afirmă în mod specific – chiar la vedere!<\/p>\n

O revizuire rapidă<\/h3>\n

Înainte de a ne uita la pasul 3<\/strong>, să facem o scurtă revizuire. În pasul 1<\/strong> am văzut cum fiecare literă din alfabetul ebraic şi grecesc are o valoare numerică sau teomatică, atribuite acestora. În plus, prin adunarea tuturor valorilor numerice pentru literele dintr-un cuvânt, constatăm că fiecare cuvânt are propria sa valoare numerică distinctă (pasul 2<\/strong>).<\/p>\n

Şi în ultimul rând, prin adunarea tuturor valorilor numerice dintr-o frază de două sau mai multe cuvinte, aflăm că fiecare frază (sau combinaţie de cuvinte dintr-o frază) are, de asemenea, propria sa valoare numerică sau teomatică.<\/p>\n

[În concluzie, reținem următoarele: 1)<\/strong> fiecare literă are atribuită o valoare numerică încă de când a fost inventat alfabetul. Această valoare nu este arbitrară. A fost aceeași de mii de ani. 2)<\/strong> Suma valorilor numerice ale literelor dintr-un cuvânt dă valoarea cuvântului respectiv și 3)<\/strong> suma valorilor numerice ale cuvintelor dintr-o frază ne dă valoarea numerică a frazei respective. Putem citi un text făcând abstracție de valorile numerice ale cuvintelor și frazelor. Putem relata un eveniment folosind cuvinte diferite și construcții frazeologice diferite. În acest caz, este evident că valoarea numerică a frazelor sau a textului va fi diferită de la o versiune a descrierii la alta. Până aici nimic deosebit. Frumusețea apare atunci când descoperim în varianta numerică tipare matematice.]<\/span><\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/em><\/a>, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Metoda ÅŸtiinÅ£ifică este singura modalitate de a ÅŸti cu siguranţă Capitolul 11, care se intitulează „Teomatica ÅŸi metoda ÅŸtiinÅ£ifică”, explică că singura modalitate prin care putem ÅŸti cu adevărat dacă acest sistem este valid este prin luarea datelor în laborator … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,260],"tags":[10,89,40,92,1181],"class_list":["post-3946","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-noul-testament","tag-teomatica"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3946","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3946"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3946\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3948,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3946\/revisions\/3948"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3946"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3946"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3946"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}