{"id":3961,"date":"2024-04-25T06:00:06","date_gmt":"2024-04-25T03:00:06","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=3961"},"modified":"2024-04-16T23:37:10","modified_gmt":"2024-04-16T20:37:10","slug":"codul-original-al-bibliei-xxi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/04\/25\/codul-original-al-bibliei-xxi\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (XXI)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

O ilustrare simplă<\/h3>\n

Următoarea analogie este o modalitate simplă de a ilustra acest lucru. Aţi urmărit vreodată o clădire mare din cărămidă în construcţie? În jurul clădirii este o reţea completă de schele, scânduri, prelate, zidari şi zidari. Întregul lucru arată ca o mizerie. Cu toate acestea, după ce lucrarea este finalizată şi fiecare cărămidă a fost îngrijit aşezată, schela este îndepărtată şi cărămida este curăţată, rezultatul este o structură frumoasă.<\/p>\n

Fiecare cuvânt existent în limbile ebraică ÅŸi greacă – de-a lungul istoriei – ar putea fi comparat cu această reÅ£ea. Cuvintele care nu se termină în textul biblic (recuperările) ar putea fi considerate „schele”. Cu toate acestea, odată ce structura a fost finalizată, schela a fost demontată, tot ce a rămas este structura finită cu fiecare cărămidă (cuvânt din Biblie) în locaÅ£ia sa corectă.<\/p>\n

Teomatica<\/a> operează pe o logică ÅŸi pe principii care sunt întu totul de origine cerească<\/span>. Dumnezeu a avut un singur obiectiv în minte: să aducă la iveală prin structura numerică – într-un mod inconfundabil – adevărul spiritual, etern ÅŸi absolut.<\/p>\n

Cazurile<\/h3>\n

Câte moduri există de a scrie cuvântul Dumnezeu în limba engleză?<\/strong> <\/em>Răspunsul este simplu: există un singur mod. Cuvântul Dumnezeu se scrie God, (Dumnezeu). Acest lucru nu este adevărat în limba greacă. De fapt, pentru aproape fiecare substantiv în greacă, există cel puţin patru sau cinci ortografii posibile. Aceste ortografii se numesc cazuri şi fiecare îndeplineşte un scop gramatical de bază (în care nu voi intra aici). Fiecare cuvânt are o rădăcină de bază, sau tulpină, iar sfârşitul cuvântului, sau sufixul, este variabil.<\/p>\n

(θεος) Theos (θεου) Theu (θεω) Theo (θεον) Theon<\/p>\n

Pentru a ilustra mai mult acest lucru, împreună cu un exemplu teomatic minor, să comparăm cele două cuvinte „Dumnezeu” şi „Sfânt”. Probabil că nu există două cuvinte în toată Scriptura mai sinonim decât aceste două cuvinte. Dumnezeu este sfinţenie, iar sfinţenia este Dumnezeu. Fiecare ortografie pentru Dumnezeu şi fiecare ortografie pentru Sfânt se potrivesc perfect.<\/p>\n

\"\"<\/a>După cum puteţi vedea, rădăcina cuvântului de bază rămâne aceeaşi; singurul lucru care se schimbă este finalul. Acest lucru este valabil pentru aproape fiecare substantiv grecesc. Dacă cineva ar scrie „Dumnezeu” la plural, ca „zei”, ar avea şi patru ortografii diferite. Cu acest principiu, Dumnezeu Însuşi a oferit un limbaj extrem de flexibil. În câteva momente voi arăta de ce.<\/p>\n

Verbele greceşti sunt chiar mai flexibile decât substantivele greceşti. Pentru fiecare rădăcină a verbului grecesc, există o cantitate abundentă de prefixe şi sufixe. Aceste variaţii dau verbului timpurile sale. Timpul unui verb este caracteristica care arată acţiunea sau starea sa de a fi (cum ar fi prezent, trecut, viitor etc.).<\/p>\n

Limba ebraică mai puţin flexibilă este încă completă, cu numeroase ortografii pentru majoritatea cuvintelor. Ebraica operează pe un sistem complex de rădăcini, sau cuvinte rădăcină, cu variaţii de prefixe şi sufixe. Sunt posibile multe variante.<\/p>\n

Articolul<\/h3>\n

Articolele în ebraică şi greacă sunt într-adevăr fascinante. Cuvintele „a”, „an” şi „the” sunt cunoscute ca articole. Cele două articole „a” şi „an” sunt articole nedeterminate, în timp ce „the” este definit. Limba greacă are doar un articol hotărât. Acest fapt este extrem de semnificativ.<\/p>\n

Cu toate acestea, trebuie să reţineţi un singur lucru: „Nu există „reguli” pentru utilizarea articolului în limba greacă. Articolul grecesc nu are absolut nicio semnificaţie (dincolo de sensul tradus al lui „the.”) Deoarece este doar definit, poate pune accent şi poate acţiona ca un indicator, dar nu are altă semnificaţie.<\/p>\n

În Ioan 11, 4, Iisus este numit „Fiul lui Dumnezeu”. Cuvintele greceşti pentru „Fiul lui Dumnezeu”, împreună cu articolele, sunt o υιος του θεου<\/span>. Dar în Marcu 15, 39, Iisus este din nou numit „Fiul lui Dumnezeu”. În acest verset, cuvintele „Fiul lui Dumnezeu” apar fără articole (υιος θεου<\/span>), dar traducerea rămâne exact aceeaşi.<\/p>\n

Prin urmare, o frază greacă are acelaşi sens cu sau fără articol şi acelaşi lucru este valabil şi pentru ebraică.<\/p>\n

Ce înseamnă toate acestea?<\/h3>\n

Pe măsură ce aţi citit aceste cuvinte referitoare la articolele în greacă şi ebraică, s-ar putea să vă fi trecut prin minte o întrebare: dacă articolele nu au niciun înţeles perceptibil, atunci de ce le-a plasat Dumnezeu în textul Bibliei?<\/strong><\/em> Le-a pus acolo din cauza teomaticii!<\/span> Motivul pentru care ebraica şi greacă sunt structurate aşa cum sunt ele este că sunt limbaje teomatice.<\/p>\n

Toate articolele diferite, împreună cu multitudinea de ortografii posibile pentru cuvinte au valori numerice sau teomatice diferite. Ceea ce face Dumnezeu este pur şi simplu să folosească combinaţia sau amestecul corect de cuvinte (cu diferitele lor ortografii), împreună cu diferitele articole, pentru a compune sau a construi o propoziţie, o frază sau un gând care este egală cu valoarea (valorile) numerică determinată.<\/p>\n

Teomatica<\/a> ar fi total imposibilă cu orice alt tip de limbă<\/span>, cum ar fi engleza, şi odată ce această descoperire va deveni larg înţeleasă, ar trebui să explice multe, dacă nu cele mai multe dintre întrebările inexplicabile referitoare la structura gramaticală a acestor două limbi. Există o întreagă secţiune în Teomatica<\/a> II<\/em> <\/a>(anexa C) pentru cercetătorii, care documentează temeinic şi discută toate acestea în detaliu.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/em><\/a>, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O ilustrare simplă Următoarea analogie este o modalitate simplă de a ilustra acest lucru. AÅ£i urmărit vreodată o clădire mare din cărămidă în construcÅ£ie? ÃŽn jurul clădirii este o reÅ£ea completă de schele, scânduri, prelate, zidari ÅŸi zidari. ÃŽntregul lucru … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,260],"tags":[1195,10,1194,89,40,92,1181],"class_list":["post-3961","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-articolul","tag-biblia","tag-cazurile","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-noul-testament","tag-teomatica"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3961","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3961"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3961\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3964,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3961\/revisions\/3964"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3961"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3961"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3961"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}