{"id":4024,"date":"2024-05-08T06:00:48","date_gmt":"2024-05-08T03:00:48","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=4024"},"modified":"2024-04-24T16:42:46","modified_gmt":"2024-04-24T13:42:46","slug":"codul-original-al-bibliei-xxx","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/05\/08\/codul-original-al-bibliei-xxx\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (XXX)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Dacă ați ajuns până aici cu lectura acestei serie de articole, vă felicit. Poate vă întrebați, de ce este atât de important acest subiect al teomaticii. Cum ce ne poate ajuta? Face el obiectul studiului Biblic?<\/em><\/strong><\/p>\n

În primul rând, ne ajută să înțelegem și să admirăm perfecțiunea textului biblic. De asemenea, vom înțelege că majoritatea biblice sunt desuete, rămase în urmă cu mai bine de 100 de ani. În al doilea rând, teomatica<\/a> face parte din studiul biblic întrucât vine cu o nouă perspectivă asupra studiului textului biblic<\/span>. Este vorba de o perspectivă matematică, mult mai clară decât analizele clasice pe text<\/span>.<\/p>\n

Știm că apostolii au fost de meserie pescari. Matei a fost vameș, iar Luca a fost medic. Critica negativă afirmă că autorii textului biblic sunt apostolii. Nimeni nu pretinde că apostolii au fost matematicieni<\/span>. Și cu toate acestea, textul conține modele matematice extrem de complexe pe care niciun critic sau sceptic nu le poate explica<\/span>. Nici măcar teologii nu sunt în stare să le explice.<\/p>\n

Înainte de a continua expunerea noastră, ar dori să aduc în atenție două exemple provocatoare.<\/p>\n

Să începem cu exemplul din Evanghelia de la Ioan 21, 11.<\/p>\n

Știm prea bine că Apostolul Ioan, cel mai tânăr dintre apostoli, a fost pescar, nu matematician<\/span>. Conform teologilor, scopul său a fost acela de a completa informațiile oferite de ceilalți evangheliști. Dacă Matei, Marcu și Luca pun accent pe omenitatea Domnului nostru Iisus Hristos, Sf. Ap. Ioan pune accent în Evanghelia sa pe divinitatea Domnului nostru Iisus Hristos.<\/p>\n

Până acum, teologii ignoră, cu multă consecvență aspectele matematice ce privesc textul biblic. Un motiv ar fi frica de a nu fi criticați, iar un alt motiv ar fi lipsa cunoștințelor matematice.<\/p>\n

Ioan 21, 11:<\/strong> „Simon-Petru s-a suit în corabie şi a tras mreaja la ţărm, plină de peşti mari: o sută cincizeci şi trei”<\/span><\/em>.<\/p>\n

Acesta este textul. Prima întrebare este: de ce Sf. Ioan amintește numărul de 153?<\/strong> De ce nu un număr rotund, 150 sau 155?<\/strong><\/em> Este vorba de „pești mari”, o noțiune oricum relativă. Ce înseamnă pentru el „pești mari”, că doar nu le-a măsurat lungimea și nici greutatea?<\/p>\n

Scepticii teomatii vor spune că Sf. Ioan a ales la nimereală acest număr. În acest caz a făcut o alegera foarte bună, la prima vedere. Dar hai să analizăm numărul<\/span> 153<\/strong>.<\/p>\n

Înainte de a putea vizualiza și vedea acest model este important ca să înțelegem numărul 153<\/strong> și numerele care fac referire la el.<\/p>\n

Ca regulă generală, se poate descoperi numărul principal al unei teme prin determinarea celui mai mare număr prim, sau „factor prin cheie”, al unui număr. Un număr prim este acela care se împarte doar la el însuși și la 1. De exemplu, 1, 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29 și 31 sunt numere prime.<\/p>\n

Cel mai mare număr prim al numărului 153<\/strong> este 17<\/strong> (17 x 3 x 3 = 153). Numărul 153 prezintă câteva caracteristici unice și fascinante<\/span>. Una dintre acestea este aceea că numerele de la 1 la 17 adunate dau 153<\/span>.<\/p>\n

1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15+16+17 = 153<\/strong><\/p>\n

În limba grecă textul este:<\/p>\n

„ανεβη σιμων πετρος και ειλκυσεν το δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων μεγαλων εκατον πεντηκοντα τριων, και τοσουτων οντων ουκ εσχισθη το δικτυον”.<\/p>\n

În limba greacă cuvântul „pești”<\/em><\/span> (ιχθυες) are valoarea numerică de 1224<\/strong>, adică 153 x 8<\/strong>. Ne întrebăm iarăși, să fie oare întâmplător faptul că valoarea cuvântului „pești”<\/em> este multiplu de 153<\/strong>?<\/p>\n

Știm că relatarea unui eveniment poate fi făcute cu cuvinte diferite și fiecare martor folosește propriile lui cuvinte. Deși putea să relateze evenimentul în diverse moduri, Sf. Ioan alege cuvintele pe care le avem astăzi în textul Evangheliei.<\/p>\n

Dacă continuă analiza matematică a textului descoperim că valoarea fragmentului<\/p>\n

„a tras mreaja la ţărm, plină de peşti mari: o sută cincizeci şi trei”<\/span><\/em> este de 8262<\/strong> (153 x 54<\/strong>)
\nειλκυσεν το δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων μεγαλων εκατον πεντηκοντα τριων 153 x 54<\/strong><\/p>\n

Mergem mai departe cu analiza și descoperim<\/p>\n

„a tras mreaja la ţărm, plină de peşti”<\/span><\/em>
\nειλκυσεν δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων 153 x 31<\/strong><\/p>\n

„mari o sută cincizeci şi trei”<\/span><\/em>
\nμεγαλων εκατον πεντηκοντα τριων 153 x 23<\/strong><\/p>\n

Ce vi se pare, a stat Sf. Ioan Evanghelistul să calculeze manual valoarea cuvintelor pe care să le aștearnă în scris în Evanghelia sa?<\/span><\/strong><\/em> Și dacă astăzi descoperim acest model matematic în text, a ajuns el până la lor autentic, sau a fost alterat de-a lungul secolelor?<\/p>\n

Numărul 17<\/strong> este un factor cheie, însă alături de 153<\/strong>, numărul 170<\/strong> predomină, de asemenea, în acest pasaj de text.<\/p>\n

Așa cum am amintit mai sus, în greacă, cuvântul „pești”<\/span><\/em> din acest text se pronunță diferit decât ιχθυες, care are valoarea 1224<\/strong>, sau 153 x 8<\/strong>.
\nAici cuvântul ιχθυων are valoarea numerică 1870<\/strong>, sau 170 x 11<\/strong>.<\/p>\n

Ioan 21, 11:<\/strong> „pești”<\/span><\/em> ιχθυων 170 x 11<\/strong><\/p>\n

În același verset „a tras mreaja la ţărm”<\/span><\/em> (ειλκυσεν δικτυον εις την γην) 170 x 13<\/strong><\/p>\n

„mreaja”<\/span><\/em>
\nτο δικτυον 153 x 8<\/strong><\/p>\n

„mreaja la”<\/span><\/em>
\nδικτυον εις 153 x 7<\/strong><\/p>\n

„la ţărm, plină de peşti, mari”<\/span><\/em>
\nεις γην μεστον ιχθυων μεγαλων 170 x 11 x 2<\/strong><\/p>\n

„pești”<\/span><\/em>
\nιχθυων 170 x 11<\/strong><\/p>\n

Observăm că pentru a se forma acești multipli de 153<\/strong> și 17<\/strong> contează atât ordinea cuvintelor cât și forma lor gramaticală. Cu alte cuvinte, dacă am exprima aceeași idee cu alte cuvinte, sau la un alt timp structurile matematice<\/a> dispar.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/em><\/a>, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dacă aÈ›i ajuns până aici cu lectura acestei serie de articole, vă felicit. Poate vă întrebaÈ›i, de ce este atât de important acest subiect al teomaticii. Cum ce ne poate ajuta? Face el obiectul studiului Biblic? ÃŽn primul rând, ne … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,260],"tags":[288,289,292,10,89,40,92,290,1181],"class_list":["post-4024","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-288","tag-289","tag-292","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-noul-testament","tag-pesti","tag-teomatica"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4024","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4024"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4024\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4106,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4024\/revisions\/4106"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4024"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4024"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4024"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}