{"id":4033,"date":"2024-05-11T06:00:52","date_gmt":"2024-05-11T03:00:52","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=4033"},"modified":"2024-04-24T20:52:42","modified_gmt":"2024-04-24T17:52:42","slug":"codul-original-al-bibliei-xxxiii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/05\/11\/codul-original-al-bibliei-xxxiii\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (XXXIII)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Perfecţiunea şi numărul 7<\/h3>\n

Să examinăm doar câteva exemple şi să vedem mai multe despre logica divină din spatele acestui fenomen şi cum funcţionează. Priviţi acest exemplu din Romani 8, 39.<\/p>\n

Nici înălţimea, nici adâncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru.<\/p><\/blockquote>\n

Mai devreme a fost arătat cum cuvintele „dragoste de Dumnezeu”<\/span><\/em> au valoarea 93 x 15<\/strong>, sau 1395<\/strong>. În acel exemplu, cuvântul „dragoste”<\/em> a fost scris ca agape<\/em> (αγαπη) şi avea o valoare de doar 93<\/strong>. Cu toate acestea, în versetul de mai sus la Romani, expresia „dragoste lui Dumnezeu”<\/span><\/em> merge la 777<\/strong>. Aici agape este scris agapes<\/em> (αγαπης) cu un ς<\/strong> (sau sigma) la sfârşit. Aceasta îi dă o valoare de 293<\/strong>.<\/p>\n

IUBIREA DE DUMNEZEU 777<\/strong>
\nRom. 8,39:<\/strong> αγαπης θεου<\/p>\n

Învăţăm din acest exemplu că i-ar fi fost imposibil pentru Dumnezeu să obţină rezultatul 777<\/strong> dacă cuvântul „iubire”<\/em> nu avea o valoare de 293<\/strong>. Cuvântul „[de] Dumnezeu” are o valoare de 484<\/strong>, iar atunci când acel număr este adăugat la 293<\/strong>, totalul este de 777<\/strong>. Acesta este motivul pentru ortografii multiple<\/span>. Dacă cuvintele iubire<\/em> sau Dumnezeu<\/em> ar fi scrise doar într-un singur fel (ca în engleză), această rigiditate ar împiedica teomatica<\/a> să funcţioneze. Acesta este motivul pentru toate ortografiile diferite; oferă întregii structuri flexibilitatea necesară.<\/p>\n

În Luca 11, 42 aflăm că expresia „dragoste de Dumnezeu”<\/em> apare cu a treia ortografie, agapen<\/em> (αγαπην). Urmăreşte ce se întâmplă acum.<\/p>\n

DRAGOSTE DE DUMNEZEU 700 x 2<\/strong>
\nLuca 11, 42:<\/strong> αγαπην του θεου'”<\/p>\n

Chiar dacă dragostea lui Dumnezeu<\/em> se bazează pe credinţă şi iubire şi pe numărul 8<\/strong>, ea se întemeiază şi pe legea şi perfecţiunea lui Dumnezeu. Legea Lui este desăvârşită şi dragostea Lui este de asemenea perfectă.<\/p>\n

Legea Domnului este desăvârşită, întoarce sufletele.<\/p><\/blockquote>\n

DESĂVÂRŞITĂ 490<\/strong> (70 x 7)
\nPs. 18, 8<\/strong>
\nFac. 17, 1:<\/strong> תָמִים<\/p>\n

Este uimitor că cuvântul ebraic pentru „desăvârşit”<\/em> sau perfecţiune completă este 490<\/strong> sau 70 x 7<\/strong> – pătratul numărului 7<\/strong>. Priviţi cele două caracteristici ale lui 70<\/strong> în cele ce urmează.<\/p>\n

În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire.<\/p><\/blockquote>\n

DESĂVÂRŞIT ÎN 70<\/strong> x 26                                                   DESĂVÂRŞITĂ 70<\/strong> x 5
\nI Ioan 4, 18<\/strong>: τετελειωται εν’                                            I Ioan 4, 18<\/strong>: τελεία’<\/p>\n

Aş putea arăta cel puţin o duzină de exemple despre cum toate acestea se leagă de numărul 7<\/strong> şi de desăvârşirea completă a iubirii lui Dumnezeu.<\/p>\n

Unii oameni ar putea considera fascinant faptul că următoarea expresie este 666<\/strong>. Numărul 666<\/strong> a fost asociat cu Satana (vezi Apocalipsa 13, 18). Cu toate acestea, este un număr predominant în teomatică care are de a face mai mult cu acest sistem mondial actual<\/span> (p. 497, Teomatica<\/a> II<\/em><\/a>).<\/p>\n

IUBIREA LUI DUMNEZEU  777<\/strong>                                      MÂNIA LUI DUMNEZEU 666<\/strong>
\nRom. 8, 39<\/strong>: αγαπης θεου                                                 Col. 3, 6<\/strong>: οργη θεου’<\/p>\n

Din nou, pentru ca „mânia lui Dumnezeu”<\/span><\/em> să se producă la 666<\/strong>, cuvântul „mânie”<\/em> trebuia să aibă o valoare de 182’<\/strong>; cuplat cu „al lui Dumnezeu”<\/em>, care este 484<\/strong>, total 666<\/strong>.<\/p>\n

Să analizăm asta<\/h3>\n

În timp ce analizăm întregul fenomen, găsim principiul pătratului magic la lucru. Fiecare cuvânt a fost conceput cu propria sa valoare numerică specifică. Această valoare are un sens specific sau general ataşat. Cel mai important, valoarea fiecărui cuvânt a fost concepută pentru a se potrivi în cele din urmă în locul potrivit în text, alături de alte cuvinte cu propriile lor valori prestabilite<\/span>.<\/p>\n

Cu cât se examinează mai mult complexitatea tuturor cuvintelor şi frazelor, cu atât devine mai puţin probabil că există computere, cel puţin pe acest pământ, capabile să rezolve complexităţile matematice de a pune împreună gramatica, cuvintele şi cuvintele adiacente, împreună cu adevărul spiritual, pentru a face toate acestea să meargă perfect numeric şi teologic.<\/p>\n

Ceea ce este şi mai minunat este că începem să vedem cum Vechiul Testament întreg, care a fost scris în ebraică, se potriveşte cu Noul Testament<\/a>, care a fost scris în greacă. Teomatic, Biblia<\/a> este o capodoperă continuă<\/span>, chiar dacă cele două jumătăţi sunt din limbi şi culturi complet diferite. Acest fapt va fi demonstrat în scurt timp.<\/p>\n

Toate acestea se bazează pe o formă de cunoaştere supranaturală<\/span> – legi şi principii matematice care sunt total noi şi străine de acest Pământ – care există în mintea Tatălui ceresc<\/span>. Fiecare eveniment, fiecare persoană născută, fiecare detaliu necesar pentru a pune laolaltă Biblia<\/a>, a fost planificat şi aranjat în prealabil de Dumnezeu din veşnicie, veşnicie desfăşurată în istorie şi timp, şi apoi codificat numeric în moduri pe care mintea omului abia acum începe să le vadă şi să le pătrundă cu mintea.<\/p>\n

În mod minunat, Dumnezeu va deschide acum cel puţin o mică parte din această minunăţie şi o va împărtăşi cu noi. Fără nici un dubiu aceasta este ceva care va ocupa o mare parte din timpul nostru în eternitatea viitoare, pe măsură ce ni se vor descoperi tainele cereşti după care Dumnezeu a creat universul material şi toate celelalte dimensiuni spirituale.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/em><\/a>, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Perfecţiunea şi numărul 7 Să examinăm doar câteva exemple şi să vedem mai multe despre logica divină din spatele acestui fenomen şi cum funcţionează. Priviţi acest exemplu din Romani 8, 39. Nici înălţimea, nici adâncul şi nici o altă făptură … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,260],"tags":[299,10,89,40,1211,92,1210,1181],"class_list":["post-4033","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-299","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-desavarsire","tag-noul-testament","tag-perfectiune","tag-teomatica"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":2,"sum_votes":10},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4033","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4033"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4033\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4036,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4033\/revisions\/4036"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4033"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4033"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4033"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}