{"id":4038,"date":"2024-05-12T06:00:47","date_gmt":"2024-05-12T03:00:47","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=4038"},"modified":"2024-04-24T21:33:12","modified_gmt":"2024-04-24T18:33:12","slug":"codul-original-al-bibliei-xxxiv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/05\/12\/codul-original-al-bibliei-xxxiv\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (XXXIV)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

ÃŽnapoi la exemplul nostru<\/h3>\n

Să privim mai departe exemplul din Romani 8, 39.<\/p>\n

Nici înălţimea, nici adâncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru.<\/p><\/blockquote>\n

S-a arătat mai sus că expresia „dragoste lui Dumnezeu”<\/span><\/em> din acest verset a însumat 777<\/strong>, numărul perfecţiunii. Dar uite ce se întâmplă când cuvântul „în”<\/span><\/em> este ataşat acestei fraze – indicând faptul că dragostea lui Dumnezeu este în Iisus.<\/p>\n

IUBIREA LUI DUMNEZEU ÃŽN 800<\/strong> x 2
\nRom. 8, 39<\/strong>: αγαπης του θεου εν”<\/p>\n

IUBIRE 800<\/strong>
\nτης αγαπης’<\/p>\n

Există doi multipli de 800<\/strong> în doar trei cuvinte. Cum este posibil acest lucru?<\/strong> <\/em>Prima frază de mai sus nu are articolul care precede cuvântul „dragoste”<\/em> sau agape<\/em>. Acesta este ceea ce este necesar pentru ca întreaga frază de trei cuvinte să ajungă la 800 x 2<\/strong>. Dar doar cuvântul „dragoste”<\/em> în sine a necesitat articolul pentru ca acesta să ajungă la 800<\/strong>.<\/p>\n

Din punct de vedere matematic, ar fi foarte dificil să faci cele de mai sus fără mecanismul flexibilităţii articolului<\/span> (şi să arăţi totuşi toate celelalte modele matematice care trebuie să fie prezente). Lucrul uimitor la articole este că ele nu au absolut nicio semnificaţie traducabilă şi nu există niciun savant grec pe faţa pământului care să poată oferi vreo explicaţie consecventă cu privire la motivul pentru care articolul apare în unele locuri şi nu în altele (vezi anexa C , p. 619-624, Teomatica<\/a> II<\/em><\/a>). Gramatical vorbind, este folosit în mod arbitrar şi la întâmplare. Dar acum, cu teomatica<\/a>, aflăm că scopul său intenţionat nu era gramatical; a fost plasat în text pentru ca teomatica<\/a> să funcţioneze<\/span>.<\/p>\n

Numărul puterii<\/h3>\n

Acum ne vom uita la alte porţiuni scurte din Romani 8, 39 şi vom vedea cum se potrivesc împreună.<\/p>\n

Există două numere care par să satureze aproape fiecare pasaj despre conceptul de lumină, putere, autoritate, acţiune, forţă, abilitate etc. ca temă a sa. Numerele primare care apar în mod regulat sunt 150<\/strong> (după cum am văzut mai devreme) şi 225<\/strong>, care este 15 x 15. Multiplii lui 100 sunt, de asemenea, prevalenţi. Din nou, atât în Teomatica<\/a><\/em>, cât şi în Teomatica<\/a> II<\/em><\/a>, există capitole întregi care discută despre 150<\/strong> şi 225<\/strong>. Oricine este familiarizat cu teomatica<\/a> va recunoaşte imediat semnificaţia acestor două numere care par să apară mereu.<\/p>\n

Ele apar în mod inconfundabil şi în acest pasaj la joncţiunea în care forţa şi acţiunea sunt prezente.<\/p>\n

Nici înălţimea, nici adâncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru.<\/p><\/blockquote>\n

VA PUTEA SĂ DESPARTĂ 225<\/strong> x 12                                             DE 150<\/strong>
\nRom. 8, 39<\/strong>: δυνησεται χωρισαι’                                                  απο’<\/p>\n

Faptul semnificativ este că acest model este prezent împreună cu toate celelalte modele care trebuie să se îmbine împreună în aceste câteva cuvinte.<\/p>\n

Modelele de separare<\/h3>\n

În cercetarea mea, am observat numeroase cazuri în care numărul 2 vorbeşte despre împărţire, separare sau ruperea a ceva. Există o întreagă structură despre 200<\/strong> şi 222 <\/strong>în jurul acestui concept. Apare şi cu tema războiului.<\/p>\n

Nici înălţimea, nici adâncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru<\/span> Hristos Iisus, Domnul nostru.<\/p><\/blockquote>\n

VA PUTEA SÄ‚ NE DESPARTÄ‚ DE DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU ÃŽN 2220<\/strong>
\nRom. 8, 39<\/strong>: δυνησεται ημας χωρισαι απο της αγαπης θεου εν’<\/p>\n

DE DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU ÃŽN 222<\/strong> x 9
\nαπο της αγαπης θεου της εν’<\/p>\n

DE DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU ÃŽN 2000<\/strong>
\nαπο της αγαπης θεου της εν’<\/p>\n

DE DRAGOSTEA 222<\/strong> x 2
\nαπο αγαπης’<\/p>\n

Toate expresiile de mai sus conţin cuvântul „de la” <\/em>(απο). Acesta este cuvântul cheie care se referă la conceptul de rupere şi de aceea este inclus în porţiunile care lucrează cu 222 <\/strong>şi 2000<\/strong>.<\/p>\n

Modelul 86\/172<\/h3>\n

Cuvântul grecesc „separat”<\/span><\/em> (χωρισαι) în sine are o valoare de 1720<\/strong>. Ce ar putea reprezenta acest număr?<\/strong><\/em><\/p>\n

Defalcându-l la cel mai mare număr prim, factorul este 430<\/strong> x 4. De asemenea, este 860<\/strong> x 2.<\/p>\n

SEPARAT 1720<\/strong>
\nRom. 8, 3<\/strong>9: χωρισαι’<\/p>\n

O verificare rapidă la faţa locului a scos în evidenţă o altă referinţă în acelaşi capitol care vorbeşte despre a fi separat de dragostea lui Dumnezeu.<\/p>\n

Cine ne va despărţi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau necazul, sau persecuţia, sau foametea, sau goliciunea, sau primejdia, sau sabia?<\/p><\/blockquote>\n

CINE VA SEPARA 172<\/strong> x 13
\nRom. 8, 35<\/strong>: τις χωρίσει’<\/p>\n

Aici, cuvântul „separat”<\/span><\/em> este scris uÅŸor diferit în greacă. ÃŽn Romani 8, 39, a avut o valoare de 1720<\/strong>. ÃŽn versetul 35 este egal cu 1725<\/strong> – nu un multiplu de 172<\/strong>. Dar când 1725 <\/strong>este legat de cuvântul „cine va”<\/span><\/em>, care are o valoare de 510<\/strong>, ghiciÅ£i ce? Rezultatul este 2236<\/strong> sau 172<\/strong> x 13.<\/p>\n

Acesta este încă un alt design major<\/h3>\n

Practic, în fiecare referinţă importantă examinată din întreaga Biblie, care a implicat separarea de Dumnezeu, modelul 86\/172<\/strong> a explodat literalmente – un design absolut minunat. Planul meu a fost să arăt câteva exemple şi apoi să închei acest capitol.<\/p>\n

Când am încercat să o pun în câteva exemple scurte, a durat atât de mult încât înainte să îmi dau seama, am scris un capitol întreg.<\/p>\n

Concluzie<\/h3>\n

Totul în teomatică operează pe un sistem profund de reguli de asociere. În acest moment, am putea să ne uităm la numeroase alte modele şi subiecte din acest singur verset din Romani. Pătratul magic pentru fiecare pasaj este de multe ori mai mare decât ceea ce am discutat aici. S-a demonstrat suficient pentru a ilustra pur şi simplu modul cel mai elementar în care totul se potriveşte şi funcţionează<\/span>. Ar fi nevoie de mult timp înainte ca „tot” ce este prezentat în acest pasaj să fie atât descifrat, cât şi asimilat.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/a>,<\/em> 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ÃŽnapoi la exemplul nostru Să privim mai departe exemplul din Romani 8, 39. Nici înălÅ£imea, nici adâncul ÅŸi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru. … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,260],"tags":[1213,1209,1214,299,1212,10,89,40,1211,92,1210,1181],"class_list":["post-4038","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-1213","tag-1209","tag-1214","tag-299","tag-1212","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-desavarsire","tag-noul-testament","tag-perfectiune","tag-teomatica"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":2,"sum_votes":10},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4038","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4038"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4038\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4040,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4038\/revisions\/4040"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4038"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4038"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4038"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}