{"id":4042,"date":"2024-05-10T06:00:37","date_gmt":"2024-05-10T03:00:37","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=4042"},"modified":"2024-04-24T21:53:52","modified_gmt":"2024-04-24T18:53:52","slug":"codul-original-al-bibliei-xxxii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/05\/10\/codul-original-al-bibliei-xxxii\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (XXXII)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Întreaga Biblie este structurată matematic, așa încât nici cuvintele și nici măcar literele nu sunt folosite la întâmplare. Chiar dacă o istorie sau o învățătură poate fi exprimată prin diverse cuvinte, textul biblic care a ajuns la noi arată că este unic.<\/p>\n

Am amintit de multiplii lui 153<\/strong> și 170<\/strong> care apar în textele de la Ioan 21, 11, Luca 9, 13, Marcu 1, 17. Și nu sunt singurele texte care conțin aceste structuri matematice.<\/p>\n

Când analizezi aceste structuri matematice te întrebi, cine a creat acest text, Dumnezeu sau oamenii?<\/strong><\/em><\/p>\n

Teologii ortodocși afirmă că învățăturile dogmatice și morale sunt inspirate de Dumnezeu, iar cuvintele folosite și forma literară sunt ale oamenilor.
\nCând studiem structurile matematice<\/a> din textul biblic ajungem la concluzia că atât învățăturile cât și cuvintele folosite sunt alese de Dumnezeu, altfel ar trebui să-i considerăm pe scriitorii textului biblic matematicieni și specialiști în lingvistică.<\/p>\n

Să mergem mai departe cu analiza.<\/p>\n

Cuvântul „pești”<\/span><\/em> în greacă are valoarea 1224<\/strong>, sau 153 x 8<\/strong>, ca și „mreajă”<\/span><\/em>. Trăsătura cea mai semnificativă relativă la acest topic (altul decât „pescari de oameni”) este la Luca 5, 4-6.<\/p>\n

„Și când a încetat de a vorbi, i-a zis lui Simon: Mână la adânc și lăsați în jos mrejele voastre, ca să pescuiți. Și răspunzând Simon a zis: Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit și nimic nu am prins, dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele. Și făcând ei aceasta, au prins mulțime mare de pești, că li se rupeau mrejele.”<\/p><\/blockquote>\n

Luca 5, 6<\/strong>: „după cuvântul Tău”<\/span><\/em>
\nεπι ρηματι σου 1224<\/strong> (153 x 8<\/strong>)<\/p>\n

„cuvântul Tău voi arunca mrejele”<\/span><\/em>
\nτω ρηματι σου χαλασω τα δικτυα 153 x 8 x 4<\/strong><\/p>\n

„cuvântul”<\/span><\/em>
\nρηματι 153 x 3<\/strong><\/p>\n

Ce se întâmplă când Simon-Petru a ascultat cuvântul Domnului?<\/strong> <\/em>Cuvântul Evangheliei ne spune că „au prins mulțime mare de pești”<\/em>.<\/p>\n

„pești mulți”<\/span><\/em>
\nιχθυων πολυ 1224<\/strong> x 2 (153 x 8 x 2<\/strong>)<\/p>\n

Cuvântul „mulți”<\/span><\/em> (πολυ) are valoarea 289<\/strong> x 2<\/strong>, iar 289<\/strong> este 17 x 17, sau pătratul lui 17.<\/p>\n

„de pești”<\/span>
\nιχθυων 170 x 11<\/strong> sau (17 x 10 x 11<\/strong>)<\/p>\n

„mulți”<\/em>
\nπολυ 289 x 2<\/strong> (17 x 17 x2<\/strong>)<\/p>\n

Astfet în textul „mulțime de pești mulți”<\/span><\/em> există trei modele; unul multiplu a lui 153<\/strong>, al doilea a lui 170<\/strong> și al treilea a lui 289<\/strong> (17 x 17).<\/p>\n

Reținem faptul că atunci când avem pătratul unui număr, pătratul accentuează importanța și semnificația numărului respectiv.<\/p>\n

Să ne întoarcem câteva cuvinte înainte.<\/p>\n

„făcând ei aceasta, au prins mulțime de pești mulți”<\/span><\/em>
\nLuca 5, 6<\/strong>: ποιησαντες συνεκλεισαν πληθος ιχθυων πολυ 153 x 31<\/strong><\/p>\n

Interesant este faptul că aceste 5 cuvinte au aceeași valoare (153 x 31<\/strong>) ca și cuvintele „a tras mreaja la țărm plină de pești”<\/em> (Ioan 21, 11).<\/p>\n

Luca 5, 6<\/strong>: ποιησαντες συνεκλεισαν πληθος ιχθυων πολυ 153 x 31<\/strong>
\nIoan 21, 11<\/strong>: ειλκυσεν δικτυον εις την γην μεστον ιχθυων 153 x 31<\/strong><\/p>\n

Să mai mergem un pic înapoi, unde Iisus spune lui Simon: „lăsați în jos mrejele voastre ca să pescuiți”<\/em> (Luca 5, 4).<\/p>\n

„ca să pescuiți”<\/span><\/em>
\nαγραν 153<\/strong><\/p>\n

În acest verset, Iisus le spune ucenicilor „lăsați mrejele voastre”<\/em>. Am văzut că „mreajă”<\/span><\/em> are valoarea 153 x 8<\/strong>. Expresia „mrejele voastre”<\/span><\/em>, la plural, este un multiplu al lui 289 <\/strong>sau 17 x 17.<\/p>\n

„mrejele voastre”<\/em>
\nδικτυα υμων 289<\/strong> (17 x17 x7<\/strong>)<\/p>\n

În această pericopă mai există un verset la fel de interesant. După ce au prins mulțime mare de pești, Simon-Petru „a căzut la genunchii lui Iisus, zicând: Ieși de la mine, <\/em>Doamne, că sunt om păcătos. Căci spaimă îl cuprinsese pe el și pe toți cei care erau cu el, pentru pescuitul peștilor pe care îi prinseseră”<\/em> (Luca 5, 8-9).<\/p>\n

„pentru pescuitul peștilor pe care îi prinseseră”<\/span><\/em>
\nLuca 5, 9<\/strong>: επι τη αγρα των ιχθυων συνελαβον 289 x 15<\/strong><\/p>\n

Valoarea 289 x 15<\/strong> este foarte semnificativă deoarece este factorizat 17 x 17 x15. Numărul 15 este numărul puterii în structurile matematice<\/a> din Sf. Scriptură<\/a>.<\/p>\n

Un pasaj înrudit care apare un multiplu al numărului 153<\/strong> în legătură cu o pescuire mare de pește se găsește într-una din pildele pe care le-a rostit Domnul despre împărăția cerurilor.<\/p>\n

Matei 13, 47-48: „Asemenea este Împărăția cerurilor cu un năvod aruncat în mare și care adună tot felul de pești; iar când s-a umplut, l-au tras pescarii la mal și, șezând, au ales în vase pe cei buni, iar pe cei răi i-au aruncat afară”<\/em>.<\/p>\n

„iar când s-a umplut l-au tras”<\/span><\/em>
\nMatei 13, 48: ην οτε επληρωθη αναβιβασαντες 153 x 15<\/strong><\/p>\n

Mai departe se afirmă că după ce l-au scos la mal „au ales în vase pe cei buni”<\/em>.<\/p>\n

„pe cei buni în vase”<\/span><\/em>
\nMatei 13, 48: καλα εις αγγεια 289<\/strong> (17 x 17)<\/p>\n

Aceste structuri matematice există și pot fi verificate de către oricine. Cu toate acestea, după cum am văzut teologii cred că textul a fost alterat în timp. Dacă textul a fost alterat în timp datorită copierilor succesive, atunci ne întrebăm, aceste structuri matematice au existat în textul original, sau au rezultat din erorile întâmplătoare ale copiștilor? Au fost Evangheliștii sau copiștii matematicieni?<\/span><\/strong><\/em><\/p>\n

Bunul simț ne face să credem că designul matematic al textului este original și că Dumnezeu este Cel care i-a inspirat pe Evangheliști cum și ce să scrie.<\/p>\n

În concluzie, avem dovada de necontestat că textul biblic este inspirat până la nivel de literă, și că este integral<\/span>.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/em><\/a>, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Întreaga Biblie este structurată matematic, așa încât nici cuvintele și nici măcar literele nu sunt folosite la întâmplare. Chiar dacă o istorie sau o învățătură poate fi exprimată prin diverse cuvinte, textul biblic care a ajuns la noi arată că … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,260],"tags":[288,292,293,10,89,40,92,290,1181],"class_list":["post-4042","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-288","tag-292","tag-293","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-noul-testament","tag-pesti","tag-teomatica"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":2,"sum_votes":10},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4042","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4042"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4042\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4044,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4042\/revisions\/4044"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4042"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4042"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4042"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}