{"id":4045,"date":"2024-05-13T06:00:35","date_gmt":"2024-05-13T03:00:35","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=4045"},"modified":"2024-05-13T09:20:40","modified_gmt":"2024-05-13T06:20:40","slug":"codul-original-al-bibliei-xxxv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/05\/13\/codul-original-al-bibliei-xxxv\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (XXXV)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

6. Moise desparte Marea RoÅŸie<\/h2>\n

Iar apele sunt separate<\/h3>\n

Acum este momentul să începem să privim un design cu adevărat puternic în teomatică<\/span>. Ceea ce s-a arătat până acum ar putea fi în cel mai bun caz descris drept mediocru.<\/p>\n

Faptul major de avut în vedere în examinarea acestor diferite modele este că cele prezentate sunt doar o eşantionare „aleatorie” din literalmente mii de structuri de matematice care există atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament<\/a>.<\/p>\n

După cum s-a spus mai devreme, abia am zgâriat suprafaţa. Într-un ritm lent, dar progresiv, învăţăm din ce în ce mai multe despre logica modului în care înţelepciunea divină funcţionează în a pune toate acestea împreună. Din nou, va necesita un proces extrem de inductiv de a face observaţii atente şi de a trage concluzii pe baza acestor observaţii.<\/p>\n

Pregăteşte-te să te gândeşti şi să examinezi o formă de logică care este complet „în afara acestei lumi”. Chiar dacă Dumnezeu a folosit oameni şi evenimente istorice pentru a compune Biblia<\/a>, scenariul total a fost pur şi simplu aplicarea unui plan divin – conceput din veşnicie cu scopul intenţionat de a aduce la vedere în cele din urmă adevărul etern şi absolut.<\/p>\n

Cei care caută să înţeleagă revelaţia lui Dumnezeu bazată strict pe regulile gramaticale şi pe faptele istoriei vor pierde substanţa a ceea ce este în cele din urmă Cuvântul lui Dumnezeu<\/span>.<\/p>\n

Vechiul Testament ebraic<\/h3>\n

Veţi vedea acum aspectul interesant al teomaticii. Biblia<\/a> a fost scrisă nu într-o singură limbă, ci în două limbi complet diferite. Cu toate acestea, Dumnezeul care a inspirat şi a scris pe unul este acelaşi Dumnezeu care a inspirat şi a scris pe celălalt şi El a plasat, de asemenea, aceeaşi structură teomatică exactă atât în ebraică cât şi în greacă.<\/p>\n

Aceleaşi modele sau structuri teomatice vor apărea în ambele testamente<\/span>. Este o singură carte numerică.<\/p>\n

De fapt, în originalul ebraic se află adevăratele chei ale structurii teomatice. Când teologii interpretează Biblia<\/a> ei folosesc ceea ce este cunoscut sub numele de „legea primei menţiuni”. Înseamnă că ar trebui să se uite de multe ori la prima menţiune a ceva din Biblie pentru a găsi cheia sensului său. Acest principiu se aplică teomaticii. Modelul care urmează este un exemplu.<\/p>\n

Numărul 172<\/h3>\n

Ultimul capitol a fost încheiat arătând că cuvântul grecesc pentru „separaţi”<\/span><\/em> (chorizo), din Romani 8, 39, avea o valoare de 1720<\/strong>, iar expresia „cine va despărţi”<\/em> era 172 x 13<\/strong>.<\/p>\n

SEPARA 1720  <\/strong>                                                     CINE VA SEPARA 172 x 13<\/strong>
\nRom. 8, 39 χωρισαι’                                             Rom. 8, 35 τις χωρίσει’<\/p>\n

Cuvântul corespondent din ebraică, folosit de mai multe ori, are o valoare similară.<\/p>\n

SEPARAT 172<\/strong>
\nPs. 78, 13<\/strong>: בקע<\/p>\n

Acesta este încă un alt design major<\/h3>\n

Practic, în fiecare referinţă importantă din cele pe care le-am examinat, modelul 86\/172<\/strong> a explodat literalmente – o întâmplare absolut uimitoare.<\/p>\n

Cuvântul principal pentru Dumnezeu în ebraică (Elohym) are o valoare numerică de 86<\/strong>. Există o întreagă structură în jurul Tatălui Ceresc bazată pe 43<\/strong> şi 86<\/strong>. Numărul 43<\/strong> este un număr prim, iar 43 x 2 = 86<\/span>.<\/p>\n

De-a lungul Scripturii, de multe ori, Dumnezeu desparte sau împarte. În Facerea, Dumnezeu a separat sau a despărţit lumina de întuneric. El a separat sau a împărţit apele de ape. Când israeliţii au trecut Marea Roşie, apele au fost separate şi împărţite.<\/p>\n

În Evanghelii, Iisus desparte oile de capre. Grâul şi neghina au fost separate între ele.
\nCreştinilor li se porunceşte de Dumnezeu să se despartă de păcătoşi. Oriunde te uiţi, numărul 86<\/strong> sau 172<\/strong> (86 x 2) saturează cuvintele cheie şi frazele scurte explicite referitoare la separare.<\/p>\n

Şi Dumnezeu a zis: Să fie o întindere între ape.<\/p><\/blockquote>\n

ÃŽNTRE APE 172 x 3<\/strong>
\nGen. 1, 6<\/strong>:   בתרד מים״<\/p>\n

ÎNTRE 86 x 5<\/strong> בתרד״<\/p>\n

Să ne uităm la versetul complet.<\/p>\n

Şi Dumnezeu a zis: „Să fie o întindere între ape şi să se despartă între ape de ape”.<\/p><\/blockquote>\n

A SE DESPARTE ÃŽNTRE 172<\/strong>
\nGen. 1, 5<\/strong>: יהי מבדיל ביר<\/p>\n

DESPARTE 86<\/strong>
\nמבדיל<\/p>\n

Acest tipar se găseşte şi în pasaje care vorbesc despre Dumnezeu care separă lumina de întuneric şi noaptea de zi.<\/p>\n

Şi le-a pus Dumnezeu pe tăria cerului, ca să lumineze pământul, să cârmuiască ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric.<\/p><\/blockquote>\n

ÅžI PENTRU A DESPÄ‚RÅ¢I LUMINA DE 86 x 5<\/strong>
\nGen. 1, 18<\/strong>: ולהבדיל ביו הארד רביו׳<\/p>\n

ÅžI A SE SEPARA 86<\/strong>
\nולהבדיל׳<\/p>\n

LUMINA DE 172 x 2<\/strong>
\nביו האור וביו״<\/p>\n

Acum stabilim o consistenţă care este uluitoare<\/span>. Probabilitatea statistică a acestor fraze scurte explicite care conţin toţi aceşti multipli de 86<\/strong> ar fi ridicol de mică dacă numerele ar fi aleatorii (ceea ce, desigur, nu sunt). Vom lua în considerare această posibilitate în capitolul 11 când vom vorbi despre metoda ştiinţifică.<\/p>\n

De acum înainte, practic fiecare pasaj la care ne uităm va fi saturat cu 86<\/strong> şi 172<\/strong>. Când o persoană deblochează un model în Vechiul Testament ebraic prin găsirea „numărului cheie al conceptului” potrivit, consistenţa este copleşitoare.<\/p>\n

Pentru moment ne oprim aici și vom continua în articolul următor cu un exemplu din Ieșirea.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/em><\/a>, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

6. Moise desparte Marea RoÅŸie Iar apele sunt separate Acum este momentul să începem să privim un design cu adevărat puternic în teomatică. Ceea ce s-a arătat până acum ar putea fi în cel mai bun caz descris drept mediocru. … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,260],"tags":[1213,1212,10,89,40,41,92,1181,93],"class_list":["post-4045","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-1213","tag-1212","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-facerea","tag-noul-testament","tag-teomatica","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":2,"sum_votes":10},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4045","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4045"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4045\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4047,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4045\/revisions\/4047"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4045"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4045"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4045"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}