{"id":406,"date":"2015-12-22T23:01:25","date_gmt":"2015-12-22T21:01:25","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=406"},"modified":"2015-12-22T23:01:25","modified_gmt":"2015-12-22T21:01:25","slug":"despre-inspiratia-textului-biblic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2015\/12\/22\/despre-inspiratia-textului-biblic\/","title":{"rendered":"Despre inspira\u00c8\u203aia textului biblic"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Nu m-am împăcat niciodată cu afirmația teologilor cum că ar exista mii sau zeci de mii de variante ale textului Noului Testament<\/strong>, și că este aproape imposibil să știm care este varianta autentică din autografele sfinților scriitori.
\nMi-am zis: Dintre toate una tot trebuie să fie cea autentică. Dacă Dumnezeu a inspirat pe sfinții scriitori, atunci poate să poarte grijă de păstrarea textului nealterat de-a lungul timpului<\/em>. Mi s-au părut de-a dreptul exagerate și lipsite de realism afirmațiile cum că ar exista până la 350.000 de variante de text.<\/p>\n

A susține că Biblia<\/a><\/strong> este inspirată de la prima până la ultima carte, și în același timp a respinge inspirația verbală<\/a><\/em>, mi se par două afirmații care se contrazic una pe alta. Sfinții Părinți ai Bisericii au susținut inspirația verbală<\/a><\/em>. Din nefericire, teologii ortodocși s-au lăsat influențați de critica protestantă și negativă și de vreun secol resping acest tip de inspirație. De partea cui să fie adevărul, a Părinților Bisericii sau a teologilor sec. XX?<\/p>\n

Existența designului matematic<\/em> în textul biblic este o dovadă că textul s-a păstrat nealterat de-a lungul timpului. Designul matematic este o certitudine, nu o simplă presupunere. Acest design poate fi observat și analizat<\/em><\/strong>. Eu îl compar cum semnătura autorului textului biblic.<\/p>\n

Plin de semnificație este faptul că modelele matematice<\/em> se regăsesc în toate cărțile Vechiului<\/strong> și Noului Testament<\/strong>. Biblia<\/a><\/strong> este văzută ca un întreg, chiar dacă autorii umani au fost mai mulți, chiar dacă s-a scris în trei limbi , în decurs de 1600 de ani. Adevărul este că unora nu le plac numerele și nu le place să socotească.<\/p>\n

Să dăm un exemplu. Să presupunem că ne apucăm să construim o casă. Chiar dacă nu folosim un metru pentru măsurat asta nu înseamnă că dimensiunile ei nu conțin numere. Mai mult aceste dimensiuni și numere sunt într-o armonie perfectă, și sunt date de frumosul care ne încântă ochiul și sufletul. Același lucru este valabil și pentru textul biblic. Dacă mărturisim că Sf. Scriptură<\/a><\/strong> este cuvântul lui Dumnezeu, atunci acesta este plin de semnificații și numere. Dar despre asta vom discuta în articolul următor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu m-am împăcat niciodată cu afirmaÈ›ia teologilor cum că ar exista mii sau zeci de mii de variante ale textului Noului Testament, È™i că este aproape imposibil să È™tim care este varianta autentică din autografele sfinÈ›ilor scriitori. Mi-am zis: Dintre … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[13],"tags":[10,77,120,118,92,119,25,93],"class_list":["post-406","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-noul-testament","tag-biblia","tag-design-matematic","tag-inspiratie-verbala","tag-medel-matematic","tag-noul-testament","tag-sf-scriptura","tag-studiu-biblic","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/406","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=406"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/406\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":407,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/406\/revisions\/407"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=406"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=406"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=406"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}