{"id":408,"date":"2015-12-23T21:32:56","date_gmt":"2015-12-23T19:32:56","guid":{"rendered":"http:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=408"},"modified":"2015-12-23T21:32:56","modified_gmt":"2015-12-23T19:32:56","slug":"designul-matematic-al-evangheliei-dupa-matei-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2015\/12\/23\/designul-matematic-al-evangheliei-dupa-matei-i\/","title":{"rendered":"Designul matematic al Evangheliei dup\u00c4\u0192 Matei (I)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Critica negativă și ateii afirmă că Noul Testament<\/a><\/strong> este o colecție de povești. Ba că Hristos nu a existat, ba că a existat și a fost inițiat în Egipt sau India. Ei presupun și afirmă orice, numai ce este scris în Noul Testament<\/a><\/strong> contestă. Ei fac afirmații fără nici o acoperire și atacă vehement autoritatea Noului Testament<\/strong>.
\nVoi ce credeți?
\nDacă lăsăm deoparte ideile preconcepute induse de educația ateistă, și căutăm sincer adevărul, avem mai multe șanse să-l găsim.<\/p>\n

Hai să analizăm textul!<\/strong><\/p>\n

Fenomenul numeric din Biblie<\/strong> a fost descoperit în anul 1890 și cercetat vreme de 40 de ani de către Ivan Panin<\/strong>, profesor de matematică la Harvard.
\nÎn acest articol vom examina modelul numeric din Matei capitolul 1, în care este prezentată genealogia Domnului Iisus Hristos.<\/p>\n

Citiți capitolul 1 de mai multe ori și vedeți dacă descoperiți vreun model matematic<\/strong><\/em>.
\nIa să vedem!
\nCitind cu atenție descoperim că este amintit de 3 ori numărul 14. Dacă există vreun model numeric în text, de aici ar trebui să pornim.<\/p>\n

Cine a fost Matei?<\/em><\/strong>
\nUn vameș. Am putea să spunem că știa să socotească, dar era oare un geniu în matematică?
\nCe observăm?<\/em><\/strong>
\nSă luăm pentru început paragraful Matei 1, 18-25, care descrie nașterea lui Iisus Hristos. Câți de 7 ați descoperit?<\/em><\/strong><\/p>\n

Să analizăm acum textul cu atenție. Matei 1, 18-25 conține 161<\/strong> cuvinte, fapt pe care îl poate verifica fiecare cititor pentru sine. Acest paragraf poate fi împărțit logic în versetele 18-21 care au 92<\/strong> de cuvinte și versetele 22-25 care au 69<\/strong> de cuvinte. Acum puteți vedea schema numerică:<\/p>\n

161 este    7 x 23           sau 23 x 7
\nv. 18-21 92  este  (7 x 13)+1     sau 23 x 4
\nv. 22-25 69  este  (7 x 2 x 5)-1 sau 23 x 3<\/p>\n

După cum vedem cele 161<\/strong> de cuvinte sunt împărțite logic în două fragmente, nu la întâmplare ci, la 23. Astfel 161<\/strong> este 23 x 7, 92<\/strong> este 23 x 4, iar 69<\/strong> este 23 x 3, însă fragmentele se împart și la 7, dar nu direct ca în cazul lui 23, ci prin învecinare:<\/p>\n

92 fiind vecinul lui 91 sau 13 x 7, iar
\n69 fiind vecinul lui 70 sau 7 x 2 x 5<\/p>\n

Fie că vorbim de întâmplare sau design, aici există, după cum vedem o schemă dublă a lui 7 și 23.<\/p>\n

Să analizăm mai departe. Matei 1, 18-25 descrie nașterea lui Iisus Hristos. Are 161<\/strong> cuvinte, sau 23 x 7 (1) care apar în 105<\/strong> forme, sau 15 x 7 (2), cu un vocabular de 77<\/strong> cuvinte, adică 11 x 7 (3), cu suma cifrelor 14<\/strong> sau 2 x 7 (4), împărțind unitățile și zecile prin 7 (5).
\nÎn versetele 20-21 îngerul se adresează lui Iosif. Din cele 77<\/strong> cuvinte de vocabular îngerul folosește 28<\/strong> sau 4 x 7 lăsând restul de 49<\/strong> sau 7 x7 (6) (7). Îngerul folosește 35<\/strong> din cele 105<\/strong> forme sau 5 x 7, lăsând neutilizate 70 de forme, adică 7 x 2 x 5 sau 10 x7 (8), cu suma cifrelor 7 (7) și care are factorii săi 7, 2, 5, paisprezece sau 2 x 7 (10).<\/p>\n

Mai mult, această împărțire nu este doar prin 7 ci și prin 5 x7, astfel:<\/p>\n

105 este 7 x 5 x 3
\n35 este 7 x 5 x 1
\n70 este 7 x 5 x 2<\/p>\n

Fenomenul este mult mai complex, și nu poate fi cuprins într-un articol; el cuprinde nu numai modelul lui 7, ci și a lui 11 (77 este 11 x 7), a lui 15 (105 este 15 x 7) și a lui 23 (161 este 7 x 23). Șansa ca cele 10 trăsături a lui 7, deja amintite, este de 1 la 282 475 249, suficient pentru a garanta designul împotriva întâmplării.<\/p>\n

Există și alte trăsături pe care cititorul le poate găsi pentru sine prin analiza textului. Astfel v.18-19, un fragment logic în sine, are 42<\/strong> de cuvinte sau 6 x 7, lăsând restul de 119<\/strong> sau 17 x 7 (11); de asemenea, ultimul verset, un fragment de sine, are 14<\/strong> cuvinte sau 2 x 7, restul are 147<\/strong> sau 7 x 7 x3 sau 3 x 7 x 7 (12) (13)<\/p>\n

Expresia: „Iar nașterea lui Iisus așa a fost”<\/em>, are 7<\/strong> cuvinte din vocabular, lăsând 70<\/strong> pentru restul pasajului, adică 10 x 7 (14), cu suma cifrelor 7 (15) și suma factorilor săi 7, 2, 5, paisprezece, sau 2 x7 (16). Mai putem adăuga aici că în vocabularul celor 161<\/strong> de cuvinte din pasaj 92<\/strong> de cuvinte încep cu o vocală, iar restl de 69<\/strong> cu o consoană. Această împărțire a fost discutată mai sus, cu schema dublă a lui 7 și 23, astfel:<\/p>\n

161 este 7 x 23 sau 23 x 7
\n92 este (7 x 13)+1 sau 23 x 4
\n69 este (7 x 2 x 5)-1 sau 23 x 3.<\/p>\n

Iată că am prezentat 16 trăsături ale lui 7 într-un fragment de 8 versete.
\nCeea ce părea o simplă relatare a unui eveniment se vede că este o construcție matematică complexă.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Critica negativă È™i ateii afirmă că Noul Testament<\/a> este o colecÈ›ie de poveÈ™ti. Ba că Hristos nu a existat, ba că a existat È™i a fost iniÈ›iat în Egipt sau India. Ei presupun È™i afirmă orice, numai ce este scris … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[121,13],"tags":[10,77,116,123,122,92],"class_list":["post-408","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-design-numeric","category-noul-testament","tag-biblia","tag-design-matematic","tag-ivan-panin","tag-matei","tag-model-numeric","tag-noul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":0,"sum_votes":0},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/408","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=408"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/408\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":409,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/408\/revisions\/409"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=408"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=408"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=408"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}