{"id":4101,"date":"2024-05-15T06:00:48","date_gmt":"2024-05-15T03:00:48","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=4101"},"modified":"2024-05-01T12:53:48","modified_gmt":"2024-05-01T09:53:48","slug":"codul-original-al-bibliei-xxxvii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/05\/15\/codul-original-al-bibliei-xxxvii\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (XXXVII)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Referinţe din alte părţi ale Bibliei<\/h3>\n

Există câteva referiri în Vechiul Testament la despărţirea Mării Roşii. După ce spionii s-au întors la Iosua de la explorarea pământului făgăduit, au spus ce au aflat de la unul dintre locuitorii păgâni ai Palestinei.<\/p>\n

Ştiu că Domnul v-a dat vouă pământul acesta, căci frica voastră a căzut asupra noastră şi toţi locuitorii pământului acestuia au frică de voi, pentru că am auzit noi cum a secat Domnul Dumnezeu înaintea voastră Marea Roşie, când aţi ieşit din Egipt.<\/p><\/blockquote>\n

Uită-te la valoarea următoarelor cuvinte:<\/p>\n

AM AUZIT CUM S-A USCAT 1720<\/strong>
\nIos. 2, 10<\/strong>: כי שמענו את אשר הוביש`<\/p>\n

Nimic nu poate fi mai clar şi mai simplu decât următorul fragment. Versetul spune de fapt în ebraică: „Am auzit cum Domnul a uscat apele Mării Roşii”<\/em>.<\/p>\n

CUM A SECAT APELE MÄ‚RII 1720<\/strong>
\nאת אשר וביש את מי ים<\/p>\n

Următoarea trăsătură are aceeaşi valoare ca cuvintele „prin puterea braţului Tău”<\/em>, din Ieş. 15, 16.<\/p>\n

DOMNUL A USCAT 172 x 2<\/strong>
\nוביש יהוה<\/p>\n

A SECAT APELE 86 x 9<\/strong>
\nוביש את המי<\/p>\n

APE 90<\/strong>
\nמים<\/p>\n

Psalmul 78, 23 conţine cea mai explicită trăsătură.<\/p>\n

El a împărţit marea şi i-a lăsat să treacă prin ea şi a făcut ca apele să stea ca un zid.<\/p><\/blockquote>\n

A ÃŽMPÄ‚RÈšIT 172<\/strong>
\nPs. 78, 13<\/strong>: בקע<\/p>\n

A FÄ‚CUT SÄ‚ STEA APELE CA 86 x 3<\/strong>
\nיצב מים כמו<\/p>\n

Ceea ce este interesant la exemplul de mai sus este valoarea 86 x 3<\/strong>. Uită-te la următoarele exemple, tot din Psalmi, unde ambele caracteristici sunt de asemenea 86 x 3<\/strong>.<\/p>\n

Cel ce a despărţit Marea Roşie în două; că în veac este mila Lui.<\/p><\/blockquote>\n

A DESPÄ‚RTIT MAREA 86 x 3<\/strong>
\nPs. 136, 13<\/strong>: גזר ים״<\/p>\n

JUMATÄ‚Å¢I 86 x 3<\/strong>
\nגזרים״<\/p>\n

Iată încă un verset din Psalmi.<\/p>\n

Tu ai despărţit, cu puterea Ta, marea; Tu ai zdrobit capetele balaurilor din apă.<\/p><\/blockquote>\n

TU AI DESPÄ‚RÅ¢IT 86 x 3 x 5<\/strong>
\nPs. 74, 13<\/strong>: אתה פוררת״<\/p>\n

DESPÄ‚RÅ¢IT MAREA CU PUTEREA TA 172 x 6<\/strong>
\nפרררת בעזך ים׳״<\/p>\n

Ultimul nostru exemplu vine din nou din Psalmi. Domnul a mustrat marea şi asta a făcut-o să se despartă.<\/p>\n

El a certat Marea Roşie şi a secat-o şi i-a condus pe ei prin adâncul mării ca prin pustiu.<\/p><\/blockquote>\n

ÅžI A CERTAT MAREA 172 x 2<\/strong>
\nPs. 106, 9<\/strong>: ויגער בים״<\/p>\n

[Există și alte exemple pe care le putem aduce din Vechiul Testament, dar ne oprim aici pentru a nu obosi prea mult cititorul. Important este să observați modelul numerelor 86<\/strong> și 172<\/strong>. Ele se regăsesc atât îîn Vechiul Testament, cât și în Noul testament<\/a>.]<\/span><\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/em><\/a>, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ReferinÅ£e din alte părÅ£i ale Bibliei Există câteva referiri în Vechiul Testament la despărÅ£irea Mării RoÅŸii. După ce spionii s-au întors la Iosua de la explorarea pământului făgăduit, au spus ce au aflat de la unul dintre locuitorii păgâni ai … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,260],"tags":[1213,1212,10,89,40,41,92,1181,93],"class_list":["post-4101","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-1213","tag-1212","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-facerea","tag-noul-testament","tag-teomatica","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4101","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4101"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4101\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4103,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4101\/revisions\/4103"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4101"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4101"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4101"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}