{"id":4104,"date":"2024-05-16T06:00:58","date_gmt":"2024-05-16T03:00:58","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=4104"},"modified":"2024-05-01T16:46:41","modified_gmt":"2024-05-01T13:46:41","slug":"codul-original-al-bibliei-xxxviii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/05\/16\/codul-original-al-bibliei-xxxviii\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (XXXVIII)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Modelul din Noul Testament<\/a><\/h3>\n

Acum atenţia noastră se îndreaptă către Noul Testament<\/a> grecesc. Există trei referinţe în Noul Testament<\/a> la trecerea Mării Roşii, niciuna dintre acestea nu se referă în mod specific sau nu menţionează că Dumnezeu a separat apele. Cartea Faptele Apostolilor<\/a> conţine această frază referitoare la Moise. Iată o ilustrare bună a utilizării celei mai fundamentale a numărului 86<\/strong> în teomatică.<\/p>\n

Acesta i-a scos afară, făcând minuni şi semne în ţara Egiptului şi în Marea Roşie şi în pustie.<\/p><\/blockquote>\n

ÅžI ÃŽN 86<\/strong>
\nFapte 7, 36<\/strong>: και εν<\/p>\n

ÃŽN MAREA ROÅžIE 86 x 13<\/strong>
\nεν ερυθρά θαλασσή’<\/p>\n

Numele Moise avea valoarea 172 x 2<\/strong>, sau 344<\/strong> în ebraică. Ghiciţi care este valoarea numerică pentru numele Moise în greacă?<\/p>\n

MOISE 1720<\/strong> (344 x 5)
\nFapte 7, 37<\/strong>: ο Μωυσης”<\/p>\n

Al doilea pasaj care conţine o posibilă potrivire este în I Corinteni.<\/p>\n

Şi vreau să ştiţi, fraţilor, că părinţii noştri au fost toţi sub nor şi toţi au trecut prin mare.<\/p><\/blockquote>\n

TOÅ¢I PRIN MARE 86 x 3 x 7<\/strong>
\nI Cor. 10, 1<\/strong>: παντες δια της θαλασσής”<\/p>\n

Cele de mai sus nu sunt doar un multiplu de 86 x 3<\/strong>, ci şi de 7<\/strong>. Numărul 7 este recunoscut universal de oamenii de ştiinţă din Biblie drept „numărul completării” în Scriptură<\/span>.<\/p>\n

Acest factor secundar de 7<\/strong>, am observat, apare de obicei atunci când textul se referă la un număr complet de ceva. Exemplul de mai sus îi descrie pe toţi cei care au trecut prin mare.<\/p>\n

Înapoi la tema separării<\/h3>\n

Acest proiect al 86\/172<\/strong> va ieşi literalmente în evidenţă în Noul Testament<\/a> când vor fi privite fraze scurte şi specifice despre Dumnezeu care desparte orice şi totul. Aici vom examina în principal rezultatele valorii de 172<\/strong>. Practic, totul a ajuns la 172<\/strong> cu doar câţiva dau rezultatul de 86<\/strong> (sau multipli impari).
\nExistă cel puţin şase cazuri specifice în care este menţionată separarea divină.
\n• Oile sunt separate de capre.
\n• Se separă grâul de neghină.
\n• Grâul şi pleava sunt separate.
\n• Peştii buni şi răi se despart pe mal.
\n• Împărăţia lui Satana cade pentru că este o casă împărţită.
\n• Sabia desparte şi separă.
\n• Cei drepţi sunt despărţiţi de păcătoşi.
\n• Iisus este separat de Tatăl Său Ceresc pe cruce, iar hainele Lui sunt împărţite. Catapeteasma templului este rupt în jumătate<\/p>\n

Oile sunt separate de capre<\/h3>\n

Judecata care are loc în faţa Judecătorului Hristos se află într-un pasaj binecunoscut din Matei.<\/p>\n

Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile, şi El le va despărţi unul de altul, aşa cum desparte păstorul oile de capre.<\/p><\/blockquote>\n

UNUL DE ALTUL 172 x 12<\/strong>
\nMt. 25, 32<\/strong>: απ αλληων”<\/p>\n

Ultima parte a versetului de mai sus spune că „El îi va despărţi unul de altul, aşa cum păstorul desparte oile de capre”<\/em>.<\/p>\n

PÄ‚STORUL DESPARTE 172 x 12<\/strong>
\nο ποιμην αφοριζει’<\/p>\n

Singura parte a acestui pasaj care vorbeşte în mod specific despre separarea dintre oi şi capre este versetul 41.<\/p>\n

Atunci le va spune şi celor din stânga. Depărtaţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul veşnic, pregătit pentru diavol şi îngerii lui.<\/p><\/blockquote>\n

Cuvântul „Mine”<\/em> din expresia „depărtaţi-vă de la Mine”<\/em> se află în cazul genetic în greacă şi ar fi putut fi tradus „depărtaţi-vă de la ale Mele”.<\/em> Aici indică acţiunea despărţirii de Hristos. Acesta este doar un exemplu al modului în care designul 172<\/strong> este încorporat în structura de design a cuvintelor.<\/p>\n

DE LA MINE 172 x 3<\/strong>
\nMt. 25, 41<\/strong>: εμου’<\/p>\n

Grâul separat de neghină<\/h3>\n

Modelul lui 172<\/strong> din acest pasaj este uluitor.<\/p>\n

Altă pildă le-a pus lor înainte, zicând: Asemenea este împărăţia cerurilor omului care a semănat sămânţă bună în ţarina sa. Dar pe când oamenii dormeau, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină printre grâu şi s-a dus. Iar dacă a crescut paiul şi a făcut rod, atunci s-a arătat şi neghina. (Μatei 13, 24-26)<\/em><\/p><\/blockquote>\n

NEGHINÄ‚ 86<\/strong>
\nζιζανια<\/p>\n

„Neghina” se va potrivi cu acest model, deoarece neghina în sine va fi separată de grâu. Iată acum prima menţiune despre procesul de separare.<\/p>\n

Venind slugile stăpânului casei, i-au zis: Doamne, n-ai semănat tu, oare, sămânţă bună în ţarina ta? De unde dar are neghină? Iar el le-a răspuns: Un om vrăjmaş a făcut aceasta. Slugile i-au zis: Voieşti deci să ne ducem şi s-o plivim? (Matei 13, 27-28)<\/em><\/p><\/blockquote>\n

Ultima frază în greacă spune: „Voieşti deci să ne ducem şi s-o plivim?”<\/em>.<\/p>\n

VOIEÅžTI SÄ‚ O PLIVIM 172 x 15<\/strong>
\nMt. 13, 28<\/strong>: θελεις συλλεξωμεν αυτα’<\/p>\n

SÄ‚ O PLIVIM 86 x 27<\/strong>
\nMt. 13, 28<\/strong>: συλλεξωμεν αυτα<\/p>\n

El însă a zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, să smulgeţi odată cu ea şi grâul.<\/p><\/blockquote>\n

PLIVIREA NEGINEI 172 x 8<\/strong>
\nσυλλεγοντες ζιζάνιά'”<\/p>\n

Lăsaţi să crească împreună şi grâul şi neghina, până la seceriş, şi la vremea secerişului voi zice secerătorilor: Pliviţi întâi neghina.<\/p><\/blockquote>\n

ÅžI ÃŽN 86<\/strong>
\nκαι εν<\/p>\n

TIMPUL RECOLITÄ‚RII VOI SPUNE 1720 x 2<\/strong>
\nκαιρω του θερισμού ερω<\/p>\n

La seceriş, grâul şi neghina trebuiau adunate, legate şi separate.<\/p>\n

Pliviţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul adunaţi-l în jitniţa mea.<\/p><\/blockquote>\n

PLIVIÅ¢I 172 x 6<\/strong>
\nσυλλεξατε’<\/p>\n

LEGAÅ¢I 172 x 3<\/strong>
\nδησατε”<\/p>\n

Acum această poveste se termină brusc, dar mai târziu în capitol, ucenicii vin la Iisus şi Îi cer să explice pilda neghinei câmpului.<\/p>\n

El, răspunzând, le-a zis: Cel ce seamănă sămânţa cea bună este Fiul Omului. Ţarina este lumea; sămânţa cea bună sunt fiii împărăţiei; iar neghina sunt fiii celui rău. Duşmanul care a semănat-o este diavolul; secerişul este sfârşitul lumii, iar secerătorii sunt îngerii. Şi, după cum se alege neghina şi se arde în foc, aşa va fi la sfârşitul veacului. (Matei 13, 37-40)<\/em><\/p><\/blockquote>\n

AÅžA CUM SE ALEGE NEGHINA 172 x 11<\/strong>
\nMt. 13, 40<\/strong>: ουν συλλεγεται τα ζιζάνιά’<\/p>\n

Şi, după cum se alege neghina şi se arde în foc, aşa va fi la sfârşitul veacului.<\/p>\n

AŞA VA FI LA SFÂRŞITUL VEACULUI 172 x 26<\/strong>
\nMt. 13, 40<\/strong>: ούτως εσται εν συντελεια αιωνος’<\/p>\n

VA FI 172 x 3<\/strong>
\nεσται<\/p>\n

Revenind la versetul de mai sus, uită-te la aceste cuvinte.<\/p>\n

SECERIÅžUL [este] ÃŽMPLINIREA 86 x 19<\/strong>
\nθερισμός συντειλεια’<\/p>\n

Trimite-va Fiul Omului pe îngerii Săi, vor culege din împărăţia Lui toate smintelile şi pe cei ce fac fărădelegea.<\/p><\/blockquote>\n

VOR CULEGE TOATE SMINTELILE 86 x 29<\/strong>
\nMt. 13, 41<\/strong>: συλλεξουσιν παντα τα σκανδαλα’<\/p>\n

TOATE 86 x 5<\/strong>
\nπαντα”<\/p>\n

Acest lucru se întâmplă cu cele două cuvinte greceşti cele mai specifice.<\/p>\n

VOR CULEGE SMINTELILE 172 x 12<\/strong>
\nσυλλεξουσιν τα σκανδαλα’<\/p>\n

Şi-i vor arunca pe ei în cuptorul cu foc; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în împărăţia Tatălui lor. Cel ce are urechi de auzit să audă. (Matei 13, 42-43)<\/em><\/p><\/blockquote>\n

VOR ARUNCA PE EI ÃŽN CUPTORUL DE FOC 1720 x 2<\/strong>
\nMt. 13, 42<\/strong>: βαλουσιν αυτους εις κάμινον πυρος<\/p>\n

Un alt pasaj trebuie prezentat în legătură cu această temă. Se găseşte în Apocalipsa.<\/p>\n

Şi încă un înger a ieşit din altar, având putere asupra focului, şi a strigat cu glas mare celui care avea cuţitaşul ascuţit, zicând: Trimite cuţitaşul tău cel ascuţit şi culege ciorchinii viei pământului, căci s-au copt.<\/p><\/blockquote>\n

ÅžI CULEGEÅ¢I CIORCHINII 172 x 13<\/strong>
\nApoc. 14, 18<\/strong>: και τριγησον βοτρυσας’<\/p>\n

Şi îngerul a aruncat, pe pământ, cuţitaşul lui şi a cules via pământului şi strugurii i-a aruncat în teascul cel mare al mâniei lui Dumnezeu.<\/p><\/blockquote>\n

ÅžI A CULES VIA 172 x 8<\/strong>
\nκαι ετρυγησεν άμπελον”<\/p>\n

Să revenim la versetul şaisprezece din această poveste.<\/p>\n

Şi Cel ce şedea pe nor a aruncat pe pământ secera lui şi pământul a fost secerat.<\/p><\/blockquote>\n

A FOST SEPARAT 172 x 2<\/strong>
\nApoc. 14:16<\/strong>: εθεριοθη”<\/p>\n

Din pasajul de mai sus din Apocalipsa, am arătat o fracţiune din modelul 86\/172<\/strong> care este prezent.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/em><\/a>, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Modelul din Noul Testament<\/a> Acum atenÅ£ia noastră se îndreaptă către Noul Testament<\/a> grecesc. Există trei referinÅ£e în Noul Testament<\/a> la trecerea Mării RoÅŸii, niciuna dintre acestea nu se referă în mod specific sau nu menÅ£ionează că Dumnezeu a separat apele. … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,260],"tags":[1213,1212,10,89,40,123,92,1181,93],"class_list":["post-4104","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-1213","tag-1212","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-matei","tag-noul-testament","tag-teomatica","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":2,"sum_votes":10},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4104","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4104"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4104\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4108,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4104\/revisions\/4108"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4104"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4104"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4104"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}