{"id":4128,"date":"2024-05-21T06:00:15","date_gmt":"2024-05-21T03:00:15","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=4128"},"modified":"2024-05-03T17:06:01","modified_gmt":"2024-05-03T14:06:01","slug":"codul-original-al-bibliei-xliii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/05\/21\/codul-original-al-bibliei-xliii\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (XLIII)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

7. Cei 153 de peşti din plasă<\/h2>\n

Petrolul care se scurge din stânci<\/h3>\n

Acest capitol este o versiune condensată a capitolului 3 din Teomatica<\/a> II<\/em><\/a>. Îl includ aici pentru că oferă o relatare de geneză a modului în care m-am implicat în teomatică – povestea despre cum au fost descoperite toate acestea.<\/p>\n

Următoarele detalii ne vor deschide, de asemenea, înţelegerea noastre asupra modului în care cuvintele simple ale Scripturii se potrivesc cu imaginea de ansamblu. Biblia<\/a> ne „spune” – în mod deschis şi direct – faptul că teomatica<\/a> există<\/span>.<\/p>\n

O metaforă pentru teomatică<\/h3>\n

Industria petrolului este o industrie vitală în întreaga lume. Practic, toate formele de transport depind de combustibilii rafinaţi din petrol. Multe produsele secundare, cum ar fi materialele plastice, sunt derivate din petrol. Probabil că nicio altă industrie nu are un efect mai mare asupra economiei globale a lumii.<\/p>\n

Petrolul brut se găseşte de obicei foarte adânc în pământ. Companiile petroliere investesc milioane de dolari forând în locuri precum jungle, offshore şi regiunile arctice pentru a descoperi „aurul negru”. Cantitatea de petrol care se află sub suprafaţa pământului este enormă, dar de obicei este dificil de obţinut şi rar este văzut la suprafaţă.<\/p>\n

Modul în care a fost descoperit pentru prima dată petrolul este, însă, destul de revelator. În câteva locaţii, omul a observat că izvora din stânci un lichid negru, urât mirositor şi lipicios.<\/p>\n

Deşi omenirea nu a văzut o mare valoare în el, totuşi au existat câteva utilizări. Acesta putea arde în lămpi, iar gudronul putea fi folosit pentru a sigila fundul bărcilor. (Fără îndoială, acesta a fost „gudronul şi smoala” folosite pentru a acoperi coşul împletit, în care a fost aşezat pruncul Moise.)<\/p>\n

Aşadar, modul în care au fost descoperite toate rezervele vaste de petrol ale lumii s-a datorat faptului că, în doar câteva locaţii, petrolul şi-a făcut drum la suprafaţă, unde putea
\nîn cele din urmă să fie văzut.<\/p>\n

Teomatica<\/a> a fost descoperită într-un mod similar<\/span>.<\/p>\n

Petrolul care se scurge din stânci<\/h3>\n

Structura teomatică din Biblie poate fi comparată cu vastele rezerve de petrol care se află sub suprafaţa pământului. La suprafaţă nu există nicio modalitate perceptibilă de a vedea teomatica<\/a> sau să ştim despre existenţa ei, pentru că este adânc îngropată<\/span>. Întrucât teologii Bibliei se raportează la Cuvântul lui Dumnezeu numai conform regulilor gramaticale şi faptelor istorice, ideea că există un fel de sistem de numerotare, sau cod, încorporat adânc sub suprafaţă este cel mai îndepărtat lucru de mintea celor mai mulţi savanţii<\/span>. Deoarece nu au o modalitate directă de a şti că aşa ceva există, evident că nu caută să-l găsească.<\/p>\n

Sute de numere!<\/h3>\n

Cu toate acestea, presărat în Biblie, de sute de ori, textul se referă la multe numere diferite. Numerele apar peste tot în Vechiul şi Noul Testament<\/a>: Adam a trăit 930 de ani, au fost 12 triburi ale lui Israel, au petrecut 40 de ani în pustie, Iisus a fost în pustiu 40 de zile, Avraam a avut 318 slujitori, Solomon a avut 666 talanţi de aur, profeţia de 70 de săptămâni a lui Daniel, Iisus a învăţat 5.000 de oameni pe malul mării, bărbatul bolnav de 38 de ani, vindecarea femeia legate de Satan de 18 ani, cei 46 de ani în care evreii au construit templul, 276 de suflete salvate de la naufragiul apostolului Pavel, 7 sfeşnice de aur în Apocalipsa, 144 de mii pecetluite în Cartea Apocalipsei şi aşa mai departe.
\nAici este cheia.<\/p>\n

Fiecare număr care apare deschis în textul Bibliei este un număr cheie pentru structura teomatică<\/span>.<\/p>\n

Este petrolul care iese la suprafaţă şi se scurge în afara stâncilor. Este partea VIZIBILĂ a întregului cod teomatic pe care Dumnezeu l-a introdus iniţial în Biblie<\/span>. Este ca şi cum Dumnezeu ne spune: „Uite! Asta am făcut! Chiar nu vezi? ”<\/em><\/p>\n

Apocalipsa 13, 18 spune:<\/p>\n

„Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase.”<\/p><\/blockquote>\n

De ce ne-ar porunci Dumnezeu să facem ceva (cum ar fi să calculăm), dacă nu ar fi posibil? Mai întâi ar trebui să ne dea cheia sau codul dacă se aşteptă ca noi să putem împlini porunca Lui.<\/p>\n

Notă<\/strong>: Capitolul 20 din Teomatica<\/a> II<\/em> <\/a>discută în detaliu acest pasaj care vorbeşte despre numărul 666.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/em><\/a>, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

7. Cei 153 de peşti din plasă Petrolul care se scurge din stânci Acest capitol este o versiune condensată a capitolului 3 din Teomatica<\/a> II. Îl includ aici pentru că oferă o relatare de geneză a modului în care m-am … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[7,4,121,260],"tags":[10,89,40,92,1181,93],"class_list":["post-4128","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-codul-bibliei","category-coduri","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-noul-testament","tag-teomatica","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":2,"sum_votes":10},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4128","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4128"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4128\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4130,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4128\/revisions\/4130"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4128"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4128"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4128"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}