{"id":4131,"date":"2024-05-22T06:00:38","date_gmt":"2024-05-22T03:00:38","guid":{"rendered":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/?p=4131"},"modified":"2024-05-03T17:51:32","modified_gmt":"2024-05-03T14:51:32","slug":"codul-original-al-bibliei-xliv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/2024\/05\/22\/codul-original-al-bibliei-xliv\/","title":{"rendered":"Codul original al Bibliei (XLIV)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Aceasta nu este în niciun caz o idee nouă<\/h3>\n

Timp de secole, sute de cercetători ai Bibliei au crezut şi au învăţat că numerele menţionate în mod deschis în textul biblic trebuie să conţină cu siguranţă un fel mai profund semnificaţie simbolică sau spirituală – ele nu sunt aşezate în Biblie la întâmplare.<\/p>\n

Alţi teologi mai conservatori i-au avertizat pe creştini să stea departe de prea multe speculaţii şi pur şi simplu să privească numerele din Biblie ca fiind nimic altceva decât date istorice (vezi discuţia completă în Teomatica<\/a> II<\/em><\/a>, pp. 139-142).<\/p>\n

Această abordarea neluminată şi aşa-numită „conservatoare”, aşa cum vom vedea în curând, este complet greşită<\/span>.<\/p>\n

Fiecare număr din Biblie – folosit într-un sens istoric şi cantitativ – conţine o funcţie simbolică deliberată care a fost concepută pentru a exprima adevăruri eterne. Odata ce interpretarea adecvată este făcută asupra semnificaţia unui anumit număr, aceasta va deschide o întreagă gamă de modele teomatice încorporate în valorile numerice ale literelor şi cuvintelor. De fapt, numai prin compararea inductivă a numerelor menţionate în text cu consistenţa găsită cu valorile numerice în sine va dezvăluie pe deplin sensul şi semnificaţia numerelor.<\/p>\n

Ucenicii merg la pescuit<\/h3>\n

Unul dintre cele mai fascinante pasaje ale Scripturii este Ioan 21, 11, în care ucenicii merg la pescuit la scurt timp după învierea lui Iisus.<\/p>\n

„Şi Simon Petru s-a suit şi a tras plasa la pământ, plin de peşti mari, unul o sută cincizeci şi trei; şi deşi erau atât de mulţi, plasa nu era rupt.”<\/p><\/blockquote>\n

Acest număr 153<\/strong> a afectat ingeniozitatea şi minţile unora dintre cei mai mari cercetători ai Bibliei de-a lungul secolelor. Mulţi au simţit că trebuie să existe ceva profund semnificativ şi important despre acest număr în sens simbolic. De ce ar fi numărul de peşti prinşi un număr atât de specific şi ciudat?<\/span> De ce nu număr rotund, cum ar fi 100 sau 150?<\/span> În primul rând, de ce şi-a luat cineva timp chiar şi pentru a număra exact peşti? De ce a pus Dumnezeu în mod special acest număr?<\/p>\n

Aşa a început totul<\/strong><\/p>\n

La vârsta de douăzeci şi patru de ani, când Duhul Sfânt a început să mă îndemne să investighez acest subiect, am început prin a cerceta lucrările regretatului matematician Ivan Panin<\/strong>.<\/p>\n

Ivan Panin<\/strong> a fost un evreu rus care a fost profesor la Universitatea Harvard la sfârşitul anilor 1800<\/span>. S-a convertit la creştinism după ce a descoperit un model matematic în limba greacă originală a Noului Testament.<\/span> El şi-a numit descoperirea „Numerele Bibliei”<\/em> şi, ulterior, a dedicat peste cincizeci de ani cercetării şi scrierii multor tratate şi publicaţii. A murit în 1942. Lucrările sale sunt încă bine cunoscute în întreaga lume şi căutate cu nerăbdare.<\/p>\n

Practic, nu există nicio asemănare între ceea ce a făcut el cu „Numerele Bibliei”<\/em> şi teomatică. (O discuţie lungă despre aceasta se găseşte în capitolul 7 din Teomatică II<\/em><\/a>, pp. 155-159.)<\/p>\n

Am mers cu maşina în California şi am obţinut 40.000 de pagini din calculele originale şi lucrările de cercetare ale lui Ivan Panin<\/strong> pe microfilm de la binecunoscutul om de ştiinţă chimist Dr. Albert Nobell<\/strong>, care locuia în micul „oraş cu un singur cal” Coloma, California, la est de Sacramento. (Interesant, Coloma a fost locul iniţial de descoperire a aurului pentru marea goană a aurului din California din 1849. A fost şi locul de naştere al teomaticii.)<\/p>\n

Ivan Panin<\/strong> locuise cu Albert Nobell<\/strong> înainte de moartea sa în 1942. La scurt timp după aceea, George Pepperdine, fondatorul Universităţii Pepperdine din California, a donat 50.000 de dolari (o sumă considerabilă în anii 1940) pentru a cerceta opera lui Ivan Panin. Pentru a efectua investigare, au fost aleşi o serie de savanţi evrei şi greci împreună cu un statistician. Investigarea nu a fost niciodată încheiată oficial.<\/p>\n

Când investigaţia s-a încheiat, consensul general în rândul cercetătorilor a fost că un fel de fenomene semnificative probabil existau în Biblie, dar că era practic imposibil ca anchetatorii să se ocupe de asta. Metoda lui Panin a fost prea arbitrară şi neştiinţifică.<\/p>\n

[Oficial nici nu se putea accepta dovedirea existenței unui model matematic supranatural în Biblie. Asta ar fi validat Biblie din punct de vedere științific, ceea ce ar fi contravenit cu poziția oficială a științei, care îmbrățișează o viziune materialistă și evoluționistă asupra lumii.]<\/span><\/p>\n

Când l-am vizitat pe dr. Nobell<\/strong> în 1975, el mi-a spus că concluzia lui este similară, că există un element supranatural, dar că ar trebui să renunţ complet la metoda lui Panin<\/strong> şi să urmez o abordare diferită. El a reiterat, „dacă există un element supranatural, probabil că acesta ar fi găsit doar cu valorile numerice din în conjuncţie cu semnificaţiile teologice aferente Scripturii.”<\/em> Aceasta a fost o îndepărtare radicală de „Numerele Bibliei”<\/em> a lui Panin<\/strong>.<\/p>\n

El mi-a dat un scurt studiu pe care îl finalizase. În el erau două trăsături numerice care mi-au atras atenţia.<\/p>\n

Mai mult decât o coincidenţă<\/h3>\n

În Ioan 21, 11, textul spune că „Simon Petru s-a suit şi a tras plasa la pământ, plină cu peşti mari, o sută cincizeci şi trei”<\/em>.<\/p>\n

În limba greacă, cuvântul pentru „peşti”<\/span><\/em> (ιχθύες) are o valoare numerică de 1224<\/strong>. Acest număr este calculat ca 153 x 8<\/strong>. Dar ceea ce este cel mai interesant este că valoarea numerică pentru „plasă”<\/span><\/em> (το δικτυον) este, de asemenea, 1224<\/strong>, sau 153 x 8<\/strong>. Este aceasta o coincidenţă, având în vedere că textul a menţionat în mod explicit că ucenicii au avut a prins 153<\/strong> de peşti?<\/p>\n

PESTI 153 x 8<\/strong>
\nLuca 9, 13<\/strong>: ιχθύες<\/p>\n

PLASA 153 x8<\/strong>
\nIoan 21, 11<\/strong>: το δικτυον<\/p>\n

În timp ce mă uitam la asta, mi-a trecut prin minte un gând: poate că alte referinţe la peşti şi pescuit ar prezenta acelaşi model?<\/p>\n

Vă voi face pescari de oameni<\/strong><\/p>\n

Cuvintele binecunoscute ale lui Iisus din Marcu 1, 17 mi-au apărut imediat în minte. Acesta este, fără îndoială, cel mai cunoscut, cel mai iubit şi cel mai semnificativ verset posibil legate de peşti şi pescuit în întreaga Biblie.<\/p>\n

Şi le-a zis Iisus: Veniţi după Mine şi vă voi face să fiţi pescari de oameni.<\/p><\/blockquote>\n

Ghici ce s-a întâmplat când m-am uitat la „pescatorii de oameni”<\/span><\/em>?<\/p>\n

PESCARII DE OAMENI 153 x 14<\/strong>
\nMarcu 1, 17<\/strong>: αλεεις ανθρωπων’<\/p>\n

Am alergat imediat după concordanţa mea. Ceea ce s-a întâmplat după aceea a devenit istorie. „Petrolul” începusem să izvorască din stânci.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Del Washburh, The Original Code in the Bible<\/em><\/a>, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aceasta nu este în niciun caz o idee nouă Timp de secole, sute de cercetători ai Bibliei au crezut şi au învăţat că numerele menţionate în mod deschis în textul biblic trebuie să conţină cu siguranţă un fel mai profund … Continuă să citești →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"yasr_overall_rating":0,"yasr_post_is_review":"","yasr_auto_insert_disabled":"","yasr_review_type":"","footnotes":""},"categories":[4,1167,121,260],"tags":[288,10,89,40,92,1181,93],"class_list":["post-4131","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-coduri","category-convertiri","category-design-numeric","category-semnatura-lui-dumnezeu","tag-288","tag-biblia","tag-codul-bibliei","tag-coduri","tag-noul-testament","tag-teomatica","tag-vechiul-testament"],"yasr_visitor_votes":{"stars_attributes":{"read_only":false,"span_bottom":false},"number_of_votes":1,"sum_votes":5},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4131","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4131"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4131\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4133,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4131\/revisions\/4133"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4131"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4131"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/codulbibliei.editura-fotini.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4131"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}